1,669 matches
-
Charme et blasphème (Miclău, 1978 : 385) ; Charme et blasphème (Poncet, 1996 : 138). Pourtant, leș deux termes șont loin d'être synonymes. → Le nom " alean " qui est, en quelque sorte, synonyme de " dor ", est interprété par leș traducteurs comme une " nostalgie " ou un " doux chagrin " : Nostalgie (Miclău, 1978 : 415) ; Doux chagrin (Romanescu, 1998 : 53). → Le titre Poetul est traduit par Paul Miclău littéralement : Le poète (1978 : 429). Pourtant, le nom " Poetul " commence par une majuscule dans le poème source, car îl fait
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1978 : 367). Ce syntagme fait allusion à la Pentecôte, le quarantième jour après la Résurrection, quand l'Esprit Saint est descendu sur leș Apôtres de Jésus. Leș poèmes de Blaga contiennent beaucoup d'images et de tableaux d'inspiration chrétienne ou qui jouent sur des termes religieux. La traduction littérale est, dans la majorité des cas, la solution adéquate : " Dar munții unde-s ? Munții,/pe câri să-i mut din cale cu credința mea ? " " Et leș montagnes où sont-elles ? Leș montagnes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mă maison) (Stolojan, 1992 : 49). La traduction de Paul Miclău est explicative. Par contre, Veturia Drăgănescu-Vericeanu opte pour le moț " oiselières ", ce qui constitue un contresens, parce que " oiselier " est, en effet, un nom qui désigne une personne qui élève ou qui vend des oiseaux. Sanda Stolojan interprète le trope source et donne une version beaucoup plus poétique que leș deux autres : " leș puissances aillées ". Une particularité stylistique de Blaga est la double épithète, dont l'une est d'origine populaire
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
d'oralité (questions rhétoriques, exclamations). L'un des traits leș plus importants de l'idiostyle de Blaga est la présence généralisée du tiret, à fonction créative (quand îl devient " seuil " des figures de langage), expressive (quand îl introduit un hiatus ou une modulation de la voix du texte) ou purement ornementale (étant associé à l'" espace mioritique ", ondulatoire, des écrits philosophiques de Blaga). On distingue aussi dans cette poésie des noms qui commencent par une majuscule, afin de souligner un concept ou
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ou une modulation de la voix du texte) ou purement ornementale (étant associé à l'" espace mioritique ", ondulatoire, des écrits philosophiques de Blaga). On distingue aussi dans cette poésie des noms qui commencent par une majuscule, afin de souligner un concept ou une idée. Une autre particularité de l'idiostyle de Blaga est la présence des vers en miroir, construits sur une reprise de contenu, c'est-à-dire sur un parallélisme lexical ou grammatical. Leș vers en miroir ont une fonction d'organisation
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
plus large, elle désigne toute forme de "médiation interlinguistique", permettant de transmettre de l'information entre locuteurs de langues différentes. La traduction fait passer un message d'une langue de départ (LD) ou langue-source dans une langue d'arrivée (LA) ou langue-cible. C'est nous qui soulignons. Georgiana Lungu-Badea souligne également la différence entre la traduction pédagogique et la traduction professionnelle : " L'écart entre la traduction pédagogique et la traduction professionnelle est indéniable. Și la première est une stratégie d'apprentissage
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în Palimpsestes 1. Traduire le dialogue, traduire leș textes de théâtre, op. cît., p. i : " Ouvrant notre propre perspective, nous avons résolu de ne pas travailler qu'à partir de textes précis [...] accompagnés de leur(s) traduction(s) publiée(s) ou produite(s) : cette méthode de recherche, croyons-nous, rend possible l'articulation de la pratique à la théorie. " 105 Jacqueline Guillemin-Flescher, " Le linguiste devant la traduction ", în Fabula 7. Traduire, Presses universitaires de Lille, Lille, 1986, p. 59 : " [...] la réflexion des traducteurs
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la traduction littéraire. " (p. 310) Nous rappelons que la traduction littéraire exige, à part la récupération du sens, l'équivalence au niveau stylistique. V. Idem, p. 313 : " Parlez-moi de la traduction littéraire : voilà qui est difficile, délicat, et tout et tout... Oui, c'est vrai : en traduction littéraire, îl faut respecter, plus encore qu'en traduction technique, leș choix de l'auteur du texte, et cela vient ajouter une difficulté à toutes leș autres. " 206 L'interprétation est valable aussi pour la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
réduction d'illusions. " C'est nous qui soulignons. 238 V. Jacques Derrida, " La structure, le signe, le jeu ", în L'Écriture et la différence, Seuil, collection " Points ", Paris, p. 427 : " L'une cherche à déchiffrer, rêve de déchiffrer une vérité ou une origine échappant du jeu du signe, et vit comme un exil la nécessité de l'interprétation. L'autre, qui n'est plus tournée vers l'origine, affirme le jeu et tente de passer au-delà de l'homme et de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
une ère différente peut par conséquent avoir une signification tout à fait différente et produire l'opposé d'une interprétation fidèle. Une solution est de rechercher un équivalent culturel (țel que le pentamètre iambique en Anglais pour leș Alexandrins Français) ou un équivalent temporel (vers moderne libre pour leș formes de vers classiques du passé). " C'est nous qui soulignons. 654 Jacques Garelli, Rythmes et mondes, Million, Grenoble, 1991, p. 133. 655 Fernand Verhesen, À la lisière des mots : sur la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
importante de la poésie roumaine, Blaga a continué à écrire, dans des conditions totalement changées, témoignant une exemplaire fidélité esthétique et morale à soi et à să propre œuvre. L'unité de cette œuvre n'exclut pas, bien sûr, le changement ou l'innovation, mais ils se șont produits grace à la réaction de l'esprit au facteur historique, et non au remplacement conjoncturel de programme littéraire. " Notre traduction. 807 Ibid. C'est nous qui soulignons. 808 Basil Munteano, " La poésie de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vârstelor, op. cît. 814 Romul Munteanu, " Notice biographique ", în Lucian Blaga, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 94. 815 V. Jean Poncet, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 57 : " Oui, Blaga, l'ami de Rilke, de Ștefan Georg, de Trakl, aurait pu être un auteur roumain de langue allemande, comme Tzara, Voronca, Ionesco ou Cioran, pour ne citer qu'eux, ont été écrivains roumains de langue principalement française. On le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
din partea unui Goethe sau Schiller, el a rămas neînțeles, până aproape de zilele noastre. " (" [...] le plus grand et le plus pur poète lyrique de l'Allemagne, depuis toujours. [...] Hölderlin est un Pindare de l'Occident. Incompris, ni même par un Goethe ou un Schiller, îl est resté incompris, jusqu'à présent. " Notre traduction.) 969 V. Lucian Blaga, Isvoade: eseuri, conferințe și articole, ediție coordonată de Dorli Blaga și Petre Nicolau ; prefață de George Gană, Minerva, București, 1972, p. 127 : " Poezia lui Rilke
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
știrea căderii lui provoca o explozie de bucurie delirantă la cei care, încă ieri seară, îl aclamau urându-i o domnie îndelungată și prosperă. Realmente, îmi aminteam foarte bine vocea lui Heredia, al cărei ecou mai răsuna pe balconul nostru: Oui, ton Père a lié d’un lien fraternel La France et la Russie en la même espérance, Tsar, écoute aujourd’hui la Russie et la France Bénir, avec le tien, le saint nom paternel!1 O asemenea răsturnare îmi părea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
viceversa. [P. COEL. M. SCHACHINGER], NAȘTEREA ALBINEI 2257 Matca sau crăiasa albinelor, daca a fost fecundată în mod normal, are pe deplin în puterea ei de-a determina sexul odraslelor în Stupul e o mănăstire de momentul în care se ouă. O apăsare ușoară asupra recepta-călugărițe fecioare în cari nu-mai stare[ța] are amanți și face copii culului seminței, care e așezat alături cu scara ouălor, și câteva fire de sămânță se introduc prin micropile în ou și acesta dă naștere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
folclorul copiilor, voi consemna faptul că vestigii ale acestor credințe magice și gesturi rituale pot fi recunoscute într-o serie de recitative extrem de răspândite, intonate de copii când vor să oprească ploaia : Plouă, plouă, într-o casă nouă Babele se ouă ; Ouăle de lut, Casele se mut (40, p. 26). Este un recitativ pe care, cu toate că am copilărit departe de mediul rural, îl strigam și eu cât mă ținea gura, laolaltă cu ceilalți copii ai cartierului, fără măcar a-i bănui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scurt și cu puține cheltuieli, o mulțime pregătită să se lanseze "în bătălia ideilor" în care se ucide și se moare de-adevăratelea. Prima generație a tipografiei "criticii umaniști" nu acceptă accesele politice ale muncii de erudit: "Erasmus s-a ouat, se spunea la Roma, Luther a clocit puii". Dar Erasmus îl reneagă pe Luther; Guillaume Budé pe Calvin. Părinții își dezmoștenesc copiii; fiii își denunță părinții ca fiind lași și "nicodemiți" (Du bist nicht fromm!). Guvernarea oamenilor găsindu-și temei
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
1. Individual 2. În asociație. 9. Nu știu. 55. Care sunt muncile pe care le realizați dumneavoastră în gospodărie? Dar soțul(a) și copiii? (Marcați cu un "x") Soțul Soția Copiii Soțul Soția Copiii 1. Gătit 10. Strânsul produselor lapte, ouă 2. Spălat vase 11. Căratul apei (dacă e cazul) 3. Spălarea și întreținerea hainelor 12. Îngrijirea și educarea copiilor 4. Cumpărarea alimentelor sau hainelor 13. Alimente pentru iarnă (murături, legume, dulceață, etc.) 5. Hrănirea animalelor și păsărilor 14. Repararea diferitelor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
însă ele trebuie tratate întotdeauna cu precauție. Astfel, criteriul sferei geografice conduce la distincția între OIG globale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite (ONU) și organizațiile componente ale sistemului ONU, și OIG regionale, precum Consiliul Europei sau Organizația Unității Africane (OUA). În primul rând, această tipologie nu surprinde caracteristicile unei OIG precum Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (Organization of the Petroleum Exporting Countries - OPEC) și nici ale organizațiilor întemeiate pe adeziunea la un set de valori, cum ar fi Organizația Conferinței
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ți se va deschide”.) Cine are fată Îmbătrânește repede. Nu poți lăsa zestrea fetei pe mâna norocului.) Omului sărac nici boii la jug nu-i trag, nici lemnele În foc nu-i ard. (În schimb, „La omul bogat și cocoșul ouă”; „La cel bogat merge și dracul cu colaci”. Săracului i se potrivește proverbul: „Nenorocirea, când vine pe capul omului, nu vine singură, ci mai trage și altele după ea”. Într-adevăr, „Peste cel sărac toate năpastele dau”; „Sub pălărie, toată
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
della latinità dei Romeni, București, 1927; Un prieten uitat: G.V. Ruscalla, București, 1927; V. Alecsandri e l’Italia, Roma, 1929; Un student român la Pisa și Paris către 1820: Simion Marcovici, Vălenii de Munte, 1929; Romantismul italian, București, 1929; Athènes ou Rome? À propos de l’influence italienne en Roumanie vers 1820, Paris, 1930; Cavour și Unirea Principatelor, București, 1930; Conspiratori și conspirații în epoca renașterii politice a României (1848-1877), București, 1930; Date ce ne privesc, în autobiografia contelui I. Marsigli
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
la sinteza bazelor purinice și pirimidinice prin transfer de radicali metil și formil și participă la menținerea mielinei la nivelul sistemului nervos. Principala sursă de vitamină este reprezentată de ficat, cantități mai mici găsindu-se în lapte, carne, pește si ouă. Vitamina C sau acidul ascorbic este un agent reducător ce intervine în procesele de oxidoreducere eliberatoare de energie, participă la sinteza colagenului, favorizează absorbția fierului și includerea lui în molecula de hemoglobină, stimulează fagocitoza, favorizează hidroxilarea și excreția colesterolului prin
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
munți. Albă ca zăpada și cei șapte pitici-Frații Grimm Ursul când în pom lovea, Vulpea rău se aolea. Dar când da pe la picioare, Ea zicea că nu o doare Ursul păcălit de vulpe-Ion Creangă Și-a venit și găinușa Ca să ouă mărgelușa. Punguța cu doi bani-Ion Creangă Dar ...muieți-s posmagii oare? Că de nu,mai bine este La spânzurătoare. Povestea unui om leneș-Ion Creangă Caprele de bucurie Horă mare au pornit Și vor fi jucând și astăzi Dacă n-or fi
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
pe nara cârnă, Și se-ncurcă și descurcă, Parcă-i scos din câlți pe furcă. Are însă o ureche De pungaș fără pereche. Dă târcoale la coteț, Ciufulit și-așa lăieț, Așteptând un ceas și două O găină să se ouă, Care cântă cotcodace, Proaspăt oul când și-l face. De când e-n gospodărie Multe a-nvățat și știe, Și, pe brânci, târâș, grăbiș, Se strecoară pe furiș. Pune laba, ia cu botul Și-nghite oul cu totul. "Unde-i oul
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
anti-intellectuel, ressenti fortement par les activistes d’origine ouvrière (dans la vision léniniste, les intellectuels apparaissaient comme éléments indécis, fragiles, sans convictions fermes et principes solides). Il était donc normal que le statut d’intellectuel génère des suspicions, des réserves ou une haine déclarée. On appréciait au contraire le profil d’un individu attaché, loyal, discipliné. La culture politique du stalinisme roumain est donc construite sur des caractéristiques comme «l’autoritarisme, le centralisme exacerbé, la vénération des instances dirigeantes et la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]