217 matches
-
unde să o iau. Un agent de circulație postat Într-o cabină Înaltă e disperat de Întârzierea mea. Ne facem doar semne zadarnice. Când mă uit Înapoi și văd convoiul de mașini, pricep disperarea lui. O mașină veche, descoperită, trece pârâind pe lângă noi. E plină de studenți. Și-au pus pe cap un polog și Înaintează spre cascada de apă ce-i lovește din plin. Drumul pe care mi l-am ales mă scoate la tunelul ce trece pe sub fluviul Hudson
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pentru mine fuseseră deschise, deci or să mă aștepte, să trec prin ele. Mă îndrept spre ele, dar melcește, dar cu privirea întoarsă spre pământ, spre mama, spre câmpul înzăpezit pe care mașina salvării din Serenite înaintează scoțând fum și pârâind. Deodată, sus, în față, aud un uruit sau un vuiet grozav și mă uit într-acolo: sunt cele două porți care se lovesc una de alta și se închid fără speranță. Tocmai ajung înaintea porților și bat cu hotărâre, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
barăci a coloniei. Acolo, învățătorul și alți câțiva apropiați de-ai săi au aprins un foc adevărat, de lemne: oamenii strânseseră bani și îl plătiseră pe paznicul care era șeful de tură, iar acesta le îngăduise să facă focul. Lemnele pârâiau, săreau scântei, se înălțau flăcări aurii, mari, din care se răspândea o căldură binecuvântată, îndestulătoare, care le intra în oasele rebegite și îi întrema nesperat. -Fericirea poate să ia diferite forme, de pildă forma acestui foc, a șoptit către tata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
8. Cu lemnul în spate, obosiți, înfrigurați, cu spaima în suflet, înaintam greu pe zăpada cuprinsă de îngheț, escortați de doi milițieni obtuzi unul în fața noastră, celălalt încheind plutonul. Pășeau cu cizmele lustruite, mâncați și bine băuți, pe zăpada scârțâitoare pârâind sub greutatea acestor plăvani mătăhăloși, câini de pază ai regimului comunist. Plecaserăm cam de multișor de-acasă. Mi se făcuse foame. Reflexul meu condiționat a intrat imediat în funcțiune trimițându-mă fără greș la sursa de alimentare: sufertașul. Oare ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Eternă. Și pentru a fi cât mai concludent și cât mai convingător că se simte foarte bine lângă frumoasa, pătimașa și zurlia strănepoată a viteazului han Attila, tânărul patriot român a strâns-o în brațe cu înfocare de i-au pârâit ciolanele, sărutându-i îndelung și cu patimă buzele rumenii pentru a o convinge definitiv de perenitatea sentimentelor sale. Ioi, Istenem, Istenem! O, Doamne, Doamne! Iar perechea de porumbei atinsă mortal de săgeata lui Cupidon subscria din toată inima la ideea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
scriindu-ne propria noastră istorie, trăind-o din plin, plătind tributul unor suferințe nedrepte care ne-au schimbat total și ireversibil cursul vieții. Gerul de peste noapte formase o pojghiță de gheață la suprafața zăpezii și, în momentul în care călcam, pârâia, rupându-se, iar piciorul se afunda dedesubt în stratul moale de zăpadă înalt și gros de vreo cincizeci de centimetri. Mircea, fiind șef de coloană, îndeplinea și funcția de "spărgător de gheață", consumând o cantitate mai mare de energie, pe câtă vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
m’am întors de la școală, am găsit casa încălzită; mi-a venit să țip de bucurie; zilele acestea din urmă am suferit cumplit de frig: seara, când mă culcam și puneam alături de mine bouillota, simțeam că mușchii se destindeau și pârâiau ca apa care se desgheață. Parcă tot spectrul mizeriei și al iernii cumplite s’a îndepărtat azi. Mă simt mai optimistă, deși nu sunt cu nimic mai îndreptățită să o fiu. [...] Ca să parez oarecum un eventual îngheț, vreau să cumpăr
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
vindec mizantropia și spleenul, să adun puteri pentru viitor, până la întoarcerea ta. Fiindcă ai să te întorci la mine, nu-i așa, draga mea? M. c. p. 24 august [1950], joi [...] Vreascurile pe care le adunăm din pădure trosnesc și pârâie, cerul e înstelat, țârâitul greierilor se aude somnoros și îndepărtat, sub clar de lună. Mi se strânge inima la chemarea asta discretă a amintirilor; mă gândesc la tine, scumpa mea, nobila mea copilă; mă gândesc la întoarcere, la Mimi, la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Duminica se formau grupuri de școlari de la oraș care se plimbau dezinvolt prin părțile centrale ale satului, pudrați și parfumați și cu nasul în vânt, așteptând salutul oamenilor satului. Eu n-aveam timp de așa ceva. Toată săptămâna munceam de-mi pârâiau oasele, iar duminica mi-o rezervam pentru citit. Doar pentru masă îmi întrerupeam cititul și apoi, până seara târziu citeam, citeam cu deosebită poftă, plăcere și bucurie, încât mama mă ruga stăruitor să nu mai citesc ca să nu-mi șubrezesc
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
nu trebuie să-i mulțumim că ne-a readus la viață, ci pentru că nu ne-a lăsat să murim. Ca să trăim, mai depinde și de noi. aprilie 2002 Robotism și lucru pe durere încet-încet, coaja ermetică a gimnasticii începe să pîrîie. Nevoia de idoli a românilor trece prin momente de cumpănă, atunci cînd ei află despre falsuri în acte, vertebre tasate, foame programată. „Au încercat și alții pregătirea centralizată. Ne-au acuzat de robotism, i-am enervat, dar am cîștigat“, spune
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ținuturile Tutova, Horincea și Covurlui. Zona este deluroasăsunt și cote peste 300 de metriși se află la o cumpănă de ape, de aici limitele ținutului istoric Tutova. Din dealuri unul dintre satele comunei se numește semnificativ Obârșeni izvorăsc mai multe pârâie colectate de cel mai important dintre ele, Jeravățul, afluent al Bârladului. Aici au fost și multe păduri, s-a păstrat cea a Tălășmanilor. Solul argilos, abundența de apă și de lemne de foc au permis o timpurie dezvoltare a meșteșugului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
a doua mitraliere s-a așezat Mihăilescu ajutat de câțiva soldați: „În momentul când toții erau gata, căpitanul Stihi XE "Stihi" s’a Întors cu spatele, probabil să nu vadă scena care avea să se Întâmple. Atunci a Început să pârâe mitralierele și a Început să-i secere pe evrei. Focul a durat vreo 5-6 minute, În care timp șevreiiț au căzut cu toții la pământ, cu excepția unei singure femei, o domnișoară ce continua să rămână În picioare. Căpitanul Stihi care observase
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
absolut ininteligibile, în care limba lui Goethe și cea a lui Dante se împleteau. Ce-i de făcut? Nevasta și copilul în mașina care nu mai trebuia pornită, prietenii noștri cu vreo 20 de kilometri în față, telefonul din benzinărie pârâind și întrerupându-se, italianul zbierând, și, colac peste pupăză, o voce amabilă de la Intervenții explicându-mi că, nefiind membru al Automobil Clubul Român (?), trebuie să aștept până luni dimineața, când se deschide service-ul. Acest episod halucinant desfășurându-se sâmbătă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
ora 1, numai cîinii comunitari cu lătrături și cu urlete de urît și de-ntristare. La 6, matinale, ciorile sparg tăcerea nopții luîndu-și zborul cu țipete negre din platanii de la marginea parcului. În orașul asurzit, începe o nouă zi. Bucureștiul pîrîie ca un pepene copt, cînd îl tai. În mai puțin de o săptămînă, graurul ar muri, cu siguranță, dintr-o acută criză de creație sau dintr-una de identitate. Ceea ce la toți artiștii adevărați este cam același lucru.
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
armată a propriei tari Câțiva copii nătângi, care de-abia treceau clasa, Au fost atunci recrutați pentru Școala de la Băneasa. Acum, între două antene de radar de la Nenciulești la Pietroasele, A rămas spațiul meu stilistic peste gigantul trezit de-i pârâie oasele: în Biserica lui Heros Soteros, în Catedrala Cumințeniei Pământului Ridică mici gorgane popândăii, cățeii și vulpile vântului. Sgânta Sophie a Geților cu Zeul Prunc la sân M-au proclamat a toată Istrița Fecior și Frate Bun Peste Bazileeatele Salice
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
posibil, așa cum o afirmă unii, ca structurile KGB-ului să fi teleghidat aceste răsturnări. Rămâne însă de aflat care era scopul exact urmărit de Moscova. Eu nu văd decât o singură explicație plauzibilă. Rușii simțeau că edificiul Ceaușescu începuse să pârâie. Spiritul latin al românilor risca să ia foc și să arunce peste bord comunismul. Pentru a evita o răsturnare atât de radicală și cu speranța de a-și salvgarda totuși sistemul, rușii au hotărât să îl sabordeze pe Ceaușescu.” La
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
ne-au prins rușii și ni s-a zis să nu mai tragem că ne-am aliat cu rușii. Nu am mai tras, rușii s-au pus pe noi și ne-au tocat cu avione, bombe... trăgeau pe noi de pârâia pământul. M-a scăpat Dumnezeu. Am găsit pe marginea drumului o groapă, m-am trântit în ea, doar capul mi se vedea și uite așa am scăpat. Am mânat ce-am mânat, a venit alt stol, am ajuns într-un
Cum trăiește în România un veteran de război la 95 ani. Mesaj pentru politicieni by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102840_a_104132]