484 matches
-
est de satul Antohești, din punctul „La Fagi”, precum și cu bârlădețele de pe râpele Făgheni și Rotăriei și la vest cu pârâiașul purtând denumirea parcelelor împădurite de unde izvorăsc pârâiașele Leaua și Tărăbuț și ajunge în Satu Nou. Aici este întâmpinat de pârâiașul Cursa în dreptul locuinței Porcos, apoi părăsește această așezare salutând la est pârâiașul Valea Ghețului. În dreptul locuinței lui Petru Lehăduș își anunță prezența pe raza satului Lozinca, pârâiașul valea Iepei, ce traversează șoseaua prin apropierea locuinței Carp S. Berheciul, ajungând pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
râpele Făgheni și Rotăriei și la vest cu pârâiașul purtând denumirea parcelelor împădurite de unde izvorăsc pârâiașele Leaua și Tărăbuț și ajunge în Satu Nou. Aici este întâmpinat de pârâiașul Cursa în dreptul locuinței Porcos, apoi părăsește această așezare salutând la est pârâiașul Valea Ghețului. În dreptul locuinței lui Petru Lehăduș își anunță prezența pe raza satului Lozinca, pârâiașul valea Iepei, ce traversează șoseaua prin apropierea locuinței Carp S. Berheciul, ajungând pe teritoriul satului Lozinca, la punctul „Podul Morii” se îmbrățișează cu Dunavățul și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pârâiașele Leaua și Tărăbuț și ajunge în Satu Nou. Aici este întâmpinat de pârâiașul Cursa în dreptul locuinței Porcos, apoi părăsește această așezare salutând la est pârâiașul Valea Ghețului. În dreptul locuinței lui Petru Lehăduș își anunță prezența pe raza satului Lozinca, pârâiașul valea Iepei, ce traversează șoseaua prin apropierea locuinței Carp S. Berheciul, ajungând pe teritoriul satului Lozinca, la punctul „Podul Morii” se îmbrățișează cu Dunavățul și împreună primesc pe dreapta pârâul Toplița, iar pe stânga, în Dealul Perjului, Pârâiașul Repedea. Înainte de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
satului Lozinca, pârâiașul valea Iepei, ce traversează șoseaua prin apropierea locuinței Carp S. Berheciul, ajungând pe teritoriul satului Lozinca, la punctul „Podul Morii” se îmbrățișează cu Dunavățul și împreună primesc pe dreapta pârâul Toplița, iar pe stânga, în Dealul Perjului, Pârâiașul Repedea. Înainte de a părăsi teritoriul comunei Oncești, Berheciul primește pârâiașul Taula ce străbate de la nord-est la sudvest Valea Taulei. Astfel ajunge la hotarul de nord pe moșia satului Tomozia - comuna Vultureni. Adunându-se, apele din nenumărate izvoare străbat întreg teritoriul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locuinței Carp S. Berheciul, ajungând pe teritoriul satului Lozinca, la punctul „Podul Morii” se îmbrățișează cu Dunavățul și împreună primesc pe dreapta pârâul Toplița, iar pe stânga, în Dealul Perjului, Pârâiașul Repedea. Înainte de a părăsi teritoriul comunei Oncești, Berheciul primește pârâiașul Taula ce străbate de la nord-est la sudvest Valea Taulei. Astfel ajunge la hotarul de nord pe moșia satului Tomozia - comuna Vultureni. Adunându-se, apele din nenumărate izvoare străbat întreg teritoriul comunei, despărțindu-l în coline. Apele au un debit mic
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cea de-a doua necropolă de la Cioara - Oncești). A treia necropolă daco-carpică pe teritoriul comunei Oncești este cea descoperită întâmplător în februarie 1983, când au fost dezvelite mai multe morminte de incinerație în urne, cu ocazia realizării unui dig pe pârâiașul Valea Iepei ( în apropierea cantonului silvic nr. VII, la circa 1 km distanță de marginea nord-estică a satului Oncești). S-au recuperat doar câteva obiecte: o oglindă metalică de tip sarmato-carpic, trei aplice din bronz, trei fragmente dintr-o brățară
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
posibile înlăuntrul meu. În bezna cabinei, aveam iluzia că, sub valurile ce izbeau de el vaporul se fluidifica el însuși, se topea precum un bloc de gheață. Auzeam apa peste tot - dincolo de coca vasului, pe culoar și deodată, ca un pârâiaș, pe podeaua cabinei! M-am aplecat și am pipăit, cu o precipitare înnebunită, o suprafață metalică uscată, care vibra sub degetele mele. Mâna mea a atins și pantofii, aliniați cuminte într-o așteptare absurdă. M-am întins din nou, trăgând
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Atunci când transcrie o romanță cu frumoasa din fereastră pe timp de seară, cu lăutari și cu voinici chipeși, el aduce in tablou nu o realitate văzută, eventual biografică, ci una de spectacol, posibil doar în mediul imaginar in care stelele, pârâiașul, păsările de noapte, consună.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 80) Domokos Demeter 1900 - ? Pictor, sculptor Născut în anul 1900 în satul Inlăceni, com. Atid, jud. Harghita. Studii: Agricultor Debut artistic - 1969 Bibliografie și reprezentare
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
chiamă Prahova, după râul care curge d’adreptul din munte, aci vijelios, aci cu minte, azi răzvrătit, mâine liniștit (...). Curge pe o albie largă de pietre ca al șipotelor din Alpi. De amândouă părțile se reped spre el pâraie și pârâiașe spumoase care vin din depărtarea albastră a piscurilor ori căzând din stâncă în stâncă (...). La vârfuri lanțul de munți e știrbit și stâncos or uneori rotund și acoperit cu iarbă deasă unde excursioniști pot culege multe specimene de flori alpestre
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
o Împărăteasă este sfătuită de un preot să cutreiere lumean lung și-n lat nouă ani Împreună cu Împăratul și să se oprească atunci când soarele va clipi un pic În loc . Când cei doi ajung Într-o pădure pe unde trecea un pârâiaș și soarele clipește În loc, se opresc, Își fac o surlă pentru a se adăposti, apoi, aduc pe lume doi copii negri cum e piperu și viteji ca cumpăna pământului. În timp ce copiii ajung Într-un castel cu 360 de odăi, mama
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în special porumbul. Nu departe se află locul numit La Mălăiște. Cresneanu (în Cresneanu)-teren arabil pe coasta de sud a Dealului Izvorului, care se cultivă cu cereale. La mijlocul acestui teren există un izvor foarte puternic de la care pornește un pârâiaș ce se varsă în Bașeu. Nu departe de acest izvor s-au descoperit bogate urme arheologice care atestă vechimea satului Hudești și a satului Vatra. Denumirea vine de la paleoslavul krasne care înseamnă frumusețe și în adevăr, locul este frumos. Cuzoaia-teren
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
î teren situat în partea de nord a Dealului Crucii,unde existau niște bordeie săpate sub pământ, erau puse paie și se punea gheața scoasă din Calul Alb. Deasupra, ghețăria era acoperită cu mult stuf. Gârla Ghidului-gârlă formată de un pârâiaș ce izvorăște din Dealul Grâie și se varsă în iazul Calul Alb. Denumirea vine de la locuitorul ce avea misiune să îndrume oamenii la lucru pe moșia boierească. Grădina Mihăieș (La Grădină)-teren arabil situat la est de iazul Calu Alb
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Etimologia Bașeurăzbunare. Pârâul Alb-izvorăște din Pădurea Comănești și face hotarul între satul Alba și satul Comănești. Are o lungime de peste 3 km. și se varsă în Bașeu. Apa are o culoare albicioasă. Apare în documente de la 1412. Pâraiele Cucului-mai multe pârâiașe care izvorăsc din pădurea Floroi și se varsă în Pârâul Floroi. Pârâul Ursoiu-izvorăște din Pădurea Ursoaia, are o lungime de 3 km., se unește cu Pârâul Floroi în mijlocul satului Alba și se varsă în Bașeu. Pârâul Șipotului - pârâu ce izvorăște
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vine din limba slavonă veche, zapodŭ. Slavii numeau cu acest cuvânt o vale străjuită de două dealuri Înalte care se termină În amonte cu un desiș de pădure. Cam așa este și această vale lungă de vreo zece kilometri. Un pârâiaș, al cărui șopot abia se aude vara, Își adună apele rând pe rând de la mai multe izvoare și, după ce-și unește firul destul de firav cu cel al Văii Găinii, se varsă În Mureș pe teritoriul Topliței. La gura pârâului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pitică În primăvara anului 1946 unul din camarazii noștri, un excelent tehnician, a proiectat și a realizat o roată uriașă, cu diametrul de 12 metri, pentru grădina de zarzavat a penitenciarului Aiud. Roata a fost instalată pe apa Aiudelului, un pârâiaș căruia i-a amenajat în albie o ușoară cădere, debitul de apă fiind suficient să pună uriașa roată în mișcare. Roata se vede și din tren, la ieșirea din Aiud spre Războieni. În primăvara lui 1947 notarul pensionar Hulea dorea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fusese trădat de propria soție, câștigată de securitate cu promisiuni mincinoase, că nu îi vor face nimic. Când Vasile și-a dat seama de cursa în care căzuse (o întâlnire cu soția în pădure), a încercat să fugă peste un pârâiaș, dar o salvă de gloanțe l-a străpuns, un glonte lovindu-l în cap. Nu a murit. După extragerea gloanțelor din mâini, picioare și piept a paralizat de ambele mâini și ambele picioare, la față, nemaiputând articula nici un cuvânt și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
diesel-electrică, mă grăbesc să iau bilet, dacă nu vreți să urcați!... din ușa vagonului indiciile vestimentare de la mare, el la primul geam semn cu mîna încoace, femeia, ce să ațipesc, șase sacoșe cu marfă! din una curge pe piatră un pîrîiaș de zăr, leagă-le pe toate cu o sfoară, gară de băieți fără somn, recuperarea limbajelor marginale, să scrii mîinilor încrucișate tehnică de supraviețuire, violențele verbale rutinate altă tehnică de supraviețuire, de la copilandri care am cumpărat și bere, răceala spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe acest spațiu au mai fost scoase la iveală și fragmente ceramice ce aparțin secolelor VIII-IX și X-XI. În jurul școlii din Ibănești s-a descoperit o așezare de tip „Noua”, iar la marginea vestică a satului, la confluența a două pârâiașe, s au descoperit resturi de locuire din perioada „La Tene II”, dar și din secolele IV-XIII d.H. Ghenuță Coman mai nota că la circa 2,5 km. de sat, la obârșia pârâului Ibănești, în locul numit „La meri” (Valea Merilor) s-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
stau presărate printre livezi, vii și lanuri. Acolo, în vale, unde își are obârșia pârâul Dodești-Jigălia, acolo își are obârșia și satul Dodești, care stă sprijinit pe satul Tămășeni. De la Șipote-Călugăreasca, din vremuri imemoriale, curge neîntrerupt și liniștit acel sacru pârâiaș și tot de aici, din vremuri imemoriale, paleolitice, cură viața clar repovestită de numeroasele vestigii arheologice. Generații după generații, înfruntând mileniile șiau înscris aici rezultatele muncii, priceperea și tainele, bucuriile și necazurile, ca într-o vastă bibliotecă subterană, etajată pe
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
dintre satele mijlocii ale acestei regiuni total lipsită de așezări urbane interioare. Pe harta țării apare ca un punct minuscul în partea central-nord-estică a Colinelor, situat pe o văiugă din ultima și cea mai tânără generație de văi, operă a pârâiașului denumit Stâncășeni după unicul sat aciuat pe această fundătură. Este singurul afluent pe stânga al pârâului Iezer cu care confluiază la 3,5 km în aval de sat, pârâu ce se unește cu pârâul Tutova la satul Gura Iezerului (circa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
încredințez posterității, nu spre laudă personală, ci spre evidențierea puterii formativ-educaționale a unui sat de răzeși medievali, tip Stâncășeni. Natura. Am precizat anterior că satul Stâncășeni, unul dintre cele mai izolate sate din România, este unicul sat pe valea unui pârâiaș lung de numai 8km, afluent al pârâului Iezer și prin el al râului Tutova și al văii Bârladului, ce ne leagă cu Siretul, Dunărea și Marea Neagră. Este cazul să amintim aici că în urmă cu 10-12 milioane de ani, întreg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în sistemul pe care-l considera ireproșabil și perpetuu. Bunăoară, observase că în crăticioara lui nu i se mai punea cu regularitate apă proaspătă, fapt ce-l determina să se deplaseze tocmai în spatele grădinii pentru a-și potoli setea din pârâiaș. E drept că, în vremurile bune, adică atunci când ploua pe toată lungimea cursului său, pârâiașul curgea vesel și zglobiu în albia lui curată cu nisip auriu. Uneori, când ploua mai mult, devenea nervos și lovea cu înverșunare în pietrele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nu i se mai punea cu regularitate apă proaspătă, fapt ce-l determina să se deplaseze tocmai în spatele grădinii pentru a-și potoli setea din pârâiaș. E drept că, în vremurile bune, adică atunci când ploua pe toată lungimea cursului său, pârâiașul curgea vesel și zglobiu în albia lui curată cu nisip auriu. Uneori, când ploua mai mult, devenea nervos și lovea cu înverșunare în pietrele mai mari din albie, vrând să le înlăture din cale, spumegând de furie. Dar acum era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
bunica îi arunca fără milă în ceaunul cu apă clocotită pe foc, iar toată carapacea lor devenea roșie-roșie. Mâncam toți cu mare poftă, iar Haiduc avea, desigur, și el, partea lui de ronțăit. Prin urmare, nu putea bea apă din pârâiaș. Din reflex, se întorcea din nou la crăticioara lui smălțuită, care era uscată, fără fir de apă. Stătea câteva clipe descumpănit, apoi scotea câteva lătrături puternice, până când bunica îi punea apă, nu însă fără a-l "gratula" cu vorbe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
târât de lanț, decât pe propriile lui picioare. Cu ochii închiși și limba scoasă, respirând sacadat, înainta, fără să știe, spre locul supliciului final. Relieful s-a schimbat. Terenul a început să coboare și am ajuns pe fosta albie a pârâiașului, acum secată. Albia era presărată cu prundiș, iar în malurile relativ înalte oamenii făcuseră o mulțime de găuri din care scoteau lut galben pentru muruit. Ne-am oprit. Haiduc stătea epuizat și aiurit pe cele trei picioare în fața călăului. Bunica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]