646 matches
-
prea puțini mai sînt în viață), înflorituri de rigoare, retușuri, la persoana proprie, trecerea sub tăcere a faptelor care nu-i convin, îngroșarea celor care sună bine azi, evitarea de a da numele persoanelor despre care vorbește, dar citarea cu ostentație a celor care se află azi la Ťputereť, considerarea de pe poziții Ťde susť a unora cărora altădată le datora mult (de pildă, concetățeanul său tecucean Ion Petrovici, tratat aici ca un oarecare) și multe altele, fac Ťfarmeculť acestor memorii". Păcate
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
în zadar, cu capul retezat într-o mînă și cu trupul încă viu în cealaltă, miracolul învierii cu viață din viața sa - trece ca o undă a speranței înșelate prin toate morțile ulterioare. Poate de aici să decurgă și certa ostentație în a plasa moartea exact acolo unde nu îi este locul, cum ar fi jocul (Păpușarul - Dumnezeu știe bine rostul păpușilor sale și, din timp în timp, ,cîte una dintre ele e retrasă dedesubt"), nunta (mai toate nuntirile sînt, după cum
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10953_a_12278]
-
Cu gura uscată de ură). Imaginile crude nu violentează, ci, etanșeizate minimalist, înduioșează. Toate asteniile de care ne izbim sunt ale trupului, niciodată ale limbajului. Acesta e, în tot locul, de o directețe nepartizană, fără vreun ornament și fără vreo ostentație. După ce-și populează lumea cu personaje (și persoane) traversând crize, autorul le dă voie să-și reconstruiască, autonom, mediul. Și de aici iese orice, numai mizerabilism nu. Dan Sociu e, neîndoielnic, la fel de traductibil în engleză pe cât e Andrei Codrescu
Cântece eXcelente by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11026_a_12351]
-
se reduce la tribulațiile protagonistului în căutarea unui loc de muncă, în Ierusalim și apoi în Tel Aviv, cu finalul fericit al unor salarii în sfârșit încasate, la Biblioteca Municipală. Mai în profunzime, însă, avem aici o meditație gravă (fără ostentație retorică) asupra destinului unui scriitor de limbă română, obligat să părăsească ,matca" literaturii noastre și să se redefinească într-un alt spațiu cultural. Spre deosebire de un Norman Manea, tipul de globe-trotter intelectual, traductibil și intens tradus, perfect adaptat la strategiile parabolei
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]
-
străzile Berlinului/ și/ va dansa." (În timp ce mă cert cu o proastă de funcționară.) Titlul poeziei este parte integrantă din ea, iar nu un concentrat al textului ulterior desfășurat. Dan Sociu intră, pur și simplu, în cântecele sale, deschizându-le fără ostentație creatoare și poze de autor mândru de producțiile lui. Cu toate acestea, naturalețea discursului și firescul omenesc al versurilor mi se par efecte scontate și atent elaborate. Trăsăturile și reacțiile eului liric sunt încă juvenile; în schimb, maturitatea poetului este
Fratele păduche by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10783_a_12108]
-
se îngustează prin stingerea elanului vital. Și atunci reminiscențele ex illo tempore devin principiu de regenerare lăuntrică, și nu formă cabotină de epatare a cititorului. De aceea e o eroare să vezi în memoriile lui Barbu Cioculescu un act de ostentație culturală, hrănit de ambiții publice, cînd de fapt la mijloc e refacerea identității prin dospire retrospectivă. Ochiul eruditului născut pe 10 august 1927 se întoarce îndărăt și trezește la viață un șir de episoade care, prin îndepărtarea pe care o
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
cu aură, un soi de solidaritate profesională și umană. Revin și pentru că mi s-a părut că la sfîrșitul acestei cărți, de care nu te desparți pînă nu o termini, am parcurs o lecție de viață ținută cu înțelepciune, fără ostentații, de o mare Profesoară. În centrul acestei lumi stă FAMILIA. Autoarea cărții Toma Caragiu - Ipostaze, apărută la Editura Expert, este una dintre surorile actorului, cea mijlocie, Matilda Caragiu Marioțeanu, un filolog și un lingvist de talie europeană, un remarcabil om
Ochii lui Toma () [Corola-journal/Imaginative/13626_a_14951]
-
acest sens. Singurul lucru pe care îl cunosc, dacă e să mă refer la întrebarea care mi s-a adresat, mai bine zis, pe care îl trăiesc pe propria-mi piele, este faptul că astăzi se calcă în picioare, cu ostentație, orice. Inclusiv, credința, ce a ajuns a fi cântărită cu sârg în ultima vreme în balanțe sociologice diverse. „Cine ne poate scoate din această letargie, dacă nu modelele? Am impresia că națiunea aceasta vrea să fie neapărat ca altcineva. Vrem
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
cu acest nume, el fiind un "romancier italian care debutează în România". încheie ironic semnând A., cu inițiala numelui, ceea ce implică o negare a numelui fictiv și o asumare a prefeței. încât, pseudonimul e aici un joc înscris în retorica ostentației. Făcând trimitere directă la un viciu, scriitorul divulgă motivul alegerii pseudonimului. Astfel că, adoptarea lui, persiflantă fiind, n-a avut decât un rol temporar eliberator pentru autorul excedat de fenomenul xenofiliei. Că a renunțat repede la numele fals e o
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
că nu este acesta un mijloc de a asigura gloria unui roman. De altfel, nimeni nu l-a mai luat în seamă. Iar pentru noi rămâne doar motivația, ca atitudine personală de frondă. Toată "Provocarea" prefațatoare nu e altceva decât ostentație, cum o spune și termenul titular. Dintre cele două sensuri posibile, nu alegem provocarea "omului de știință", imaginar adresată literatului, ci mai curând provocarea adresată de scriitor cutumelor tematice, epuizate, ale romanului. Dacă în volum renunță la ea, e numai
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
În rolul artistului travestit și... fezandat, Ovidiu Ghiniță face una din creațiile memorabile ale carierei lui, de-o consistență aproape insuportabilă. Cinic și ingenuu deopotrivă, pervers și înduioșător în disperarea sa, Ragnar, personajul său, se împiedică doar în propria-i ostentație. La fel cum Adriana Ghiniță, o actriță plină de energie, își construiește în forță personajul, ca apoi să-l... saboteze cu un soi de lăcomie actoricească, de dorință necontrolată de a da mult, prea mult. O apariție plină de culoare
Agenda2005-12-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283495_a_284824]
-
alamă, probabil un vas din cârciumă. Omul surprinse privirea poetului. — Îți place Graalul meu, messere? Întrebă cu un glas ironic, apropiindu-i ciotul de față. — La Damietta ai fost rănit? Îl Întrebă Dante, forțându-se să nu-și ferească ochii. Ostentația aceea Îl deranja. Oare cârciumarul credea că Îl impresionează cu mizeriile lui? De parcă nu ar fi văzut și el oase sfărâmate și capete rostogolite În praf, la Campaldino. — Nu, messere. La Acri a Început moartea să mă urmărească. Dar am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
nu mai scoate domnu Albu capul din bîrlog. Ai să vezi ce i-am pregătit, un show cum n-a văzut Parisul — De, asemenea gafe se plătesc, cînd vii din păduchelnițele Odorheiului și n-ai nici l’usage du monde... Ostentația cu care se civilizează lumea noastră seamănă cu parfumul pe care-l emană subțioarele tineretului stropite din abundență cu sprayuri din pachet. Vechii bucureșteni se ascund În paltoanele negre cu guler de nutrie mirosind a naftalină. Foștii funcționari de la Creditul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ei și că preferă să evite spectacolul suferinței. Ori de câte ori ieșea - și compasiunea pentru nenorocirile sale îi îndemna prietenii și prietenele s-o invite cât mai des - avea o comportare desăvârșită. Era plină de curaj, fără să-l afișeze însă cu ostentație. Era vesela, dar fără agresivitate. Și părea mai dornică să asculte necazurile altora decât să le discute pe ale sale. Ori de câte ori vorbea de soțul ei, o făcea cu milă. Atitudinea aceasta m-a lăsat la început perplex. Într-o bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
trebuia să pună la copt antricoatele de miel, împachetate în fân, apoi închise în folie de aluminiu, și pac!, la cuptor, îi ieșea teribil friptura asta, nu mai mirosea carnea a oaie deloc. Loredana e îmbrăcată domestic și fără nici o ostentație, pantaloni din stofă subțire și un tricou. Cezarina e în blugi cu talia lăsată, ghete aproape militărești, cu șireturile desfăcute, că așa se poartă în anul acesta, tricou negru, foarte decoltat. Fetele sunt născute în același an, 1968, dar Cezarina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
epicurieni și al tovarășilor lor de mai mică importanță pentru jocuri și conversații, pentru momentele de odihnă în comun. Frugalitate a meselor, a vinurilor și a felurilor de mâncare - nici excesele luxului, dar nici afectarea sărăciei, o distanță potrivită între ostentația bogaților și cea a săracilor, aversul și reversul aceleiași medalii... -6- Plăcerea de a trăi. Două epigrame permit reconstituirea unor mese epicuriene. Nimic de-a face cu fileurile de urs, brânza cu vin îngroșat, capetele de melci, porcii umpluți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
lesbiene. NU găsești câini și catzele homosexuale, dar găsești bărbați și femei homosexuali și lesbiene. Eu cred în iertarea Domnului, însă DOAR pentru cei care o caută și sunt interesați de această iertare! Dar pentru cei care își susțin cu ostentație "dreptul"lor de a păcătui, cred în JUDECATĂ lui Dumnezeu, care este ÎNDELUNG RĂBDĂTOR ȘI PLIN DE BUNĂTATE, dar care NU SE LASĂ BATJOCORIT de fiii oamenilor. Și cred că este o batjocură cumplită la adresa lui Dumnezeu starea de lucruri a
DE CE SE SCUFUNDA AMERICA? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364464_a_365793]
-
își mai umflase o dată pieptul pentru a-și trâmbița, cu voce de cocoșel răgușit, în direcția tuturor celor patru puncte cardinale, anunțul: Brânzoaice mai avem! Caaalde! Cinci mangoți bucata! Pomaaană!... Să ne mai umplem la foale, îmi spusese, subliniind cu ostentație regionalismul, Cucaras. Că din partea Lolitei mele ... Parcă o văd cum cutreieră, din cofetărie în cofetărie, un diplomat de ici, o mascotă de dincolo, mai un parfe, mai o casată, sucuri câte încap ... Apoi, ajunsă acasă, nu mai ia nimic în
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
a trebuit să asiști la scene populiste exprimate frust și ostentativ, fără nerușinare, pentru că vreau să știi, că, nici în Cetatea Spiritului nu funcționează ierarhia valorică și adevărata vocație artistică. Poate dragostea noastră va învinge vremea și va trăi fără ostentația extravaganței, doar cu acea pasiune mistuitoare ce îi înrobește aceluiași vis pe toți acei care se iubesc și recreează viața artistic-fantezist. Există un limbaj în comportament asemănător la acești oameni pe care-i leagă aceleiași interese ascunse și n-ar
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
de pictură în cuvinte, în culori vii, pastelate, însă în același timp diafane, capabile să surprindă în mod clar, fără ezitări și cu detalii prețioase, un anumit aspect din realitate. Autoarea are puterea de a transfigura, de a declanșa fără ostentație emoția generală, sintentizând imagini autentice, ce pornesc de la evenimentul trăit. Poemele sale sunt rezultatul unei sensibilități dispuse la comunicare, necenzurate, care o situează sub zodia originalității. Corina Lupu descrie ceea ce vede și ceea ce aude, întorcând totuși privirea asupra propriului conținut
POEZIA ÎN RUTINA NELIMITĂRII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364674_a_366003]
-
diverse metode conjucturale (a se vedea din nou cazul postului de televiziune Antena3). De sindromul Dolfi nu mai are nimeni nevoie în postmodernitate, chiar dacă urmașii celor care au stat cândva cu Hitler la masă se află cu sinecurile fluturânde cu ostentație și aroganță printre noi, ucigând, la rândul lor, suflete. Bătălia pentru supraviețuirea cu orice preț a factorului politic circumstanțial în planul insuficient și, de multe ori, vădit defavorizant al imaginii ne descoperă o multitudine de forme fără fond din punct
SINDROMUL DOLFI. UNII AU STAT CU HITLER LA MASĂ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349441_a_350770]
-
crime nesăbuite, boală, intrigi, delațiuni, intervenția justiției. Niciunul din personaje nu este pozitiv și totuși, în desfășurarea abrazivă a întâmplărilor din viața acestei mici comunități, cu toate relele, neînțelegerile și natura diferită a intereselor, scriitoarea găsește modalitatea firească, lipsită de ostentație, de a aduna apele resurselor de bine, parcă de nicăieri venite, parcă dintotdeauna aflate în subconștientul colectiv, învingând într-un sfârșit adevărul și puterea justițiară într-o formulă subtil echivocă, lăsând în grija viitorului alte provocări ... Partea a doua, tot
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
iz de superioritate vădită cultură. Nu, cultura nu era un concept de referință pentru nimeni în această ecuație ambiguă a supraviețuirii. Banul singur reprezenta centrul fundamental al descinderii lor forțate pe un alt tărâm, mărunțișul acela aruncat cu nonșalanță și ostentație de Occident în ochii mulțimilor hămesite de sclavi estici. Luca avea nevoie însă de mult mai mult decât Spania îi putea oferi. Avea nevoie de respect, avea nevoie de demnitate, avea nevoie să fie considerat ceea ce era cu adevărat - Om
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
ce-o promit dupa un timp - uită, Ades o ascund între țepele lor de cornută... Poți spera dreptate de la cine nu-i uman? De sentimente-n valori nimic nu au habar, Ci de cuvinte mari pentru campanii slute, Impunând prin ostentații agresive și mute. Observând numai cum vor sa se impună, Uitând că sunt tot din glia cea străbună, Ajunși acolo vând chiar acea promovare, ‘Planul pentru care-n piept se băteau tare... Referință Bibliografică: Ce e un drept... / Valerian Mihoc
CE E UN DREPT... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350552_a_351881]
-
vorba să modeleze pietrele de râu. Și mă duce gândul la românii „curgători”, noi, cei care ne-am transbordat peste granițele țării, dar nu am dispărut de tot. Continuăm să ne destăinuim subtil, după modelul vaselor comunicante, lipsiți poate de ostentație, dar existenți. De bună seamă că facem față situației destul de bine, oglindind în „apele” noastre lumea multicoloră cu care ne întâlnim. Filtrăm fără întrerupere, dar asta nu înseamnă că n-am avea adâncime. Neutri la gust - poate - dar harnici, adunând
ROMÂNII ADAPTIVI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351246_a_352575]