274 matches
-
simboluri ce țin de inspirație. Alegoria atrage după sine creația. Pe lângă acești tropi ontologici putem aminti alte figuri de stil ce lucrează în aceeași manieră. O nouă calitate semantică ce rezultă în urma combinării unor procese sau concepte diferite se numește oximoron. Este o combinație deliberată de opoziții care are ca scop scoaterea în evidență a sentimentului de neașteptare. Combinarea de imagini incompatibile duce la anihilarea particulelor și a antiparticulelor acompaniate de eliberarea de energie. Acest trop este adesea întâlnit în cadrul culturii
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Combinarea de imagini incompatibile duce la anihilarea particulelor și a antiparticulelor acompaniate de eliberarea de energie. Acest trop este adesea întâlnit în cadrul culturii de carnaval și în satiră. În cadrul operei literare, Marchizul de Sade joacă un rol principal în folosirea oximoronului pentru oferirea unor imagini neutre dar cu efect. Dar oximoronul este prezent și în pictură, de exemplu în F. Goya - Bătrânele sau timpul unde sentimentul exprimat este ironia satirică. Apoi, parafraza desemnează o expresie descriptivă ce acționează prin înlocuirea unui
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
antiparticulelor acompaniate de eliberarea de energie. Acest trop este adesea întâlnit în cadrul culturii de carnaval și în satiră. În cadrul operei literare, Marchizul de Sade joacă un rol principal în folosirea oximoronului pentru oferirea unor imagini neutre dar cu efect. Dar oximoronul este prezent și în pictură, de exemplu în F. Goya - Bătrânele sau timpul unde sentimentul exprimat este ironia satirică. Apoi, parafraza desemnează o expresie descriptivă ce acționează prin înlocuirea unui obiect sau a unei persoane cu atributele sale. Obiectele de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
deveniseră clișee. Ceea ce atrage atenția este insolitul combinațiilor și al căutărilor lexicale, utilizate diletant, cu scopul de a epata. E aici un fel de dicționar de termeni și idei ce se pot regăsi în lirica timpului. Din recuzita fac parte oximoronul („soare negru”, „piramida cu vârful în jos”, „parabolă simplă”), ca și sintagme (metafore) precum „apele norilor”, „arhipelagul somnului” sau altele, rutiniere, ca „muzică sferelor”, „nord și sud”, „sine de sine”. Aproape invariabil apar perechi semantice de felul „ceasul-munte”, „ceasul-fluviu”, „copacul-soare
ZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
monopolul puterii, bază a totalitarismului*. Interzicerea de către Lenin a fracțiunilor în sânul partidului, în martie 1921, transferă acest monopol exclusiv conducerii partidului și biroului său permanent al cărui șef este Stalin. Acum regala este aceea a unanimității, definită printr-un oximoron: „centralismul democratic”. După moartea lui Lenin, Stalin publică Principiile leninismului (1924), o teoretizare a bolșevismului dinainte și după 1917. Definirea ortodoxiei* leniniste devine una din mizele luptei pentru putere între succesori. Astfel, în 1925, Zinoviev publică Leninismul, în timp ce Troțki revendică
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cuvinte? Haina îl face pe om? Ne putem oare ascunde adevăratele sentimente? Limbajul trupului este o componentă importantă a comunicării între oameni. Limbajul trupului nu este în realitate un limbaj, o limbă vorbită. Această denumire este un termen impropriu, un oximoron. Limbajul trupului este ceea ce experții numesc comunicare nonverbală sau nonlingvistică. Limbajul trupului constă în imagini, expresii și comportamente a căror definiție nu se regăsește într-un dicționar. Corpul nostru comunică încontinuu și autoritar. Uneori, veți putea citi prin diverse cărți
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Așa a fost aproape mereu, doar la Altamont Hell’s Angels au omorât un biet spectator care a confundat solidaritatea cu gregarul. Așa se întâmplă când dorința de „a fi acolo“ șterge solitudinea, sentimentul care dă sens cathartic solidarității. Acest oximoron - solidaritatea solitudinii - pare a exprima esența mitului Woodstock. Se știe că tinerețea este vârsta la care angoasa existențială ia, de obicei, forma însingurării, a înstrăinării, mai ales în societățile industrializate, urbane. În același timp, și cu aceeași violență, se manifestă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
contradicția pune proble la nivelul conținutului, la cel al structurării și la cel al selecției elementelor de expresie. De altfel, mai multe figuri retorice și de stil sînt construite pornind de la intenția etalării unor contradicții: antimetabola, antiteza, discordanța, distincția, ironia, oximoronul, paradoxul. Asemenea figuri, identificabile în discurs, pot indica în mod satisfăcător repartizarea lui la unul dintre stilurile limbii. Studiile de pragmatică au stabilit, în cazul discursului bazat pe dialog, o multitudine de procedee și de mijloace pentru redarea contradicției, uneori
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prosopografia, etopeea, portretul, paralela, tabloul), pretinsele figuri de gîndire (cominația, imprecația, optația, deprecația, jurămîntul, dubitația, licența). Olivier Reboul prezintă o nouă taxinomie: (1) figuri de cuvinte: aliterația, paronomaza, calamburul, antanaclaza; (2) figuri de sens: metonimia, sinecdoca, antonomaza, metafora, litota, hipalaga, oximoronul; (3) figuri de construcție: elipsa, reticența, repetiția, antiteza, anacolutul, gradația, chiasmul, zeugma; (4) figuri de gîndire: hipotipoza, alegoria, ironia. Chaïm Perelman și Lucie Olbrechts-Tyteca arată cum se explică folosirea anumitor figuri determinate de nevoile argumentării. Pentru a scoate în evidență
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și comunicare“, VI 1 , Editura Universității Suceava, 2003. footnote> Naționalism și umanism sînt astăzi termeni pe care mai toată lumea îi cunoaște, dar numai arareori îi și asociază; asocierea lor este atît de puțin frecventă încît ar putea fi considerată un oximoron. De o parte s-ar afla umanismul, o concepție în centrul căreia se află omul, cu nelimitatele lui posibilități de dezvoltare, în condițiile în care aceasta nu cunoaște îngrădiri de nici un fel. De cealaltă parte se află naționalismul, o doctrină
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ochiu-închis afara înăuntru se deșteaptă"". lată acum un "fragment" despre modul de a filozofa lui Kant. Găsim în acest "fragment" o foarte interesantă repetiție lexicală diversificată prin opoziția de sens între cuvintele optimist și moarte, precum și o rafinată utilizare a oximoronului în asocierea "superficialitate sublimă": "Obiectivismul purist al lui Kant, afirmă Theodor Codreanu, e de o inflexibilitate de sfinx, o banchiză monumentală tronând optimist, iradiind reflexe reci, un fel de moarte nordică, spirit încremenit într-o fantastică detașare de contingent. La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
una de mijloc: scriitorul este asimilat ca propunând "o viziune spațială geometrizată a lumii", realizează o sinteză între epopee și comedie. Este de altfel citat G. Călinescu care aprecia: "Caragiale este, în literatura română, unicul geometru..." comentând expresia "curat murdar", oximoron demonstrând simetria spațială (p. 41). Scriitor al prezentului, Caragiale a creat un univers antropologic al cărui timp s-a topit, iar indivizii și-au pierdut biografia, timpul trecut apărând inutil și mort (p. 43). Dar nu numai simetria temporală și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nivel mai profund decît cel al experienței obișnuite, folosesc limbajul într-un mod original și sintetic : ei multiplică perspectivele pentru a cir cumscrie contururile unui obiect care rămîne imposibil de perceput și alătură cuvinte cu sensuri incompatibile (vechii gramaticieni numeau oximoroane aceste construcții). Am putea adăuga miturile, pentru că fiecare mit admite o pluralitate de variante. Cu ajutorul unor imagini diferite și adesea contradictorii, aceste variante încearcă să facă perceptibilă o structură care scapă eforturilor directe de descriere. Așadar, gîndirea științifică sub forma
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
sînt iterați atât termeni cunoscuți elevilor din perioada gimnazială, cum ar fi: enumerație, comparație, episod, dramă, acțiune, epitet, metaforă, nuvelă, poezie, povestire, personaj, rimă, tablou, titlu etc și termeni care sînt predați în liceu, cum ar fi sens denotativ/ conotativ, oximoron, postmodernism, lirism subiectiv, lirism obiectiv, secvență narativ, secvență poetică etc, impresia care se dă prin parcurgerea acestei liste și aplicațiilor conceptelor la diverse opere este aceea a potențării principiilor pedagogice de la cunoscut la necunoscut, de la simplu la complex, de la unitate
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și formală, iremediabil pierdută. Substanța revoluționară a leninismului dispăruse. A continuat însă să existe în forme insolite, așa cum vom vedea în continuare. 2.5. Leninism sistemic Leninismul sistemic pare o contradicție în termeni. Chiar este o contradicție în termeni, un oximoron ideologic pentru a fi mai preciși. Cum poate fi leninismul sistemic, esența sa fiind, dincolo de toate, revoluționară? Putem discuta despre leninism fără a face referire la textura sa revoluționară ? Cred că da, deși trebuie specificat faptul că, de acum încolo
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu referire la specia literară), elegie, enumerație, epilog, episod, epitet, romantism, eseu, expozițiune, fabulos, fantastic, folclor, gen literar, genul liric, genul epic genul dramatic, glosa, grotesc, imagine artistică, interogație retorica, intrigă, inversiune, invocație meditație, metaforă, modernism, narațiune, narator, nuvelă, oda, oximoron, parnasianism, rondel, personaj, personificare, povestire, poem, prolog, realism, refren, român, romantism, sincronism, schița, tradiționalism, sămănătorism, poporanism, satiră, simbolism, sonet, stil, stil oral, stil funcțional, sublim, tragic, stil direct, stil indirect, verosimil. Sunt valabile următoarele manuale: 1. Limba și literatura română
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
doar de oamenii prea puțin experimentați pentru a-și da seama exact cât de dificile sunt acestea. Ați putea avea în vedere, de asemenea, ideile unui prieten și coleg al meu un om care poate fi descris doar printr-un oximoron un economist charismatic; unul atât de periculos, încât era cât pe ce să fie ucis de teroriști. Acum douăzeci de ani, Hernando de Soto a dezvoltat în Peru o strategie economică bazată pe extinderea drepturilor legale pentru contribuabilii la economia
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
acută și conștiința că istoria și cultura sunt fenomene incontrolabile, reface tipare, pattern-uri originare, producând, acolo unde nu te aștepți, mutații, echivalări neașteptate și divorțuri senzorial-conceptuale, amputări, puneri în paranteză, extrapolări, dizolvări în anarhetip, circuite și scurtcircuite ale sensului, oximoroane devastatoare, ulcerații ale logicii, reduceri la derizoriu și caricatural, lichefieri, dar și jivrări stilistico-retorice, într-un carnaval nesfârșit nu al ficțiunii artistice, ci al ficționării conceptelor. Omul devine captiv al simbolului, fiindu-i indiferent că viața se scurge în gândirea
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
ce transformă poetul într-un vizionar care se adresează mulțimii ("Prieteni!", Lumina întunericului, " Acolo e liman veșnic: zoriți!", "Ascultă-mă, ascultă"). Structurile sunt voit oximoronice. Deși se regăsesc aici ecouri ale literaturii anterioare sau contemporane, dialogismul pare să fie voit. Oximoronul devine astfel o figură de construcție a discursului poetic: "Măinile albe, albe ca o minciună,/ Pe umeri clare, înfloresc,/ asemănarea lor poate vine din lună -/ Dar tinerețea, tinerețea lor are ceva drăcesc", Mâinile. Dacă, de exemplu, la Bacovia, cromatica tindea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și, implicit, bulversarea orizontului de așteptare a cititorului pe care textul l-a pregătit cu grijă până în acel moment. Ruperea versului se face brusc și la sfârșit de strofă, "Un dezmăț// se-ntinde pretutindeni, macerat", se recurge la paradox, la oximoron pentru a contura tabloul distrugerii, valuri de uitare șterg totul " Mă fură trecutu-ndărăt și mă-njunghe,/ încep ca să-mi uit caligrafia, cuvânt..." sau "Simt iar uscăciunea cum plouă..." (Ion Caraion, Partitură). Discursivitatea, limbajul sincopat eliptic înlocuiesc și la Constantin Abălăuță
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ce pretind (ori rîvnesc la titlul de) „bacovieni” e faptul că nu poți fi „bacovian” în tranșe, pe bucățele, cu întreruperi (un volum da, unul nu), schimbînd „macazurile”. Bacovia a fost „bacovian” în mod continuu și integral. începută sub semnul oximoronului, viața lui s-a încadrat apoi definitiv în formula sugerată de poezia sa. La fel, nu te poți considera cercetător al lui Bacovia, dacă o faci doar pentru o sesiune, un colocviu, o ocazie comemorativă. în „Reveniri vulnerabile” din Eul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pot fi testate și generalitățile legitime, autorii au inclus studiul comunicării în categoria retoricii cripto-teologice a științei, sau, mai degrabă, în categoria credinței conform căreia știința are răspunsuri la toate întrebările. Mai mult decât atât, sintagma "generalități legitime" este un oximoron, deoarece, așa cum bine a observat fizicianul Werner Heisenberg în 1926, nici o generalizare nu poate implica toate mărturiile empirice; mai presus de orice, nu există o constantă a existenței universului (Hawking 55). Cu toate acestea, ar trebui să existe mereu ceva
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ușuratica și capricioasa. Spiritul de revoltă al Parizianului explică incitația permanentă a noului. Iar explicația acestui caracter este de ordin geografic și istoric: locuitor al unui oraș deschis tuturor influentelor, parizianul are mai multe fete. Această unitate a contrariilor constituie oximoronul, figură cea mai marcanta care caracterizează Pariziana. Totul se activeaza când se acumulează contradicțiile. Pariziana este ireductibila la o imagine tradițională, ea se plasează sub semnul unei ambivalente absolute, "sous șes aspects variés" [Uzanne, 1910, p.448]: tandra și seducătoare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ordin metalogic, specifice pentru limbajul Parizienei: hipotipaza (relaționarea abstractului cu sensibilul), prosopopeea (ceea ce este spus și ceea ce nu este spus)371, ekfraza (elementul verbal și cel vizual 372), analogia privire/înțelegere 373. Aceste figuri, precum și altele, cum ar fi catahreza, oximoronul, parafrază sau paradoxul merită o atenție aparte și instituie moduri practice ale emergentei unei realități fictive că joc al limbajului. L i m b a j u l n o n v e r b a l are menirea să
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
T.S. Eliot etc. Aceștia au fost considerați „clasicii”, poeziei moderne, Charles Baudelaire fiind chiar primul teoretician al acestei mișcări. De altfel, Hugo Friederich a considerat că de la Ch. Baudelaire Încoace, poezia nu mai cultivă concepte pozitive, dacă avem În vedere oximoronul „Le Fleurs du Mall” („Florile răului”). Categoriile estetice caracterizează sub toate aspectele existența creatorului. Poezia modernă se caracterizează printr-o gamă foarte largă de tendințe cu o manifestare efemeră, cultivând un cod estetic aproximativ, ilustrat prin: ermetism, elitism, frangmentarism, antimimesis
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]