409 matches
-
amenințări ar avea oarecari perspective de realizare, d. Cogălniceanu va putea să esclame, nu fără mîndrie: Două lovituri de stat s-a făcut în România, una de Cuza și Cogălniceanu pentru a împroprietări țăranii români, alta de roșii pentru împămîntenirea ovreilor. Alăturarea pur și simplu a unor asemenea două antiteze ar cuprinde osânda roșilor în istoria României, ca a unor oameni cari au deschis porțile unei epoce cu mult mai triste, mai umilitoare, mai scârboase decât epoca fanarioților. Ce însemnează aceste
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din urmă instinct de conservare proprie, reacția, în sensul arătat de noi mai sus, trebuie să se facă. [19 septembrie 1879] ["PARTIDUL CONSERVATOR... "] Partidul conservator și-a manifestat, prin organul d-lui Titu Maiorescu, vederile și hotărârile relative la cestiunea ovreilor. D. Maiorescu nu a vorbit însă numai în numele partidului conservator. Discursul ce-a rostit a fost cea mai nobilă expresiune a vederilor și hotărârilor întregei țări, a fost cuvântul de apărare al unui popor ce se vede lovit în demnitatea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
va așeza, numai potrivit să fie. Toate acestea pentru că d. Brătianu n-a știut să adaste hotărârea Europei mai înainte de a face un act prin care să pierdem simpatiile chiar ale acelei puteri pentru care făcusem atâtea sacrificii. Dar chestiunea ovreilor, dar pretinsa răscumpărare a căilor ferate cu perspectiva de a rămânea sub juridicțiunea străină; dar demoralizarea dinăuntru și scepticismul care se întinde asupra țării întregi prin cutezarea cu care se dispune de averea statului, de munca și sudoarea contribuabililor în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și de a compromite interesele noastre de tot genul; totuși acești oameni cutează a cânta fericirea țarii și a dirigea atenția publică spre acest abstract și duios curent, pe când ei de altă parte se adoper[sic] a prepara soluțiunea cestiunii ovreilor și poate giulgiul său, mormântul numelui de român {EminescuOpX 364} Înțelegem pe radicali ca să-și susție faptele și să-și nege greșalele comise, ce au să se resimță secular în această țară; înțelegem pe acești domni că nu voiesc a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-o în Parlament că sânt propriele cuvinte ale d-lui Gorciacoff. Iacă dar și fructele nesocotitului vot din 1876!!! Vadă-se acum buna-credință de care s-a uzat pentru ca d-nii alegători să înțeleagă cum are să se urmeze și în chestia ovreilor, atât de ocolită de radicali. Terminând, conjurăm pe toți d-nii alegători ca: în numele datoriei publice din nou înscrise în bugetul statului, ca în numele conservării Românii atât de zvânturată în acești din urmă trei ani să meargă tinerii și bătrânii la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
jockeyi. În Roma trăsurile cu două și patru roate se introduseră abia în zilele lui Cesar. Rasa excelentă a cailor arabi durează după tradiție, din cele cinci iepe ale lui Mohamed; în realitate însă e mai veche. Dar Mohamed, în contrast cu ovreii, pe cari legea-i oprea de a avea călărime (5 Moisi, 17 16, Jes. 2 7), a făcut din contra din cultura calului o prescriere religioasă. Rasa spaniolă, îmbunătățită prin cai arabi, a căzut iar sub Carol V prin cultura
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sate din țară coada e căpătâi și netrebnicul om de frunte. Numai pe ici pe colo mai găsim câte un țăran ori alt om cumsecade în fruntea satului, și primarul cu notarul, în loc să-i apere pe săteni, dau mâna cu ovreii și cu arendașii, ca să-i asuprească; primarul și notarul sunt cele mai nesățioase lipitori ale satului. Chiar mai rău decât în sat stau trebile în plasă. Guvernul trimite de prin târguri câte un flămând în plasă și noul subprefect, în vederea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
români. Ceea ce e ciudat și paradoxal în discuția noastră e că tocmai acei boieri nu puteau fi alt decât români, chiar de-ar fi voit să nu mai fie, pe când roșii vor în ruptul capului să fie români, ca și ovreii, și în mare parte nu pot deveni. Cu toată parada de românism a d-lui C. A. Rosetti, totdeuna [î ]i atârnă din buzunar petecul roșu al demagogiei cosmopolite al apologiștilor lui Blanqui și, dacă scarpini suprafața Caradalelor de toată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
avut tot ministerii de resort. De azi nainte vom avea unul care-n momentele când nu va tăia bondarilor frunze se va ocupa în special cu toate cestiile lucrative: cu interesele lui Strusberg, cu răscumpărările, cu împămîntenirea en masse a ovreilor, cu colonizarea țării cu nemți, cu sporirea lefurilor și cu alte lucruri și plăcute, și folositoare. Noi, poporul românesc de plugari, păstori și prisăcari, am fi avut în adevăr nevoie de un ministeriu al nostru special: de un ministeriu al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să grupeze în jurul monarhului pe credincioșii religiunii de stat, cari formează majoritatea țării. El le promite marea cu sarea, dar nu le poate da nimic până ce nu vor pieri vrăjmași[i] țarului, adecă necredincioșii. Astfel dar s-a început cu ovreii, apoi vor urma și ate secte. Chiar și din cele patruzeci de comune jefuite cu totul multe sunt locuite nu numai de ovrei, ci și de ruși eretici. Mai pe urmă vom vedea mulțimea năpustindu-se asupra bogaților, iar Ignatiew
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
da nimic până ce nu vor pieri vrăjmași[i] țarului, adecă necredincioșii. Astfel dar s-a început cu ovreii, apoi vor urma și ate secte. Chiar și din cele patruzeci de comune jefuite cu totul multe sunt locuite nu numai de ovrei, ci și de ruși eretici. Mai pe urmă vom vedea mulțimea năpustindu-se asupra bogaților, iar Ignatiew va privi cu mâinile în sân la foc, jaf și omor, comise prin palaturi și casteluri. Astfel are de gând să ocupe țara
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
paliativ față cu mizeria țăranilor ruși, dar în fine e un fel de început. În privința mișcărilor mai recente ale nihiliștilor, "Koelnische Zeitung" primește din Petersburg interesante știri, care spun că nihilismul este astăzi mai în floare decât oricând. Persecuțiunile în contra ovreilor s-au întîmplat într-un sezon foarte favorabil pentru anarhiști, deoarece primăvara agitatorul merge la țară, unde, ca țăran, fierar sau muncitor, face propagandă. Sărăcia amarnică a poporului este un ciment pentru propagandă și de aceea a reușit să împingă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oficioșii unguri, nu la hartele etnografice, ba nici măcar la interesele austriace pe Dunăre. Ungurii nici negoț au, nici corăbii pe Dunăre, nici nimic; cestiunile ating populațiunile industriale și comerciale ale Austriei, cari nu sunt maghiare. [31 iulie 1881] ["GOANA ÎN CONTRA OVREILOR... Goana în contra ovreilor este iarăși la ordinea zilei în Rusia. Ba mișcarea antisemitică devine epidemică, întinzîndu-se și înspre Prusia. Este adevărat că mai ales poporul de jos suferă mult din partea speculanților fii ai lui Izrail dar aceasta nu poate justifica
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la hartele etnografice, ba nici măcar la interesele austriace pe Dunăre. Ungurii nici negoț au, nici corăbii pe Dunăre, nici nimic; cestiunile ating populațiunile industriale și comerciale ale Austriei, cari nu sunt maghiare. [31 iulie 1881] ["GOANA ÎN CONTRA OVREILOR... Goana în contra ovreilor este iarăși la ordinea zilei în Rusia. Ba mișcarea antisemitică devine epidemică, întinzîndu-se și înspre Prusia. Este adevărat că mai ales poporul de jos suferă mult din partea speculanților fii ai lui Izrail dar aceasta nu poate justifica deloc excesele barbare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
uz de armă spre a restabili ordinea. Au fost ucise și rănite o mulțime de persoane. Se vorbește de treizeci morți. La Borispol de asemenea a fost o încăierare între locuitori și trupe. Ca de obicei mulțimea a jăfuit casele ovreilor, a dărâmat sinagoga, a băut sau vărsat butoaiele cu băuturi, apoi, înarmîndu-se cu ciomege, coase, drugi și alte instrumente, au atacat și cartierul unde se aflau cazacii. Comisarul poliției și ofițerul, care dispunea numai de treizeci de cazaci, nu puteau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rolul de politiciani în țară. Pot oamenii aceștia, a căror părinți nu știau românește, să aibă vrun sentiment de patrie? Pot ei să iubească literatura, artele, meseria națională? Știu ei altceva decât a goni funcții? Sunt ei altceva decât ceea ce ovreii sunt în Moldova? Iată de ce moldovenii au dreptate să urască pe acești oameni. Ei, poporul istoric, au dat mâna și s-au unit cu poporul istoric al Țării Românești. Când au unit coroana neamului Mușatin și pe-acea a străvechilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe moșiile boierilor și ara mai numai pentru trebuințele lui. Vechiului proprietar istoric, care avea o sinceră iubire pentru oamenii lui, cu cari trăise din neam în neam împreună, i s-a substituit noul proprietar parvenit sau arendașul grec ori ovrei, care nu vede în țăran nici pe compatriotul lui, nici pe creștin, nici pe om, ci o simplă unealtă de muncă, o vită de jug, un paria. De aceea se vor vedea pe moșiile a d-alde Zevzecopol și Pehlivanidis
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Domn fără inițiativă și necunoscător de țară, sub care amândoi să-și poată face fără control manevrele. S-au unit pentru a vota concesii Strousberg. S-au unit pentru a ceda Basarabia. S-au unit pentru a da drepturi la ovrei, s-au unit pentru a proclama regatul. Se vor uni pentru a lărgi drepturile evreilor și a aduce colonii de semiți în țară. În toate dezastrele naționale se vor uni acei pretinși reprezentanți ai României, acei Giani, Cariagdi, Carada împreună cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lui Bran suma cutare cu ori fără înscris, cu ori fără dobândă și atârnă de obrazul lui Bran de-a da banii cinstit îndărăt, după cum s-au învoit împreună. Dar asta este o formă foarte primitivă a creditului, pe care ovreiul nu dă nimic. Creditul e azi în genere real; el se întemeiază pe altceva decât pe onorabilitatea împrumutătorului, adecă pe averea lui. El se dă așadar 1. proprietarilor de imobile urbane și rurale. Pentru scopul acesta există institutele de credit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
animalele de cătră patrioții de la putere. Coroana nu știe că. nu există lege pentru țăran, nu există autoritate, că singura lege e spoliarea din partea dominanților, singura autoritate biciul, mânuit nu de boier, nu de fiul țării, ci de străin, de ovrei, de grec, de rudele pân 'ntr-al șaptelea neam al d-lui C. A. Rosetti și Flevas, veniți de alaltăieri din Țara turcească. Coroana nu știe că ministeriile și judecătoriile gem de greci neîmpămînteniți cari nici nu pronunță bine românește, începînd
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
facem așa,să facem altfel...De ce atâta discuție?Până și la mine, în curte, toți chiriașii, cum se adună la taifas,repede ajung la țărani, ș-apoi dă-i și dă-i cu problema și cu chestia...Baremi un cizmar ovrei și mai ales feciorul lui,care-i mare socialist, nu mă întâlnesc o dată să nu-mi bată capul cu fel de fel de soluții și cu proorocirea că, de nu se rezolvă chestia țărănească, are să vie revoluția să facă praf
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
ce context s-a întâmplat lucrul acesta? O intervenit Securitatea și m-o’ arestat. Și la anchetă prima întrebare o fost: Cum de am ajuns eu inginer? Nu are importanță, întrebați pe șefi! Norocul a fost că amândoi directorii erau ovrei, că dacă erau români nu știu ce făceau, ce scoteau... Pe mine Securitatea m-a făcut pur și simplu că-s legionar, că am luat parte la Buitur, la nu știu ce... că aș fi cântat. Da’ eu n-am cunoscut Buiturul, n-am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
e basarabean. E un om tânăr, condamnat pentru a fi avut vedenii și a fi trimis Departamentului Cultelor o scrisoare în care protesta împotriva desființării schitului unde viețuise. Abia apuc bat fierul cât e cald să-i spun că sunt ovrei și că doresc a mă boteza, că se și arată de acord"3. Arhimandritul Mina Dobzeu confirmă: ,,La dorința lui, fără zăbavă i-am administrat botezul cu formula rostită: "Se botează robul lui Dumnezeu Nicolae în numele Tatălui-Amin, și al Fiului-Amin
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
nu se putea vorbi de "scriitori evrei de limbă română". Și asta și alte opinii divergente fac ca Mirodan să publice, imediat după răspunsul primit de la Steinhardt, câteva rânduri care fac trimitere spre o epigramă a lui Theodor Speranța: "Un ovrei se botezase/și din Ițic și-a spus Stan,/ Se schimbase doar pe nume.../ Dar în colo tot jidan". În Istoria evreilor din România, Teșu Solomovici publică întrebarea provocatoare a publicistului V. Rusu, adresată la începutul anului 1989, monahului Nicolae
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
morți, meserii etc. provin din registrele Arhivelor Naționale Bacău. 2. Situația e - se înțelege - aceeași peste tot în țară, și mai veche. O atestă următoarele versuri de Anton Pann: „Bucuros, cu voie bună,/ Dar în buzunări nu sună,/ Că croitorul, ovreiul,/ Mi le-a cusut cu temeiul,/ S-au spart păn’ la săptămîna,/ Făr’ să bag într-înșii mîna”. („Despre vorbire”, în Povestea vorbii, ediția cit., Ed. Facla, 1991, p. 3l) 3. Vezi: „Scrisoarea XXV (Omul de țară)”, de Constantin Negruzzi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]