13,312 matches
-
de a-i descoperi, în cele mai variate ipostaze, pe marii artiști ai lumii așa cum s-au lăsat văzuți. În Renaștere pictorii aveau obiceiul să intre în propriile picturi și să ia parte la mica scenă, din colțul din dreapta al pînzei, ca o semnătură, anonimi amestecați într-un grup, ascunși după o coloană, ca în Sfîntul Ioan Botezătorul al lui Hans Memling. Sculpturile îi includ uneori pe autori într-un grup statuar, ca Michelangelo, bătrînul cu capul acoperit, în Pietŕ din
500 de autoportrete by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12497_a_13822]
-
studiat filologia și trăiește astăzi la Matadepera, lângă orașul catalan Terrassa, pe care l-a convertit, sub numele de Feixes, într-un spațiu ficțional, precum Yoknapatawpha lui Faulkner. Acestui spațiu îi este consacrată trilogia formată din două romane : La teranyina (Pânza de păianjen,1984), Fra Junoy o l'agonia dels sons (Fra Junoy sau agonia sunetelor, 1984) și o amplă narațiune Luvowski o la desraó (Luvowski sau sminteala, 1985). A scris proză scurtă - Viatge d'hivern (Călătorie de iarnă, 2000), eseu
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
Raluca Ciochină Antologia de poezie a lui Nichita Danilov este precedată de un Argument al autorului care, încă din titlu (Ca o pânză de păianjen), se dovedește a nu fi inocent din punct de vedere literar. Este evocată povestea savantului, a ciberneticianului și a receptorului, pe de o parte, și a poetului, pe de altă parte, în care toți ajung, ca păianjenul și
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
dovedește a nu fi inocent din punct de vedere literar. Este evocată povestea savantului, a ciberneticianului și a receptorului, pe de o parte, și a poetului, pe de altă parte, în care toți ajung, ca păianjenul și prada, pe aceeași pânză. Poezia - literatura în genere - pare o țesătură firavă și nesigură. Nimic mai fals. Pânza păianjenului este foarte rezistentă și aproape invizibilă, precum sunt și subtilele fire ce îi leagă pe îngeri de oameni, pe oamenii de Dumnezeu, pe Dumnezeu de
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
a ciberneticianului și a receptorului, pe de o parte, și a poetului, pe de altă parte, în care toți ajung, ca păianjenul și prada, pe aceeași pânză. Poezia - literatura în genere - pare o țesătură firavă și nesigură. Nimic mai fals. Pânza păianjenului este foarte rezistentă și aproape invizibilă, precum sunt și subtilele fire ce îi leagă pe îngeri de oameni, pe oamenii de Dumnezeu, pe Dumnezeu de diavol: Acea materie sensibilă și inexistentă ne vorbește prin somn, ne trimite semne, ne
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
fire ce îi leagă pe îngeri de oameni, pe oamenii de Dumnezeu, pe Dumnezeu de diavol: Acea materie sensibilă și inexistentă ne vorbește prin somn, ne trimite semne, ne cheamă spre ea, ne atrage cu forța unui vârtej. Ca o pânză de păianjen poezia se întinde din chilia autorului în cea a cititorului. în mrejele ei se zbate diavolul. Și bunul Dumnezeu". Nichita Danilov face poezie în proză, în piese de teatru, în prefețe, în titluri, în poezia însăși. Un veritabil
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
la aparenta disoluție. Insă strategia percepției rămîne, oarecum, neschimbată. Ochiul trăiește în aceeași fluctuație, în aceeași abisală indecizie, constrîns permanent să alerge între parte și întreg. Intre un întreg infinit ca forță de proliferare, ce trece dincolo de constrîngerile fizice ale pînzei, și o parte ea însăși mărturie a întregului prin bogăția sugestiilor coagulate pe un spațiu determinat. Asemenea lui Arcimboldo, Georgeta Năpăruș creează metonimii plastice și redefinește noțiunile în cîmpul imaginarului. Eposul ei, atît de confortabil și de generos la prima
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
de culoare locală. Atemporale, ca niște păpuși neolitice aduse în bidimensional, abia desprinzîndu-se din fundaluri magmatice, aceste forme sînt inciziile magice ale unei memorii redeșteptate. Dacă uneori le însoțesc umorul și ironia, dacă o bucurie difuză răzbate din toate ungherele pînzei și voluptatea exprimării se contopește cu întregul ceremonial plastic, nu înseamnă nicidecum că în statica atemporală se insinuează agenții relativismului. Ci doar că totul capătă suflu vital și prezență nemijlocită. Georgeta Năpăruș a știut să conjuge inconfundabil sentimentul duratei cu
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
Ștefan (cel Mare), apărând ca un grobian plin de succese, ori intrigantul Matei care, gelos pe victoriile lui Vlad, a manevrat astfel încât să-l facă prizonierul său: toate aceste personaje, rotite în jurul celui principal, au menirea de a fixa o pânză istorică tare. Nu altfel procedează Marin Sorescu în Răceala și A treia țeapă, piese în care, cu tot alegorismul lor, identificarea momentelor și figurilor istorice se poate face fără dificultate. Câteva dintre cele mai bune scene ale romanului sunt acelea
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
filozofia desprinsă din ea sunt încă mai îngrozitoare decât actele sale de cruzime. Autorul creează un personaj faustic, un om deopotrivă al intelectului și al acțiunii căutând depășirea limitei unanim acceptate și siluirea cursului istoriei. Închis în celula învelită în pânza de apă a Dunării, el urcă noaptea în turn și privește stelele îndepărtate, cu o foame de absolut la antipodul instinctelor lui Dracula. În locul unui biet vampir setos de sânge și cam nătâng, avem deci un personaj complex, un spirit
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
la ritul catolic, mă voi ocupa acum de Amen. Mi-e greu să îl disociez de prima vizionare, care nu a avut loc în țară, și nu reușesc să uit cum arătau cele două corpuri ale Palatului Mogoșoaia cu o pânză cu domul Vaticanului spânzurată între ele. Bizareria a fost că spectatorii străini alături de care am văzut filmul erau așa de absorbiți că n-au observat că stilul arhitectonic al Vaticanului nu coincide pe de-a întregul cu cel brâncovenesc... Enfin
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
Admirabilă lucrarea asta a ta, îmi place!" După o scurtă clipă de stupoare, încurcat, Gherasim i-a replicat: ,Dar nu e a mea, e a lui Paraschiv!" La care Bernea, înaintând cu un pas, își pironi privirea asupra unei alte pânze: ,E într-adevăr în formă Paraschiv, și tabloul acesta îmi place!" A urmat o pauză de fracțiunea unei secunde: Nu e de Paraschiv, e de Mihai Sîrbulescu" preciză Gherasim, iremediabil descumpănit în fața acestui qui-pro-quo plastic cu totul neașteptat (nu e
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
fiecare dată, numitorul comun al gamei de colorit (acel verde-gri surdinizat, mai solar la Sîrbulescu, mai încenușat la Gherasim și Paștina, cu o tentă de roz palid, uneori, la Paraschiv) și al formulei compoziționale, incluzând aici și formatele de suport (pânza, hârtia). Dar, să revin la raportul artistului modern cu natura. Odinioară - în plină ecloziune a plein-air-ului - când pictorul își proptea șevaletul în fața motivului, practica sa era condiționată de nevoia captării proaspete a senzației. Senzație de lumină, de aer, de vibrație
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
să aducă reproșuri celor care au cedat sub constrângere. Cum poți să acuzi pe altul, mă întreb, cum poți să denunți public pe cineva pentru slăbiciune dacă nu ai făcut tu însuți, în aceleași condiții, proba tăriei, a rezistenței până în pânzele albe? Au fost găsite, umblându-se prin dosare, și cazuri de scriitori care au cedat presiunilor Securității, care au făcut note informative etc. De fiecare dată a fost vorba - prin ce întâmplare? - de scriitori care în trecutul regim s-au
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
o fi apucat pe acel soldat german să tragă într-un trecător ovrei, un om matur și oarecare, rămîi destul de descumpănit. L-o fi enervat faptul că jidanul făcuse rost de o pîine și, în loc să o ascundă în sacoșa de pînză, îndrăznea să o țină cu demnitate sau cu inconștiență la vedere? Era beat turtă acel militar și voia să se asigure că amețeala datorită alcoolului nu-l împiedica să nimerească totuși o țintă în mișcare? Pusese pariu cu unul din
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
privește. Portret inedit al celui ce a marcat arta cinematografică a secolului XX, văzut însă prin prisma unei activități mai puțin cunoscute: aceea de pictor. La cei aproape 94 de ani, Antonioni continuă să creeze. De mai mulți ani realizează pânze ce transmit frumusețea frustă a culorilor, surprinse într-un personal dans abstract. într-una din seri, l-am remarcat pe cel căruia îi fusese dedicat filmul, venit să revadă pelicula al cărui principal personaj era. Stătea într-un scaun pe
Întâlnire de gradul trei by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/11525_a_12850]
-
Tot cam pe-atunci îmi sună în urechi și ordinul Domnului Președinte Băsescu ,Să trăiți, bine!", adică cel de pe când nu se lepădase întru totul de marinărie, iar noi trăgeam plini de speranță la vâslele unei galere de pe ale cărei pânze surâdea spre noi, etern-triumfător, câte-un cap de mort odihnindu-se pe ciolane înfășate în petale de trandafir. În astfel de momente, las toate emisiunile preferate la o parte și caut cu febrilitate, baleind cu telecomanda pe la toate televiziunile, să
Marșul ,în și spre U.E" în acordurile F.M.I. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11551_a_12876]
-
scot de sub dependența strictă a limbajului. Mai întîi, ea reprezintă simptomul unei spaime de vid și, simultan, expresia unei continue stări jubilatorii. Indiferent dacă este vorba de lucrări mai vechi sau mai recente, lupta cu spațiul, cu suprafața albă a pînzei, dar și bucuria de a triumfa prin culoare și de a clama supremația prin formă sunt prezente în aceeași măsură și se manifestă la fel de puternic. În al doilea rînd, în cîmpul fragil al culorii, oricît ar părea de paradoxal, vocația
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
înregistrare fiind, la un moment dat, îndreptată chiar către analogii sexuale: ,Piețele sînt vesele, reconfortante, mai ales la începutul toamnei. Simt sîngele legumelor sub pielița gata să crape. Și toate formele sînt atît de senzuale și culorile aprinse, ațîțătoare ca pînzele lui Gauguin. Ce-ar mai rîde el acum dacă m-ar auzi: ŤTu cred că ai fi în stare să descoperi senzualitatea și-ntr-un foraibărť. Gust struguri, rotunzi, negri ca ochiul de miel, movulii, galbeni ca chihlimbarul, stau în fața
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
ploaie și tânguitoare urlete de lupi. Eh, chestii de divertisment pentru un telespectator cum este Haralampy, revenit în fața televizorului după spitalizare și 2-3 pălinci... Noi apariții editoriale bănuite din spuse televizate -Mircea Geoană: Ap|rarea lui Ion Iliescu pân| în pânzele albe cu dungi verticale. Vol.1, ediție de lux, legată în piele de cameleon. -Emil Constantinescu (fost Președinte al României): MIRON COZMA - ULTIMUL GUNOI AL ACESTEI SOCIET|}I, volum de poeme sentimentale recitate în primă audiție la emisiunea ,%" de la Realitatea
O găină rahitică și Miron Cozma by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11596_a_12921]
-
Canada și S.U.A, cultura pop, Bill Clinton, Bill Gates și atâția alții. Unele povestioare, cum ar fi motorul epic secundar, adică relația amoroasă dintre Saddam Husein și Satana, sunt artificiale și cam plictisitoare, ca să nu spun homofobe până în pânzele albe. Dar violența verbală este utilizată aici nu pentru un bombardament cu vulgarități, ci, paradoxal, pentru că e un semn al libertății de exprimare, atât de cenzurată în S.U.A. Oricum conexiunea dintre violență și media e una corelativă, nu cauzală, demonstrează
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
ghioc/ adînc, cum se ivesc din lut pretexte ca, nervură cu nervură să/ mă invoci pe mine, copacul meu gînditor// acest stetoscop le știe pe toate/ cum mă respiri pînă la intoxicare și vomiți/ cum oasele tale de imagolog străpung pînza de păianjen/ cum bate clopotul cînd mă întorc la tine/ turnîndu-mi pe zîmbet luciul șinelor de tramvai/ cum îți crește pe cortex un papirus al anxietății grafologizînd// nicicînd asupra noastră nu s-a coborît roiul acela de fluturi/ ce reface
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
o țigară, iese pe balcon; dar știu că mă minte: știu că s-a dus acolo să-și șteargă lacrimile. Și nu-l opresc - mă bucur, fiindcă pot face și eu la fel, că oricum văd imaginile ca printr-o pânză din ce în ce mai deasă... Și brusc, parcă mi-a devenit antipatică natura, universul întreg și nici nu-l mai aud pe prieten când zice, intrând: -Mă, da' multe mai are de îndurat poporu' acesta!... -Așa e, îl aprob, multe... Dar, culmea machiavelismului
Urgia apelor și a unei simulări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11756_a_13081]
-
mângâiere,/ o alungire apoi și o sfâșiere,/ un clopot legat între două cămile/ biciuite ca-n iad și care,/ înlăcrimate de sete,/ pornesc spre orizonturi contrare.// și deodată metalul devine mătase/ și plâns și dangătul moale ca untul/ al unei pânze de păianjen/ înfiorând pădurile și deșertul." Însă finalul, definitoriu pentru stilistica și simbolistica lui Ion Mircea, pe exact această linie a (co)relației mamă-fiu, e cu adevărat antologic: "acum eram la subsuoara mamei. un cristal/ de sare lampadofor îmi atârna
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
era opulent, dar nu ostentativ, cu spații largi între mese, perfecte pentru clienții care nu voiau să le fie auzite conversațiile. Vanov se apropie de o masă centrală unde ședea o siluetă masivă cu un șervet imens acoperindu-i capul. Pânza, țesută dens dintr-un fir de bumbac egiptean special, era livrată din partea casei pentru a păstra aromele delicateselor rare și scumpe servite pe platouri mari de porțelan alb. Vanov se așeză amuzat în fața lui Melmont. - Ai început fără mine? N-
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]