1,151 matches
-
dacă de la început s-a așezat lîngă ea cu o anumită intenție, dacă sertarul era gol sau nu. A simțit o picătură de sudoare alunecîndu-i din geană pe lîngă rădăcina nasului, Și-a desfăcut încetișor nasturele din butonieră, a răsuflat ostentativ și a spus "Să am parte eu de o astfel de onoare?" Atmosfera s-a destins într-o clipită, Artur Stavri, fără părăsească ușa l-a întrebat "cum adică, domnule Popianu?". Iar el a rîs cît a putut de tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
zece ani de la revoluție, Încercase În cartea sa Politica rusă să explice, În primul rând sieși, cauzele destrămării Imperiului și să arate rolul major al poliției secrete În toate acele evenimente, avusese, de asemenea, ocazia să‑l cunoască. „Felul său ostentativ slugarnic, ca și exprimarea‑i obsecvioasă - care te făceau să te gândești la un uriaș motan care Își ascunde ghearele cu prudență - ar fi putut, pe moment, să‑mi estompeze viziunea clară asupra personalității sale, a unui inteligențe insinuante, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ha, bună. Farfurioara cu orez era pătrată, cu două dungi verzui pe margini. Lingurița o fi inoxidabilă? Da de unde! Era o linguriță ușoară din aluminiu, inestetică, n-ar fi luat-o nimeni acasă. Viorel prinse servieta și salutând cu plecăciuni ostentative pe tânărul coleg, plecă la datorie. Afară larma rândunelelor presa, îți împrăștia gândurile, te sufoca, și, culmea, îți strecura un ușor, dar periculos, sentiment de frică. PĂSĂRILE. Merse hăt, hăt, departe, într-o stație de autobuz și se așeză, realmente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
plăcut îi crea de la sine o bună dispoziție care era suficientă ca să-l urnească din starea de plictis ce-l guverna de obicei. Carmina se întristă când îl văzu acolo, învins în fața unor obiecte costisitoare, gata să se închine fastului ostentativ, fără să-și pună întrebări, fără să ceară amănunte despre stăpânii acelei case, ca și cum pentru el contau mai mult obiectele, ce-i încântau pentru moment retina, și-i crea o senzație de confort psihic și mai puțin oamenii și modul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Carmina era atentă la gesturile soțului ei, o tresărire pe mușchiul omoplatului stâng, o clătinare nervoasă a capului, mișcarea oscilantă de pe un picior pe altul. Târziu observă lacrimile Sidoniei ce săreau anevoie peste ridurile ce-i cutau obrazul, mari, limpezi, ostentative, oferite cu generozitate. Se auzea ceasul ticăind. Ovidiu nu realiză ce se întâmplă decât când o auzi pe Sidonia suflându-și nasul, se clinti din fața ferestrei, contrariat, se petrecea în sfârșit ceva care-i atrăgea atenția, păși către mijlocul camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
rar la ea deoarece de fragilitatea ei se Îndoia doar În rare momente de disperare. Iolanda Începuse să mănânce fără să-l mai aștepte. Un amănunt la fel de curios ca și eleganța ei vestimentară. Pentru a nu mai vorbi de distincția ostentativă cu care mânuia cuțitul și furculița. Își Înfășură mai strâns halatul de baie și se așeză și el pe un scaun cu multă băgare de seamă, doar doar va trece neobservat. Nu reuși pe deplin căci scăpă cuțitul sub masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
vizite acolo, foarte puține de altfel, că Iolanda era azi doar mai puțin gracilă, tot grațioasă Însă, și că energia aproape agresivă de odinioară se transformase cu timpul Într-o senzualitate discretă, mai mult presupusă decât evidentă, câtuși de puțin ostentativă, provocatoare. Acest lucru Însă nu o punea la adăpost de privirile apăsate ale cohortelor de machos dolofani de extracție dacică sau fino-ugrică, convertiți după Revoluție În traficanți de valută, dotați cu telefoane celulare și În relații excelente cu Poliția, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
timp În care primea temele acasă și le trimitea „doamnii” prin Ruzânița, vara sa de-a doua, care era cu doi ani mai mare ca el. Trecuseră primii trei ani de școală, Va era mereu premiant, spre bucuria afișată des, ostentativ și cu oarece lăudăroșenie. Vară, vacanță, obligații și joacă! Ducea și aducea caii lui Victor, Murgu și Sura, din Cociobana sau de pe Ceia parti. Culegea dudău pentru cei trei porci și apoi era liber să meargă la prietenii lui vechi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
care ridicau mâna s-a tot micșorat și abia când au rămas două trei mâini a ridicat mâna și „băietu’ olarului”, acesta sperând că va fi admis să răspundă și deja avea emoții. Din curiozitate și cu o neîncredere afișată ostentativ, dar mai ales din lipsă de candidați la răspunsuri, profesoara i-a admis dreptul la cuvânt: Ia zi-i tu, băiete, dacă știi care-s formele pronumelui posesiv și dă exemple?, imită ea pe profesorul Căpriță, apoi, sigură de rezultat
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
azi să facă uitat acest episod din biografia lor. Când alcătuiesc ediții retrospective, omit textele compromițătoare. Există însă o autoare care se mândrește cu ceea ce alții ascund. Autoarea se numește Maria Dincă și a publicat nu demult un volum intitulat ostentativ File de istorie - poezia mea „proletcultistă“ (Focus, Petroșani, 2002). Cuvântul este greșit folosit aici (chiar și scris între ghilimele) pentru că versurile confecționate de Maria Dincă în deceniile opt și nouă ale secolului trecut țin de literatura propagandistică din timpul lui
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
invitația unui polițist american, O’Brien, un fel de detectiv fără voie, angajat în descâlcirea ițelor unor acțiuni criminale care debutează cu uciderea lui Fane Zugravu, alias Dick, membru al unei rețele mafiote din Statele Unite. Romanul este scris în stilul ostentativ dezinvolt al romanelor polițiste de serie: „Se și amețise puțin după ce tipul acela borțos din Bronx, la care se dusese cu marfa, îi ceruse să guste odată cu el din pachet, ca să fie sigur că nu-i tras pe sfoară. Jigodia
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
au revoluționat poezia fără să le ceară lor aprobare, povestește în gura mare cum își amestecă saliva cu saliva iubitei sau cum găsește prezervative pe acoperișul blocului. Tânărul autor își face iluzii crezând că uimește pe cineva cu acest libertinaj ostentativ. Pare greu de crezut, dar și alții înaintea lui s-au mai culcat cu câte o femeie. Chiar și demodatul Dimitrie Bolintineanu avea aventurile lui. Cât despre „revoluționarea“ poeziei prin adoptarea unei atitudini dezinhibate în materie de sex, ea nu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
-și ia carnetul la sfîntul Așteaptă, analfabetul. Dinu privea zilnic mașina vecinului și chiar plănuia s-o vîndă pe a lui și să-și cumpere altceva. Într-o zi, Dinu era să facă infarct. Romeo mergea la volan și claxona ostentativ. Dar n-are carnet, țipă la nevastă-sa. Ba are. L-a cumpărat... Dinu era să se înădușe și a căzut într-un soi de letargie prelungită. Cînd și-a revenit, a găsit soluția la problema lui. Nevastă, îmi cumpăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Ilarion nu simțea foamea, chiar dacă în urmă cu cinci ore începuse să-l roadă rău stomacul, de regulă gol. Cineva îl interpelează: Nu mă mai cunoști, nu? Ilarion se uită la omulețul care stătea popenchi în fața lui, cu un aer ostentativ. Nu-l mai văzuse niciodată, sau dacă îl văzuse, cu siguranță îl uitase de tot. Încearcă un răspuns în doi peri: Parcă v-aș cunoaște... Adică, o faci pe-a nebunul, nu? Omulețul era foarte determinat, părea să stea solid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
-și mănînce ficații! Mircea pare că chibzuiește adînc. Pune mîna teatral la frunte, cu un deget pe ochi și tace. Ei, ce zici? O facem? Ziaristul nu răspunde imediat. Gîndește matur, pe frunte îi apar mai multe riduri și geme ostentativ. Din cînd în cînd pufnește, ca un taur cînd vede roșu. Patronul așteaptă nervos, dar nu-l grăbește pe ziarist. De altfel, vede și simte cum furia crește vizibil și pune stăpînire pe acesta. Într-un tîrziu, sigur pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și amenințările părintești a trecut la explicații și detalieri po-russki pentru o mai profundă înțelegere de către acești rusneci, cu chiaburi puțini, a obligaților cetățenești ce le revin. Bine-nțeles că nu au fost omise nici amenințările de rigoare și mângâierea ostentativă a tocului ce găzduia revolverul din dotare. Mai ales că de data asta zâmbetele se manifestau la vedere, aproape sfidător. Oare de ce nație o fi amețitu' ista că nu le prea are nici po-russki și nici pe românește. O fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
meargă chiar atunci, fără a mai zăbovi în zadar, în locul un pic mai înainte amintit. La ieșirea din casă, când fu întrebat unde se duce, dânsul, ascunzându și bine intențiile prin disimulare, îi răspunse în treacăt, cu o degajare foarte ostentativă, maică-sii: - Ies doar o fugă până afară! Nu mă duc decât să răsuflu un dram și să-mi răcoresc și eu pieptul! Nu mă aștepta! Și plecă grăbit. Totuși, ca să fiu drept până la capăt, trebuie musai să dezvălui că
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
finalmente, aneantizată, pentru a fi înlocuită cu alta, purtătoare a acelorași mesaje cvasitranscendente, dar stocată în alte repere iconografice. Astfel, unde altădată se ridicau statuile lui Ferdinand, Brătianu, Pache Protopopescu etc.etc., au început să prindă viață magico-simbolică monumentele impenetrabile și ostentative ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, Groza etc., apostoli, cu toții, ai unei noi mitologii cu aspirații mîntuitoare. Iar cînd comunismul însuși a obosit de moarte, cînd mesianismul său măsurat în cincinale a fost lovit de amnezie și și-a pierdut
Istorie, ficțiune și monumente by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7858_a_9183]
-
prin viteză, atât genului tacticos al poeziei, cât mai degrabă numeroaselor tipuri de comentariu. Astăzi, în plin 2008, poezia fermă a Svetlanei Cârstean nimerește, s-ar zice, într-un sol fecund, lângă manifestele neîncetate ale lui Marius Ianuș, lângă deconturile ostentative ale lui Dan Sociu ori lângă eticismul autoflagelant al lui Claudiu Komartin. Cu asemenea concurență incandescentă, schelele metalice din trupul Florii de menghină par să se înmoaie succesiv: Dimineața era de toamnă. Careul ne aduna pe toți în curtea din
Multe flori sunt, dar puține... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7885_a_9210]
-
22.1.2003) Mă gândesc, dacă înainte de a pleca din funcție, nu ar trebui să fac ceva pentru frații Maëín. Dar ce? Să îi grațiez probabil că nu merge, dar chiar dacă tehnic ar fi posibil, ei ar refuza în mod ostentativ, iar eu aș fi puțin umilit. Sau ar trebui să îi invit printr-o scrisoare publică în Republica Cehă, garantându-le securitatea în numele meu per-so-nal? Este destul de ciudat. Ce stat de drept ar fi un stat în care foștii președinți
Václav Havel - Pe scurt, vă rog.Cartea de după putere by Heliana Ianculescu () [Corola-journal/Journalistic/7372_a_8697]
-
strădui să căutăm acul în carul de pagini al romanului (aproape 400). Un lucru e clar. Programul Regelui cu pene nu e tehnic, adică nu privilegiază un scenariu de succes și nu urmărește vreo dimensiune teoretică, ci absolut, poate chiar ostentativ, personal. Ciucă nu e, prin natură, un estet, dar devine pe nesimțite unul atunci când ceea ce are de spus se confundă cu metafora a ceea ce are de spus. Ce rezultă de aici e un efect mai degrabă poetic decât romanesc. Anume
Romanul nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6883_a_8208]
-
Gheorghe Grigurcu Mariana Filimon e o poetă a inadaptării. Departe însă de inadaptarea incisivă, rebelă, a temperamentelor vitale, ca și de cea indirect sarcastică prin ostentativa figurare a absurdului (situație limită: suprarealismul, ce răstoarnă zgomotos ordinea lumii date, nu în favoarea golului, ci a unei demonii creaționiste), autoarea Ierbii de mare ni se recomandă cu un aer blajin, în-tr-un orizont din care n-au dispărut razele unei
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
senzație, sentiment, emoție, ideal, asceză, întemeiere filosofică a destinului), este Ana, soția autorului, dublată, în răstimpuri, de bunica poetului (dar asta, numai pentru cunoscători). Desigur, funcțională este și aluzia la legendara Ană a lui Manole, dar trimiterile nu sunt niciodată ostentative. În prefață, Mircea Petean explică (în măsura în care sublimul este palpabil) înfiriparea erosului și consecințele sale în viață și poezie, ca pe o prelungire a înclinației devoționale ce-l mânase inițial spre monahism: "Ana" devine, așadar, numele unui întreg cosmos, al unui
Vocația iubirii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7894_a_9219]
-
mania lui de a explica, în final, metaforele utilizate, duce de obicei la anularea întregului efort (Frunzele, Muntele și valea, Dorul etc.): "Poporul ce suspină gios E singur valea roditoare, În care crește grîu și floare, Bun și frumos!..." Căutarea ostentativă a scabrosului și a detaliului repulsiv (Complotul bubei, Odă la ciocoi, După bătălie) se îmbină cu pamfletul politic liberal, foarte la modă atunci, dar și foarte depărtat de poezie. Unica zonă în care poetul Hasdeu aduce oarecare originalitate e cea
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
englezește și care se țin scai de el pe săli și culoare, pe oriunde trece; mai sunt și mulți alții de care nu îndrăznim să întrebăm nimic, dar despre care bănuim că trebuie să fie intimi ai maestrului, după familiaritatea ostentativă cu care-i tratează. Asistăm și noi smeriți la toate repetițiile în mijlocul a zeci de profesioniști aplecați cu pietate asupra partiturilor deschise, la concerte avem bilete preferențiale în primele locuri, suntem veșnic în centrul atenției generale și nelipsiți din preajma Maestrului
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]