19,688 matches
-
Bucuriei a Daciei Mari în care a odrăslit Nemurirea, în Neamul în care a înverzit și cântă Primăvara, în Nația în care a înflorit prima oară Dorul, în Vatra Carpatină în care s-a aprins și arde Soarele, ca-n Pâinea aburindă a împărtășirii, în Patria în care mustește rodul harului deplin, ca-n Strugurele jertfelnic al Viței alese, în Seminția ca leagăn al dumnezeirii, în Hotarul cu Cetăți al omeniei sfinte, în Ținutul sacru în care se preumblă surâzând binecuvântarea
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
-Nu te răsti! -Mă, eu am iubit si-oi mai iubi! -Uite d’asta stau eu La gardul gardului tău... -Unde să mă duc ca să nu te mai întâlnesc? -Găsesc eu poteca și mă nimeresc. -Maine-caine, na un codru de pâine... -Mie din tine să-mi dai dacă vrei să mă ai... -Câine de mâine ce ești și flamand n-am decât umbră de pe pământ și un loc de casă sărac nici cu mine nu mai încap da’ cu hapsanu’ de
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Adrian_pintea_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
un fund mare de lemn cu gura în jos, sub marginea ei, puneam o nucă cu un băț de chibrit înfipt într-o parte a nucii și la celălalt capăt al bățului punem momeală, o bucățică de șuncă sau de pâine. Partea cu momeala, era sub strachină. Șoarecele fiind atras de momeală,intra dedesupt pe lângă nucă, trăgea de momeală, nuca aluneca înlăuntrul stăchinii, astfel el era în cursă.Cădeau șoarecii în cursa noastră în fiecare noapte.Ziua nu erau probleme, că
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
26 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cât rândui-va DUMNEZEU să am suflare pe Pamant Voi Propovădui Cuvântul cel Ortodox și Pururi Sfânt ! Cât voi avea suflare-n mine, Lucrarea cea mai de folos Va fi ca să duc flamanzii spre Pâinea Vieții ce-I CHRISTOS ! De nu ai apă, haine, pâine, tot ai ceva care ajută : O-mbrățișare Creștineasca, dar și o sărutare Sfântă ! Să mergi să cercetezi bolnavii ce zac pe paturi de spitale Pe langă banul care-l dai
TOT AI CEVA CARE AJUTA ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1464249359.html [Corola-blog/BlogPost/378969_a_380298]
-
să am suflare pe Pamant Voi Propovădui Cuvântul cel Ortodox și Pururi Sfânt ! Cât voi avea suflare-n mine, Lucrarea cea mai de folos Va fi ca să duc flamanzii spre Pâinea Vieții ce-I CHRISTOS ! De nu ai apă, haine, pâine, tot ai ceva care ajută : O-mbrățișare Creștineasca, dar și o sărutare Sfântă ! Să mergi să cercetezi bolnavii ce zac pe paturi de spitale Pe langă banul care-l dai, Biblia-i da Dreapta Cale ! Să mergi până și-n
TOT AI CEVA CARE AJUTA ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1464249359.html [Corola-blog/BlogPost/378969_a_380298]
-
ca sunt amplasate pe malul Dunării, având un potențial de invidiat în ceea ce privește agrementul și petrecerea timpului liber, cu posibilități de a pescui direct din Dunăre. Traversăm satul încă sub influența nopții neîntâlnind decât rar câte un autoturism care alimentează cu pâine magazinele din zonă sau microbuzul care transportă elevii le liceul din Moldova Nouă. Chiar în mijlocul satului observăm clădirea destul de impunătoare a Căminului Cultural, iar apoi trecem peste podul Ogașului Mare cum îi spun localnicii, micului pârâu al Cralievățului, important izvor
PLECAREA DIN MOLDOVA VECHE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Plecarea_din_moldova_veche_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/367362_a_368691]
-
cine să-l acuze, când o dragoste curată l-a corupt. O viață voi rămâne același hoț, eu fur și ieri, și azi, poate și mâine, adun clipele rămase făr-de soț, și-ți fur sărutul de pe-un colț de pâine... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Îți fur sărutul... / Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2107, Anul VI, 07 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihail Janto : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ÎȚI FUR SĂRUTUL... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1475831650.html [Corola-blog/BlogPost/350252_a_351581]
-
în literatura clasică europeană. Cu un simț perfect al relației umane, el exemplifică perfrect intelectualul născut și nu făcut al tinerei generații europene, reușeșete să își consolideze drumul de poet și traducător în paralel cu profesia prin care își câștiga pâinea zilnică. Dacă despre calitatea sa de traducător cu virtuți indubitabile, vorbesc premiile enumerate deja de noi, despre poetul Luca Cipolla vorbesc versurile pe care le caligrafiază cursiv, într-n limbaj desferecat de rugina conveninețelor. Deși tânăr încă, nu se lasă
ITALIANUL LUCA CIPOLLA ŞI MARE SA DRAGOSTE PENTRU POEZIA DANUBIANĂ de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Prezentarea_de_melania_cuc_i_luca_cipolla_1380918277.html [Corola-blog/BlogPost/352139_a_353468]
-
câtorva mii de enoriași, să invoce copilăria lui Eminescu la Cernăuți, Casa lui Aron Pumnul urmând să devină un bun de patrimoniu pentru toată România: „Însuși Eminescu este o casă a românilor, pe temelie de piatră, în mijloc cu o pâine mare din care ne hrănim și ne înveșnicim”. Șoaptele lui Eminescu au străbătut din cărțile prezentate de Mircea Lutic („Vistieria tăcerii” de Elena Marița - o întrupare de metafore poetice ideale) și Ștefan Broască („Cultivatorii de iluzii” de Ilie T. Zegrea-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ne-ocroteste-si-ne-invesniceste/ [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
S-a stins cu gustul amar al unei țări prădate, bolnave, cu niște români triști. S-a stins neputându-i da răspunsurile la întrebările pe care mi le pusese astă-vară, când păștea calul pe zăvoi: „cât mai e zahărul, dar pâinea?” Fie-ți țărâna ușoară nene Nică! ...Și unul câte unul se topesc încet-încet veteranii... Prof. Ion C. Hiru Referință Bibliografică: ADIO VETERANI / Ion C. Hiru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 374, Anul II, 09 ianuarie 2012. Drepturi de Autor
ADIO VETERANI de ION C. HIRU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Adio_veterani.html [Corola-blog/BlogPost/361896_a_363225]
-
a poeziei creștine care a întrupat trăirea într-o măiastră suferință, într-un imn al comuniunii susurând pe file de acatist în anafura rugăciunii. Fiecare vers al ei e un spic de grâu care rodește însutit, care se dăruiește în pâine, care se împarte în lumină, care se împărtășește Neamului și lui Dumnezeu. Poeta-monahie este o gazdă a iubirii, un sonet pentru oaspeți de seamă, un acatist peste care se așterne mărgăritare de trăire mistică. Crea ușor ca o adiere de
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
încep să rostesc/ gândurile primenite-mireasă./ cu sufletul scriu/ Poemul domnesc/ al literelor sfinte,/ Hrisovul Crăiesc/ Fecioarei Maria/ Cea pururi Aleasă.// Cu ele mă rog și mă-nchin,/ cu ele îmi cânt viața mea,/ cu ele mă-mpărtășesc-cer senin/ în ele sunt pâine și vin,/ sunt codru și grâu,/ țărână și stea.// Cu ele alaiul de nuntă/ străbate azurul,/ îl blagoslovesc./ Cu ele Biserica cântă,/ Cerul și pământul/ Te binecuvântă/ din dor România/ imne Îți slăvesc.// Gânduri-fapte-graiuri,/ doruri mână-n mână/ slujind Crezul
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
chiar celui care dă viață poeziei. Îl definește într-o manieră caldă, privindu-l ca pe “cel ce mângâie seninul” când soarele răsare. Mai presus de toate îi caracterizează misiunea ca fiind de o importanță covârșitoare, aceea de ne oferi “pâinea și cu vinul cuvintelor”. Iar cuvintele poetului sunt sfințite cu trudă: „Poet e cel ce mângâie seninul/ În ochii fiecărui răsărit,/ Cel ce ne-aduce pâinea și cu vinul/ Cuvintelor ce-n trudă s-au sfințit”./ De asemenea, poetul e
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
toate îi caracterizează misiunea ca fiind de o importanță covârșitoare, aceea de ne oferi “pâinea și cu vinul cuvintelor”. Iar cuvintele poetului sunt sfințite cu trudă: „Poet e cel ce mângâie seninul/ În ochii fiecărui răsărit,/ Cel ce ne-aduce pâinea și cu vinul/ Cuvintelor ce-n trudă s-au sfințit”./ De asemenea, poetul e descris ca fiind cel ce dă scânteie vântului, cel care arde “vreascuri de suflet”pentru a-și etala trăirile, cel care aprinde focul în “vatra stăruinței
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
întâmplător, e faptul că Nicolae Băciuț, vrând să aibă un Nichita „numai al meu” - a sfârșit cu „un Nichita al nostru” - adică pentru noi toți, deopotrivă. Pentru că Nichita este un dar al tuturor pentru toți, o avuție publică, ca o pâine rumenită și caldă din care se pot înfrupta mulțimile, fără ca aceasta să se împuțineze. O pâine spre împărtășire. Și mai interesant este faptul că, Nichita este perceput, din perspectiva celor trei „eu”, așa cum ar trebui să ne percepem toți: cum
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
cu „un Nichita al nostru” - adică pentru noi toți, deopotrivă. Pentru că Nichita este un dar al tuturor pentru toți, o avuție publică, ca o pâine rumenită și caldă din care se pot înfrupta mulțimile, fără ca aceasta să se împuțineze. O pâine spre împărtășire. Și mai interesant este faptul că, Nichita este perceput, din perspectiva celor trei „eu”, așa cum ar trebui să ne percepem toți: cum ne vedem noi înșine, cum îi vedem noi pe alții și cum ne văd alții pe
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
cu cimbru, Si calcă rar pe urme vechi de zimbru. Intra să vezi o veche mănăstire Și sufletul ți-l umple de iubire. Prietene, de vii în țara mea, Aș vrea să afli multe despre ea; Te voi primi cu pâine și cu sare, Venirea ta va fi o sărbătoare ! EINLADUNG Mein Freund, wenn du mein Land besuchst Und alles darüber zu erfahren versuchst, lausche einer Rhapsodie von Enescu, und lies ein Gedicht von Eminescu, Schau an die „Pasărea Măiastra“ bitte
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1458892355.html [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]
-
fără glas Când viața o primim în cote Uitarea-i tot ce ne-a rămas... * Cu pas domol Prin ochii tăi trecea un cer spre mâine. Prin mine doar un dor spre nesfârșit... Și vorba ta cu gustul cald de pâine Iubirea-n suflet mi-a desăvârșit! Și m-a blagoslovit cu neuitarea Când inima-ți bătea-un zbor de-aripă; De-s curcubeu în mine stă-ncercarea Ce din culori face pe cer risipă. Ți-s lacrimile flori de iasomie
ÎN UMBRA CUVÂNTULUI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1473561656.html [Corola-blog/BlogPost/379578_a_380907]
-
bărbatul nu se așteaptă la ce primește. Hoțul strigă hoțul mai ales când e poliția pe aproape. • Sunt conducători pe lângă care Istoria trece în papuci. • Credința înseamnă să nu vrei să știi ce este adevărat (Friedrich Nietzsche). • Nu vă dăm pâine, dar vă oferim circ de două ori... • Noi nu suntem proști, dar alții sunt mai deștepți. • E șef pentru că a absolvit trei facultăți: Cultură, Fizică și Sport. • Am încercat să intru in sinea mea, dar mereu altcineva îmi ia locul
ZICERI (197/198) – PROST DIMINEAŢA & LUNG ŞI PROST SEARA... de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1448183420.html [Corola-blog/BlogPost/382634_a_383963]
-
râdem fără teamă de ursită, de necaz Și să facem din durere un tablou pictat cu haz, Pe obrazul care plânge să-nflorească doar bujorii, Să ne fie viața viață până ne apucă zorii... Hai să râdem fraților, chiar de pâinea nu-i pe masă, Chiar de lemne nu avem și pereții-s reci în casă, Râsu-i dat de Dumnezeu, nu vă fie teamă, râdeți, Eu vă spun zâmbind amar că mai multe vieți n-aveți! Haideți...râdeți!... Râdeți!... Râdeți!... Referință
ODĂ RÂSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1494169155.html [Corola-blog/BlogPost/382945_a_384274]
-
cuvintele se întorceau bolnave în propriile-i urechi, nemaiavând unde să vindece. Dacă nu ar fi stat să își facă atâtea probleme, gânduri fără rost, și atâtea întrebări retorice. Dacă iubea mai mult dăruia și altceva decât o bucată de pâine dar și aceea discutată și niciodată nerăsplătită, era mai câștigat, poate tot aici ajungea dar în nici un caz atât de trist. Ce a rezolvat nici el nu știe. Ținea lumina aprinsă până târziu în noapte poate oprește cineva să vadă
IARNA TRECUTA de ALEXANDRU BUZOIANU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_buzoianu_1411993027.html [Corola-blog/BlogPost/353094_a_354423]
-
Articolele Autorului Cine avea prune, le punea toamna la uscat pe gratii și ce bune erau poamele iarna! Adunam nucile pe care le puneam în pod, bune la colivă și plăcintă, la sarailii și baclavale sau pur și simplu cu pâine și sare, la cei mari, nelipsită fiind și ulcica de vin. Gospodarii își săpau câte o groapă în curte în care puneau cartofi pentru iernat, praz, lăsau câte o răsuflătoare pentru aerisire și așteptau mai liniștiți primăvara. Cine avea vie
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
vaca și a pus laptele să se prindă pentru brânză, dar voi stați liniștiți că merge buni să mulgă boii și vă aduc lapte imediat, după care punea borș la fiert și le da să mănânce cu mămăligă sau cu pâine dacă aveau. Asta pentru că și adulții priveau cu sfințenie postul din cauza căruia nimeni nu s-a îmbolnăvit vreodată. În perioadele de post nu se organizau petreceri cu lăutari și nici baluri. În noaptea de sfântul Vasile fiecare gospodină desfăcea o
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
gândit imediat la mine. Și uite-mă cu aparatele lui optice în spate, cu trepiedul pe care le monta și încă o valijoară, ducându-le și aducându-le pentru zece lei pe zi, cu care puteai să cumperi atunci cinci pâini negre. Mai angajase pe cineva, pe Marin al lui Vlazgă, pe care-l trimitea acolo unde pășunea făcea câte un cot, acesta trebuia să țină nemișcată o ștachetă cu semne și cifre roșii, până când reușea el să-și noteze cotele
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
e. n. se dezvoltă și răspândește roata orizontală (sau cu ax vertical), ciutura sau roata cu făcaie la români [...]. Roata cu făcaie este cel mai vechi tip de moară apărut pe teritoriul țării noastre, răspunzând unei necesități vitale și anume asigurarea pâinii de toate zilele, contribuind la obținerea aurului și argintului de către Daci. Romanii, la ocuparea Daciei au capturat și transportat la Roma peste 150 000 kg aur și 115 000 kg argint. Apoi ei au continuat exploatarea zăcămintelor aurifere din Munții
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495445856.html [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]