839 matches
-
Răutului, rând pe rând își vând moșiile lor, cu heleșteie și mori în Răut, lui Costea Bucioc, marele vornic al Țării de Jos. Costea Bucioc a fost unul dintre susținătorii domnitorilor din dinastia Movilă, deținând astfel mai multe dregătorii consecutiv: pârcălab de Orhei, clucer, mare paharnic, mare vornic al Țării de Jos. Reușește să se mențină pe ultima funcție și pe timpul domnitorilor Ștefan Tomșa și Radu Mihnea. La 4 februarie 1619 domn al Țării Moldovei este ales croatul Gaspar Graziani originar
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
vechile lor hotare, pe unde din veac au fost folosite. Iar la aceasta este credința domniei noastre, a mai sus scrisului noi Io Radu Mîhnea voievod și credința boierilor noștri: Dumitrașco Ștefan logofăt, Ionașco vornic, Necoară vornic, Tudor și Condica pîrcălab de Hotin, Consatantin Celebi pîrcălab de Neamț, Malcoci pîrcălab de Român, Miron Barnovsche hatma, Trefan postelnic, Simion gheuca spătar, Curt Celebi paharnic, Neculai stolnic, Hrize vestier, Mihăilă Furtună comis ”. Aceasta danie făcută de Radu voievod postelnicului este cel mai însemnat
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
din veac au fost folosite. Iar la aceasta este credința domniei noastre, a mai sus scrisului noi Io Radu Mîhnea voievod și credința boierilor noștri: Dumitrașco Ștefan logofăt, Ionașco vornic, Necoară vornic, Tudor și Condica pîrcălab de Hotin, Consatantin Celebi pîrcălab de Neamț, Malcoci pîrcălab de Român, Miron Barnovsche hatma, Trefan postelnic, Simion gheuca spătar, Curt Celebi paharnic, Neculai stolnic, Hrize vestier, Mihăilă Furtună comis ”. Aceasta danie făcută de Radu voievod postelnicului este cel mai însemnat document care evocă perioadă de
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
folosite. Iar la aceasta este credința domniei noastre, a mai sus scrisului noi Io Radu Mîhnea voievod și credința boierilor noștri: Dumitrașco Ștefan logofăt, Ionașco vornic, Necoară vornic, Tudor și Condica pîrcălab de Hotin, Consatantin Celebi pîrcălab de Neamț, Malcoci pîrcălab de Român, Miron Barnovsche hatma, Trefan postelnic, Simion gheuca spătar, Curt Celebi paharnic, Neculai stolnic, Hrize vestier, Mihăilă Furtună comis ”. Aceasta danie făcută de Radu voievod postelnicului este cel mai însemnat document care evocă perioadă de înființare a satului Cucueți
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Corvinilor, când unor loiali de pe câmpurile de luptă ale „cruciadelor” antiotomane le sunt acordate diplome privilegiale. Secolele al XVI-lea și al XVII-lea se remarcă prin ridicarea unor elite din mijlocul locuitorilor Mânerăului, cum vor fi fost Petru Toma, Pârcălab al Pădurenilor, și Andrei Buda, vicejudele curții domeniale. În contextul ocupării Transilvaniei de către Habsburgi, la finele deceniului al treilea din secolul al XVIII-lea, satul se desprinde din sfera marii proprietăți private feudale și este înglobat fiscului austriac. Reformele tereziene
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
militare, a fost chiar membru al Sfatului domnesc o perioadă în timpul lui Ștefan cel Mare. Apare în secolul al XVI-lea, ca substitut al portarului în Moldova. Principala atribuție era cea militară, pe care a preluat-o de la portari și pârcălabi. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, hatmanul a ocupat locul al patrulea în sfatul domnesc. Treptat a cumulat și atribuții fiscale. Era dregătorul cel mai apropriat de persoana voievodului, putând intra în iatacul domnului chiar și nechemat
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
Cerno More Varna 13 august 1967: U.T. Arad 1-0, (0-0) Fenerbahçe Istanbul Total puncte pentru coeficientul UEFA: 11.0 UTA a dat naștere unor nume legendare ca: Iosif Petschovski, Zoltan Farmati, Ladislau Bonyhadi, Nicolae „Coco” Dumitrescu, Emerich Jenei, Ion Pîrcălab, Ioan Igna, Ladislau Brosovszky, Flavius Domide, Helmuth Duckadam, Marcel Coraș, Silviu Iorgulescu. Peste 40 de jucători care au evoluat de-a lungul anilor la UTA au îmbrăcat și tricoul echipei naționale de fotbal a României. Dintre aceștia, cei mai reprezentativi
FC UTA Arad () [Corola-website/Science/298444_a_299773]
-
, poreclit „Cernăuțanul”, a fost un boier moldovean ce a îndeplinit rangul de pârcălab al Hotinului și care a rămas în istorie prin trădarea domnului Ioan Vodă cel Viteaz (1572-1574). Nemulțumit de supunerea față de polonezi a domnului Bogdan Lăpușneanu (1568-1572) și temându-se de introducerea catolicismului, boierul a părăsit Principatul Moldovei și s-a
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
Bogdan Petriceicu Hasdeu, autorul unei lucrări istorice intitulate "Ioan Vodă cel Cumplit" (1865), îl considera „un amic devotat și nedespărțit” al viitorului domnitor. Odată cu urcarea pe tron a lui Ioan Vodă cel Viteaz (februarie 1572), Ieremia Golia a fost numit pârcălab al Cetății Hotinului și a primit două moșii și mai multe averi. El a fost un om de încredere al domnului, luptând împreună în Bătălia de la Jiliște din 24 aprilie 1574, între oastea domnului Moldovei și armata pretendentului la tron
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
a-l prinde pe rebel. În același timp, o ceată de tătari urma să treacă Nistrul și să atace dinspre est. Confruntat cu un pericol ce venea din mai multe părți, domnitorul l-a trimis pe omul său de încredere, pârcălabul Ieremia Golia, împreună cu o oaste de 13.000 de călăreți, pentru a bloca trecerea Dunării de către turci la vadul Oblucița (azi Isaccea), a întârzia deplasarea armatelor inamice și a culege informații despre numărul oștenilor. Înainte de plecare, Ioan îl pune pe
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
Ieremia Golia, împreună cu o oaste de 13.000 de călăreți, pentru a bloca trecerea Dunării de către turci la vadul Oblucița (azi Isaccea), a întârzia deplasarea armatelor inamice și a culege informații despre numărul oștenilor. Înainte de plecare, Ioan îl pune pe pârcălab să jure pe cruce că nu va trăda. Ajuns acolo, Golia a poruncit tunarilor moldoveni să tragă în corăbiile turcești, producând derută în tabăra otomană. Cunoscând patima boierului moldovean pentru bani, pretendentul la tron Petru Șchiopul (fiul lui Mircea Ciobanul
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
Șchiopul planurile de atac ale oștii moldovenești, punând la punct un plan al trădării. Odată stabilit acel plan, Golia a poruncit oștenilor săi să se retragă. B.P. Hasdeu afirmă cu năduf că „pentru treizeci pungi cu aur, al doilea Juda, pârcălabul Ieremia Golia, vându o suvenire, un amic, o patrie, o religiune!”. Cronicarul Grigore Ureche, boier, trece sub tăcere trădarea și menționează în letopisețul său varianta lui Ieremia Golia potrivit căreia oastea pârcălabului nu ar fi reușit să oprească înaintarea oștii
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
pentru treizeci pungi cu aur, al doilea Juda, pârcălabul Ieremia Golia, vându o suvenire, un amic, o patrie, o religiune!”. Cronicarul Grigore Ureche, boier, trece sub tăcere trădarea și menționează în letopisețul său varianta lui Ieremia Golia potrivit căreia oastea pârcălabului nu ar fi reușit să oprească înaintarea oștii turcești, fiind copleșită ca număr. „Iară Ion vodă, daca au înțeles, cu oastea sa, cu toată, s-au pornit și au supus oastea sa suptu Tighina și au trimis o samă de
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
reușit să oprească înaintarea oștii turcești, fiind copleșită ca număr. „Iară Ion vodă, daca au înțeles, cu oastea sa, cu toată, s-au pornit și au supus oastea sa suptu Tighina și au trimis o samă de oaste cu Ieremiia pârcălabul de Hotin, ca să apere trecătoarea turcilor, să nu treacă Dunărea. Ci nevoie este a opri cei puțini pre cei mulți și cei slabi pre acei tari, că trecându întăi pușcile cu inicérii și cu pedestrimea, să apere vasile, aciiași și
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
să nu treacă Dunărea. Ci nevoie este a opri cei puțini pre cei mulți și cei slabi pre acei tari, că trecându întăi pușcile cu inicérii și cu pedestrimea, să apere vasile, aciiași și oastea toată au sosit. Văzându Ieremiia pârcălabul că nu-i poate opri, s-au întorsu și de sârgu au dat știre lui Ion vodă.” Mult mai bine informat, cronicarul Nicolae Costin precizează clar trădarea pârcălabului Ieremia Golia: „Irimiia pârcălabul, mergând la Dunăre și vădzind în ceia parte
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
pedestrimea, să apere vasile, aciiași și oastea toată au sosit. Văzându Ieremiia pârcălabul că nu-i poate opri, s-au întorsu și de sârgu au dat știre lui Ion vodă.” Mult mai bine informat, cronicarul Nicolae Costin precizează clar trădarea pârcălabului Ieremia Golia: „Irimiia pârcălabul, mergând la Dunăre și vădzind în ceia parte atâta mulțime de turci, oștiți cu Pătru vodă, el s-au agiunsu pre taină cu Pătru vodă și au luat 30.000 galbeni de aur de la Pătru vodă
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
aciiași și oastea toată au sosit. Văzându Ieremiia pârcălabul că nu-i poate opri, s-au întorsu și de sârgu au dat știre lui Ion vodă.” Mult mai bine informat, cronicarul Nicolae Costin precizează clar trădarea pârcălabului Ieremia Golia: „Irimiia pârcălabul, mergând la Dunăre și vădzind în ceia parte atâta mulțime de turci, oștiți cu Pătru vodă, el s-au agiunsu pre taină cu Pătru vodă și au luat 30.000 galbeni de aur de la Pătru vodă, daru și s-au
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
el s-au agiunsu pre taină cu Pătru vodă și au luat 30.000 galbeni de aur de la Pătru vodă, daru și s-au făcut că nu poate opri trecătoarea turcilor, pentru mulțimea de oști ce sintu; și întorcându-să Ieremiia pârcălabul de la Dunăre, au aflat pre Ion vodă supt Tighinea, bătând cetatea Tighinei, și-i spusă cum n-au putut opri atâta mulțime de oști”. Revenit în tabăra moldovenească, Ieremia Golia îl anunță pe domnitor că a ajuns prea târziu pentru
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
avut în realitate. Domnitorul este nevoit să-și schimbe planurile și se deplasează către Dunăre, stabilindu-și tabăra între lacurile Cahul și Ialpug. Cazacii lui Swierczewski nu-l cred însă pe Ieremia, dar Ioan Vodă își reafirmă încrederea în credința pârcălabului. În Bătălia de la lacul Cahul (10 iunie 1574), oastea condusă de domnitor era încadrată de călăreții lui Ieremia Golia (în stânga) și de cazacii lui Swierczewski (în dreapta). Trimis în luptă cu 13.000 de călăreți, Ieremia Golia poruncește stegarului să lase
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
14 iunie 1574 pentru a-și salva oștenii de la pieire. După patru ore de interogatoriu, el este înjunghiat și i se taie capul, iar restul corpului este rupt în bucăți de două cămile care sunt alungate în direcții opuse. Trădarea pârcălabului Ieremia Golia este menționată în romanele "Șoimii" și "Nicoară Potcoavă" ale lui Mihail Sadoveanu și în poezia „Golia ticălosul” a lui George Coșbuc.
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
1615 a strâns o armată de aproximativ 12.000 de oșteni care a pornit către Iași avându-i în frunte pe ginerele Wisznowiecki și pe principele Samuel Corecki. La Camenița, armata a fost întâmpinată de boierii moldoveni nemulțumiți, iar Petre, pârcălabul Hotinului, le-a înmânat cheile cetății Hotin. După ocuparea Hotinului, armata lui Alexandru a înaintat spre Iași și au fost întâmpinați de armata lui Tomșa pe dealul Tătărașilor. Tomșa a fost învins și nevoit să se refugieze la Târgoviște și
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
1188, care simplifica procedurile judiciare urbane. O asemenea modificare presupune, evident, că privilegiile de oraș existau deja la Magdeburg. În 1294, cetățenii Magdeburgului au cumpărat de la arhiepiscop drepturile de șoltuz (în , termen ce are și sensul de "judecător") și de pârcălab (în ), putând astfel să ocupe ei înșiși aceste poziții. Arhiepiscopul rămânea, evident, în teorie conducător al tribunalului, dar, cum nu putea numi decât candidați desemnați de oraș, justiția se găsea practic în mâinile orășenilor. În același an s-a făcut
Drepturile Magdeburg () [Corola-website/Science/329134_a_330463]
-
, întâlnit și ca Nicoară Hârovici, a fost un boier de rang mare al Principatului Moldovei, în timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). El a avut rangul de pârcălab al Hotinului (1541-1545). a avut rangul de chelar în prima domnie a lui Petru Rareș, fiind un boier credincios al acestuia. În anul 1538, el i-a dezvăluit domnitorului complotul boierilor. Cronicarul Grigore Ureche îl menționează astfel în letopisețul său
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
promițându-i iertare pentru „greșeala ce ne-ai greșit”, dar fără a avea succes. Potrivit unui document polonez din 19 martie 1541, după revenirea lui Petru Rareș pe tron, Hâra a fost numit la 11 martie 1541 în postul de pârcălab al Hotinului, în locul lui Andrei Șeptelici. Domnitorul i-a dăruit pârcălabului Nicoară Hâra la 30 aprilie 1542, „pentru dreaptă și credincioasă slujbă”, satele Cârstești, Protopopeni cu mori pe Siret și Hărești „cu coturile și cu mori pe Moldova”, ultimele două
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
a avea succes. Potrivit unui document polonez din 19 martie 1541, după revenirea lui Petru Rareș pe tron, Hâra a fost numit la 11 martie 1541 în postul de pârcălab al Hotinului, în locul lui Andrei Șeptelici. Domnitorul i-a dăruit pârcălabului Nicoară Hâra la 30 aprilie 1542, „pentru dreaptă și credincioasă slujbă”, satele Cârstești, Protopopeni cu mori pe Siret și Hărești „cu coturile și cu mori pe Moldova”, ultimele două fiind dăruite ulterior mănăstirii Probota. A deținut dregătoria de pârcălab până la
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]