671 matches
-
din păcate, nu numai el) ce înțelegea prin magicul asta. 15 noiembrie A căzut iarna peste "Salonul de toamnă". Ale cui sînt aceste pînze surprinse de frigul sălii-hangar (ce se mai și numește Victoria)? Ale noastre? Le-am pictat în pîrjolul soarelui de iulie... Nu e nici luna de cînd ne-am îmbrăcat costumele și am venit emoționați la vernisaj. Ale noastre or fi aceste pînze străine, cotropite acum de septentrion? Dispărînd din cartier, Max, cîinele tuturor și al nimănui, am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
normalul prieten Nicolae Balotă. Pe Lăpușneanu, două frumoase. Tinere, elegante. Ținîndu-se de mînă. Una, trăgînd din țigară, se-ntoarce către cealaltă și, sărutînd-o, îi suflă și fumul. Atît. Să ne așteptăm, așadar, îngrijorați, ca peste păcatele noastre să fie trimis pîrjolul pedepsirii? Da' de unde! Parcurile gem, nepăsătoare, de îmbrățișările fetelor și băieților cu sex încă incert. Și ce-o mai fi prin viloaie! Habar n-au de gheenă. Să le citim atunci din enciclopedie: 1. vale situată în sudul Ierusalimului, unde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
decembrie 1887. Traian Demetrescu pare să fie nu numai prim-redactor, așa cum specifica frontispiciul întâiului număr, ci și unicul redactor al periodicului. El își semna editorialele, reportajele, proza și versurile cu numele întreg sau cu pseudonimele Drac, Longin, Mi-op, Pârjol, Vedeaude. Gazeta apărea, potrivit afirmației redactorului, pentru a permite „talentelor născânde” să se exprime. A.l. critică Partidul Liberal, combătând totodată demagogia, abuzurile, nerespectarea libertăților cetățenești etc. În ceea ce privește partea literară, se subliniază din primul număr intenția redacției de a contribui
AMICUL LIBERTAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285323_a_286652]
-
déterminé à exprimer et à synthétiser să conception traductive. Îl observe que la traduction est un processus épineux et complexe, qui mérite une attention accrue de la part des traducteurs et de la critique : Despre un traducător, prin sufletul căruia a trecut pârjolul lui Faust, se poate spune că are într-adevăr ceva de spus despre problema traducerii poeziei dintr-un grâi într-altul, și în general despre problema traducerilor, în condițiile concrete ale literaturii noastre. [...] Cine nu a încercat el însuși niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Îi spunea voievodul. Copilul din Borzești trebuie răzbunat ! Nicidată n-am să uit, tată... a răspuns Ștefăniță. Pe Mitruț am să-l răzbun eu, cu mâna mea ! Dacă trăiește hanul până cresc eu mare, Îl spânzur de stejarul din Borzești... Pârjolul urca Înainte, din Țara de Jos, spre cetatea de scaun a Sucevei. Ardeau pădurile, ardeau câmpiile. Norodul legat În funii apuca drumurile robiei. Prin sate și cătunuri arse se vedeau copii Înfipți În parii gardurilor. Astfel necăjea Moldova acelor vremuri
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
conduc și au visuri pe care nu le înțeleg... Oriunde mă uit, văd numai stranietate. ― Așa să fie, Doamne? Semnele pe care mi le trimiți sunt clare, dar merită oare omenirea asta, așa imperfectă cum e ea, să treacă prin pârjolul pe care i l-am pregătit? ― Nu știu unde am greșit când v-am făcut. Se pare că undeva am scăpat prea multă cumpătare. Nu, nu! Nu spune nimic! Nu în fiecare dintre voi. Lăsat singur, omul e ființa aceea schimbătoare pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Vorbele tale sună frumos, strigă o femeie, de undeva din vârful randului. Nici o mamă nu poate accepta cu inima deschisă să vadă cum îi moare copilul. Dar cum o să ne aperi de furia policornilor, de perfidia florilor cântătoare sau de pârjolul lentilelor? Xtyn se roti ușor, încercînd să cuprindă privirile a cât mai mulți dintre ei, apoi își proiectă gândurile adânc în conștiința lor, undeva între ly și ann, lăsîndu-i să vadă forța pe care o putea opune oricărui fel de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
conștient, la început formulat cu voce tare și în scris. Dacă forțele politice de la Nabucodonosor încoace nu ar fi fost convinse că articolele, cărțile, strigătele și manifestele au o valoare, nu s-ar putea explica nici cenzura, nici surîsurile, nici pîrjolurile, nici invitațiile la cină, omagii aduse de Prinți "puterii materiale a cuvintelor" (Edgar Poe). Trebuie să-i acuzăm pe despoți de idealism, pe cei care, luîndu-i pe făcătorii de idei drept potențiali incendiatori, îi plasează fie la Curte, fie în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
procese. Referindu-se la Iași, Dimitrie Cantemir (1967: 82) arăta: "Cu cincizeci de ani mai înainte, când s-a făcut o numărătoare, s-au aflat în el 12.000 de case, dar în vremile care urmară a fost pustiit de pârjoluri dese și de năvăliri ale tătarilor și leșilor, încât abia a treia parte a scăpat nevătămată". Și dacă o așezare precum Iașul, de o importanță aparte, situată în inima Moldovei pierdea în jumătate de secol 2/3 din locuitori, ce
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mănăstirile lor, călugării rescriu textele utile propagării credinței lor, le ameliorează, le retușează transcriindu-le. Ediția originală, fără punctuație, fără majuscule, fără spații albe între cuvinte, fără menționarea numelui persoanei care vorbește, complică și mai mult lucrurile... Ce scapă de pârjol, de cutremure, de incendii, de jafuri, de vandalismele oamenilor și de ravagiile timpului rămâne uitat în unghere. Uneori nu mare lucru. Pieile de animale care servesc drept suport al textelor sunt uneori răzuite pentru nevoile altor autori - Republica lui Cicero
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Moartea la Veneția, București, 1965 (în colaborare cu Al. A. Philippide); Franz Storch, Umbre încătușate, București, 1961; Johannes Becher, Poezii, București, 1962; Alfred Margul-Sperber, Poezii, București, 1962; Bertolt Brecht, Versuri, București, 1964 (în colaborare cu Demostene Botez); Oscar Walter Cisek, Pârjolul, București, 1964; Johann Peter Eckermann, Convorbiri cu Goethe în ultimii ani ai vieții sale, București, 1965; Hermann Hesse, Nuvele, I-II, București, 1967; Aimée Sommerfelt, Drumul la Agra, București, 1968; Heinrich Heine, Opere alese, I, București, 1970 (în colaborare); Francis
ILIESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287518_a_288847]
-
fi apărut încă al doilea Anastasios. Așadar, Roman trebuie plasat în prima jumătate a secolului al șaselea; apoi, Maas a descoperit în imnul Despre cutremur și pârjolire referiri la unele evenimente din vremea lui Justinian, cum sunt unele cutremure devastatoare, pârjolul de la Constantinopol, răscoala Nika împotriva împăraților Justinian și Teodora; ostilitatea pe care o arată poetul „Elinilor” ar fi un ecou al persecuției inițiate de Justinian contra ultimelor școli de filosofi păgâni, încă active în epoca sa. În imnurile sale, se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Mihail Kogălniceanu îl cheamă în Departamentul Afacerilor Străine, ca traducător de limbă germană. Peste câțiva ani, căsătorit cu fiica unui arendaș, începe să ducă o viață mai retrasă, de moșier. Răscoala din 1907, în timpul căreia casa îi este mistuită de pârjol, îl înspăimântă și îl zdruncină, determinându-l să se refugieze la Iași. Nu peste multă vreme moare, în urma unui atac de cord. Între anii 1868 și 1872, iscălind Moise Roman (sau Romano), R.-R. publicase în „Hamagid” și în alte
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
visurile publicistico-literare, e transmis ecoul „chestiunii țărănești” în diferite medii bucureștene. Invitat de un prieten al rudelor sale regățene, moșierul Grigore Iuga, să îi facă o vizită la conac, Titu Herdelea descoperă satele flămânzite. Trăiește îndată răscoala de aproape, fiindcă pârjolul cuprinde și satele din zona unde se află latifundiile amfitrionului, ale Nadinei, soția sa, și ale tatălui acestuia, bătrânul boier Miron. Nadina și Miron Iuga îi vor cădea victime. Cartea zugrăvește evenimentele din 1907, o sângeroasă tragedie socială, dar și
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
fi apărut încă al doilea Anastasios. Așadar, Roman trebuie plasat în prima jumătate a secolului al VI-lea; apoi, Maas a descoperit în imnul Despre cutremur și pîrjolire referiri la unele evenimente din vremea lui Iustinian, cum sînt cutremurele devastatoare, pîrjolul de la Constantinopol, răscoala Nika împotriva împăraților Iustinian și Teodora; ostilitatea poetului față de „elini” ar fi un ecou al persecuției inițiate de Iustinian contra ultimelor școli de filozofi păgîni, încă active în epoca sa. în imnurile sale se mai găsesc referiri
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și grandilocvent, vădind o experiență insuficient interiorizată. „Baladele de război”, deseori simple versificări, stau sub înrâurirea poeziei pe aceeași temă a lui Radu Gyr. Câteva sonete îl anunță pe artizanul de mai târziu al acestei forme fixe de poezie. În Pârjol (de fapt, un dublu sonet, dispus simetric, în oglindă), Balada omeniei (sonet structurat astfel: 4, 3, 3, 4), Și a fost ziua (sonet inversat), dar și în altele, S. realizează nu doar performanțe prozodice, acum lirismul devine substanțial și transparent
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
Vlad Țepeș, precum și multe din articolele apărute în rubrica „Sfaturi practice pentru oamenii de la țară”. Poeziile publicate în Ș., variate ca tematică, dar de un nivel artistic scăzut, sunt semnate, printre alții, de Iosif Vulcan, Petre Dulfu, Ion Pop-Reteganul, Șt. Pârjol și George Catană. Proza este ilustrată prin câteva povestiri, datorate lui At. M. Marienescu, V. Ranta-Buticescu, N. Ștef, iar teatrul cu o scenetă în versuri publicată de Grigore Silași după un manuscris din 1816. Interesul cititorilor era stimulat și de
SEZATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289655_a_290984]
-
C.[onstantin] (14.XI.1874, Tichilești, j. Brăila - 21.III.1927, București), prozator și traducător. Este fiul Tudorei și al lui Sandu Petrea Pârjol, plugar, apoi cărăuș în portul Brăila, oraș în care S.-A. va urma școala primară (1881-1886) și liceul (1886-1892). Frecventează apoi Școala de Agricultură și Silvicultură de la Herăstrău (1892-1896), îmbrățișând cariera de agronom. Va deveni un reputat specialist în acest
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
Loti, H. Sudermann ș.a. Versuri, proză, articole pe teme literare și sociale i-au apărut și în „Revista poporului”, „Apărarea națională”, „Epoca”, „Curierul literar”, „România jună”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Viața românească” ș.a. A mai folosit pseudonimele Cheptea, S. Dancu, Stan Pârjol. Afirmându-se ca prozator îndeosebi prin colaborările la „Sămănătorul”, seria de sub conducerea lui N. Iorga, unde din 1906 figura și ca redactor, S.-A. a fost considerat un reprezentant tipic al curentului sămănătorist, apreciere doar parțial justificată, deoarece scrierile sale
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
Mihai Novicov), București, 1952; Despre scris și scriitori, București, 1953; Nepoata lui Moș Ursachi, București, 1953; Ajun de revoluție 1848, București, 1954; Alexandru Vlahuță și epoca sa, București, 1954; Oameni de cultură înaintată, mândria națională a poporului român, București, 1954; Pârjolul (în colaborare cu Dinu Bondi), București, 1954; Vino și vezi, București, 1954; Ai noștri ca brazii, București, 1955; Oameni de ieri, oameni de azi, oameni de mâine, București, 1955; Frații inamici, Vârșeț, 1956; Scriitorul și epoca sa, București, 1956; Mărturiile
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
și noapte./ Roiesc în ochii mei insectele luminii./ Munții de lei înfuriați/ cu verzi maimuțele de ger în gheare/ rostogolesc mărăcinișuri de sunete și culori/ în sângele meu dilatat./ O sete neagră/ materializează zorile./ Mustește de noapte carnea soarelui/ în pârjolul de apă” (Jungla marină). După această explozie de materialitate, Muntele (1975) aduce o clasicizare de tip șaizecist (model Ion Gheorghe) a imaginarului și a expresiei, anunțată de câteva poeme anterioare (spre exemplu, Invocația către Zamolxis din Jungla marină). Paradoxal, tema
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
Zaharia Stancu, Dulăii, constitue un act de acuzare împotriva regimului burghezo-moșieresc. Scriitorul a ales o perioadă istorică de maximă încordare: vara și iama anului 1906, în jurul răscoalelor din 1907. Prima parte a povestirii lămurește premizele cazului. Tabloul secetei este cutremurător. Pârjolul se întinde cât vezi cu ochii, apocaliptic. Dar aceasta nu face decât să accentueze un rău mai vechi și mai adânc: exploatarea. (...) Pasiunile care vorbesc despre Expoziția jubiliară din 1906 se integrează puternic în țesătura acestei prime părți a povestirii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
păpușă și alte jucării), pusă în scenă la Teatrul Național din București în stagiunea 1944-1945. Într-o textură impregnată de livresc, piesa e construită în jurul unor stări obsesionale. Bun prieten cu Cezar Petrescu, B. semnează împreună cu fecundul prozator înjghebarea dramatică Pârjolul (1954), o evocare, cu îngroșări și răstălmăciri, a răscoalei din 1907. „Poemul dramatic” Cântec pentru partid (1961), preamărind imnic „realizările” regimului comunist, nu-i decât o tristă mostră de conformism. O biografie romanțată este George Vraca (1967). Cu Radu Tudoran
BONDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
Dezertorul, Denunțul, Mustrare). Simțul de observație, limpezit de abureala complicațiilor sentimentale, e mai pertinent în notația reacțiilor imprevizibile, care scot la iveală sedimentele ascunse ale eului. SCRIERI: Ave Maria, București, 1947; Cântecul vieții (O păpușă și alte jucării), București, 1947; Pârjolul (în colaborare cu Cezar Petrescu), București 1954; Cântec pentru partid, București, 1961; George Vraca (în colaborare cu Valeria Vraca), București, 1967. Traduceri: Racine, Britannicus, în Racine, Teatru, pref. Elena Vianu, București, 1959 (în colaborare cu Radu Popescu); Ch. Darwin, Călătoria
BONDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
nuiaua ar mișca pe cel ce o ridică, parcă toiagul ar ridica pe cel ce nu este de lemn!" 16. De aceea Domnul Dumnezeul oștirilor va trimite ofilirea prin războinicii lui cei voinici, și între aleșii lui va izbucni un pîrjol, ca pîrjolul unui foc. 17. Lumina lui Israel se va preface în foc, și Sfîntul lui într-o flacără care va mistui și va arde spinii și mărăcinii lui, într-o zi. 18. Va arde, trup și suflet, strălucirea pădurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]