1,854 matches
-
copilărie când eram convins că la următoarea răspântie a pădurii mă voi întâlni cu personajele mele dragi de basm, iar părinții mă sfătuiau să nu rămân în urmă ca adormit. Încă puțin și ajungem în locul unde soții Bethlen stau la pândă ascunzându-se pe după stejarii bătrâni spre a nu fi observați de jivine. Dar ceea ce susținea închipuirea mea, n-avea cum să apară nici în dreapta, nici în stânga drumeagului. Gustam într-o clipită, o fericire nemaigrăită (de care Valy poate că ar
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
la dans. Regizorul zise satisfăcut: Prefect, copii. Treceți acuma la scena de vânătoare. Unde sunt gonacii? Și atenție la sunetul cornului, căruia îi răspunde din depărtare alt corn și aceluia altul și așa mai departe. Toată lumea trebuie să stea la pândă. Nu vă părăsiți, pentru nimic în lume, locurile, ne-am înțeles? Domnule conte, chiar dacă nu ești obișnuit să aștepți în pândar, fii totuși calm. Nu te precipita. Domnule Sima, nu mai comenta. Acuma nu mai ești director și nici șeful
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
să ne grăbim, că se răcește mâncarea. Cu ultimele puteri, au ajuns în poarta Crâșmei din drum. Lumina felinarului din parul porții scotea la iveală semnele oboselii de peste zi, adunată pe chipul cărăușilor... Costache crâșmarul a stat cu urechea la pândă și când a auzit scârțâit de care și vorbă a ieșit cu grabă în curte. O dat Dumnezeu și ați ajuns. Apoi e deajuns o zi de roboteală din zori și până în noapte. Acum stați puțin, să vă deschid poarta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nu mai mergem toți pe aceeași cărare, ci mai răsfirați. Poate a căzut alături de drum... Cine știe? Fiecare aveți biciul la îndemână. Căutați cu codiriștea în orice troian. Dacă îi căzut undeva îi acoperit de nămeți deja. Și urechea la pândă ca copoiul de vânătoare... Poate se aude un geamăt măcar... Cu felinarul în mână, Cotman a cercetat lovitura de la cap. A fost lovit din spate cu un baltag sau cu o toporișcă. Numai că n-a nimerit în plin. Baltagul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Hliboceanu. Vasilică, tu nu ai alta de făcut decât să te faci sănătos. În rest, îi treaba noastră! Și acum, noapte bună! - a încheiat vorba. Noapte bună, Ioane! În zori, Hliboceanu s-a trezit și a stat cu urechea la pândă, până cărăușii au plecat. Pe când lumina zilei învingea umbrele nopții ascunse prin unghere, a intrat Măriuța. În priviri purta o lumină care dovedea că inima îi bătea cu putere... Bună dimineața, gospodarule! Cum ai dormit? Bună dimineața. Cât despre gospodar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
sticla pisată. Felinarul din poarta Crâșmei din drum sclipea îmbietor... Când au ajuns la poartă, s-au oprit răsuflând ușurați: Uite că cu ajutorul Celui de Sus am ajuns cu bine - a comentat vesel Mitruță. Costache, care ședea cu urechea la pândă, le-a ieșit înainte. Păi de când sunteți așteptați o înghețat și focul în sobă. Da’ unde-i Măriuța de nu are grijă de foc? - a întrebat Cotman cu ton de șagă. Suflă în foc de sar scântei. Iar mâncarea îi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
trebuia să fie alimentat din canistră. Pe la spălătorie nu mai călca deloc, splendidul lui bleumarin metalizat devenise o mâzgă cenușiu-gălbuie, farurile i se retrăseseră parcă sub capotă și bietul de el căzuse În patima nesănătoasă a consumului de ulei. În pândele sale, a revăzut-o de mii de ori și totuși niciodată, uneori i se părea că-i recunoaște un detaliu de caroserie Într-un automobil care trecea ca vântul, dar când se apropia În goană, cu sirena țiuind, vedea că
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
eliberate, ele fiind libere din născare, poposind numai pe lângă niște gazde vremelnice, posesoare ale unei singure vieți, În general extrem de plictisitoare, căci oamenii nu lunecă de-a lungul burlanelor și pervazurilor ca niște fulare luate de vânt, nu Încremenesc În pânde ca niște statuete Îmbrăcate În blană, pentru ca apoi să se năpustească În urmărirea șoarecilor, a șobolanilor și a hamsterilor, ultimii Încă uluiți de faptul că lumea aceasta nouă și imensă nu se rostogolea sub pașii lor. Apoi, când sălbăticiunile din
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sinucide Într-un mod spectaculos, iar Julienne, soția lui, a râs cu vioiciune, ridicând apoi paharul de șampanie pentru a Închina În cinstea nemărginirii. Prin lentila gălbuie a lichidului, ochiul ei părea imens, de parcă un monstru ar fi stat la pândă pe fundul paharului. După șampanie, noua prietenă mulatră a generalului Bouchot a propus să mutăm petrecerea În stradă. Am făcut toate acele lucruri pe care le fac adolescenții turbați: am băut, ne-am drogat, am strigat, am sărit pe capotele
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
zis. Îți trimit raportul În seara asta. — A apărut ceva nou? — Ieri-dimineață, În parc, Kuznețov a mângâiat un cocker spaniel. Asta-ți spune ceva? — Nu. — Atunci, la revedere. Ceva nou Însă tot apăruse. Când m-am reinstalat la postul de pândă, l-am regăsit pe Kuznețov Într-o vervă de zile mari. Scria la foc automat, iar prin desișul de pe figură i se ițea codița de șoarece a unui zâmbet. Mai mult, pentru prima oară de când Îl urmăream, l-am văzut
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
au cumpărat cu bani furați băncile, ziarele sunt ale lor, televiziunea, vapoarele, ploaia și peștii din ocean, totul, totul...! — Pablo, te rog liniștește-te, Îl imploră doamna Agneta, copleșită de penibilul situației. — Lucrează pe furiș, ucid pe tăcute, stau la pîndă În Întuneric și conspiră Împotriva celor sărmani, și-au pus averile la adăpost În conturi din străinătate, la urmă vor pleca și vor arunca insula În aer - și atunci va fi SFÎRȘITUL LUMII! avertiză Pablo cu glas dramatic, În vreme ce mulțimea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
șeful Marelui Stat Major, nici asta n-a fost cine știe ce, și uite așa, dintr-o lingușire în alta, te-a prins Revoluția în fotoliul de ministru, afurisenie pe capul tău, trădătorule, mai rău nu putea să iasă, toți stăteau la pîndă să-ți sară la beregată, ce răzbunare mai plăcută putea să-și fabrice Mortăciune decît cea în care ținta care trebuie lovită cade singură distrusă de propriile-i slăbiciuni care-i sînt scoase la iveală printr un scenariu teribil? Cîteva
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că tu și gloata ta ați fost una din verigile slabe, că ați dat cu bîta în baltă, că datorită ăstora ca voi revolta spontană s-a stins cît ai zice pește și a dat ocazia guguștiucilor care așteptau la pîndă să își organizeze și mai bine lovitura, eu cred că și tu ai conspirat, Părințele, zice Roja. Nu vreau să te ofensez, dar prea se legau toate, asta o simțise și Angelina, cît de nesuferit ai devenit, nu voia să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Îl trecuse În categoria acelor lucruri pe care le faci pur și simplu fără prea multe mustrări de conștiință. Adesea, poate ca o eliberare de convenții a trupului de convenții și de rutină a mariajului. Dar, cum ,,soarta stă la pândă,,, cum ar spune același Antoniu, te trezești Într-o bună zi că ți se Întâmplă ceva la care nu te-ai gândit niciodată, ceva care-ți poate schimba viața În mult mai bine sau În foarte rău. Viața lui Ben
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a mai apropiat de ea. O pândea noaptea, din mașină. Ea părea că nu-l vede. În fond cunoscuse mulți obsedați În meseria ei, care se masturbau, Își exhibau mădularul sau dădeau târcoale cu cine știe ce gânduri criminale. Erau momente când pânda era zadarnică și fata nu apărea sau se pierdea prin hățișul complicat al viciului. Pleca distrus, refuzând să accepte. O iubea și era conștient că, cel puțin pe moment nu putea schimba nimic. Ar fi vrut să stea de vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
alea cu scene de luptă. Un bărbat cu chelie Îmi dă o palmă peste ceafă. Ce nemernic! Ce are cu mine? Uneori plâng pentru că nu știu să mă apăr. Îl simt pe tata pe urmele mele ca un vânător la pândă, tăcut. E un tâmplar bun. A meșterit șifoniere, mese și scaune. -Hai, dragul meu acasă. Te așteaptă o mămăligă mare, aburindă. Îmi vine să râd-soarele seamănă cu o mămăligă uriașă. -Hai, dragul meu. Măturătoarea doarme la umbra unei tarabe. Trecem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să lupt pentru a-mi apăra dragostea, să Înfrunt orice piedică mi-ar fi ieșit În cale, să sfâșii, să urlu, să rănesc, să fur, să mă bat, dacă cineva ar fi Îndrăznit să mă Împidedice. Devenisem o fiară la pândă și, dat fiind faptul că trebuia să ne ascundem iubirea, eram extrem de bănuitor și mă temeam În fiecare moment petrecut cu Ema, de o catastrofă, de ceva Îngrozitor, care ar fi putut să ucidă sentimentele mele. Nu-mi puneam problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Ce n-aș da să fie așa! Iar eu nu sunt singurul care va respira ușurat când veți pleca. — Cum adică? N-aș zice că Palmer și Antonia sunt chiar încântați să vă aibă tot timpul în preajmă, stând la pândă ca un corb. Honor Klein mă privi și trăsăturile i se crispară pentru o clipă. Apoi spuse: — Sunteți beat, domnule Lynch-Gibbon, dezgustător de beat și, chiar și când sunteți treaz, sunteți cam prostănac. Noapte bună! și se întoarse să plece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
m-am Întrebat dacă ar trebui să trec pe la Dora, dar apoi mi-am amintit de mașina pe care a văzut-o Anton, parcată lângă clădire. Erau Diels și Pieplack, mai mult ca sigur. Din câte știu, stau Încă la pândă. Un semnal sonor pluti prin aer, apoi Stadtbahn-ul Își continuă drumul spre vest, spre lacuri și spațiile verzi de la periferia orașului. Oamenii care au coborît erau Îmbrăcați În haine de vară și, indiferenți la Încurcătura mea, s-au Împrăștiat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fiecare duminică în zona locuită de negri căci, după cum îmi spune el, acesta-i cel mai bun moment pentru prinderea recalcitranților care nu vor să scoată din buzunar cei zece-cinșpe cenți pârliți, stipulați a fi plătiți săptămânal. Se pune la pândă în locurile unde ies bărbații la soare și încearcă să le smulgă câteva parale amărâte înainte ca aceștia să se facă mangă cu sticlele lor de vin „Morgan Davis“, țâșnește ca o săgeată pe aleile laterale ca să prindă menajerele pioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
avea un copil? Și cum de s-a întâmplat ca în acea zi să-l aducă la grădiniță? Nu vom ști niciodată. Ceea ce trebuie reținut e că acea ființă care tot dădea târcoale nisiparului cu priviri piezișe de animal la pândă nu era ca noi. Era la școală. Și nu oricum, ci într-a patra. Era, dacă vreți, ca și cum Mircea cel Bătrân ar fi fost încolțit de tancurile și mitralierele U.R.S.S.-ului. Un U.R.S.S. amenințător și îngâmfat, o dihanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cărți. Aventuri pe planeta Pămînt. Mă amuză să mi-o Închipui cercetînd cu privirea acest peisaj ciudat - să-mi imaginez chipul ei blînd și obosit, trupul Îngreunat, nu, trupul ei rotund ca o minge, ochii strălucitori, de ființă mereu la pîndă, și felul În care Își Încrețește nasul, atît de drăgălaș. Uneori, doar așa, de amuzament, Îi pun o băsmăluță pe cap și i-o Înnod sub bărbie, și cred că, dacă zic adorabil, am spus tot. Mama ! În partea cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cea mai primitivă etapă a civilizației, Însă pentru viața noastră, primitiv ar fi fost un dulce eufemism. Să-i spunem ciordeală și scormonit prin gunoaie. Era o muncă aproape sută la sută de noapte. Pozițiile de bază erau chircit, la pîndă și ghemuit. Mișcările corespunzătoare erau tîrÎtul, furișatul și năpustitul. CÎnd mi-a venit rîndul, am fost cuplat cu Luweena. Asta m-a bucurat, fiindcă ea mă tratase Întotdeauna cu indiferență, nici nu mă mușca, și nici nu mă altoia, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
o casă enormă, practic un conac, Însă el era mult mai agil decît ele, sărea peste mobilă, se cățăra pe draperii, se legăna ținîndu-se de candelabru. După un timp, pisicuțele au abordat altă tactică. S-au făcut că renunță la pîndă. Au căscat, s-au Întins și s-au prefăcut că adorm. Au Început să-și dea jos costumele de pisicuță, dezgolindu-și Întîi umerii, apoi cîte un sîn minunat. Doamne, ce frumoase erau ! Evident, cînd șobolanul cel uriaș le vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Îți dădeai seama că e un tip cu experiență: ochii mici, șireți și parcă speriați, buzele subțiri, cu o expresie prudentă, fruntea Încrețită de prea multă Încordare vădeau o mare experiență dobîndită pe nenumărate coridoare de hotel, unde stătuse la pîndă, mituind o sumedenie de cameriste și Înfruntînd sute de directori de hotel furibunzi. Experiența unor insulte ce nu trebuie să-ți trezească indignarea, a unor amenințări pe care trebuia să le ignori, a unor promisiuni niciodată ținute... Însăși crima căpăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]