969 matches
-
Et Oliver, var. tritici Walker, fam. Diaporthaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Phialophora radicicola Cain. Ciuperca prezintă un tal filamentos, brun, care formează în lumenul paiului pâsle fine, cenușii-brune. Pe nodurile și internodurile bazale, sub teaca frunzei, pâsla este densă și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete gros, negru, pâslos. Rostrul periteciei străpunge teaca frunzei bazale sub forma unor mici proeminențe. Periteciile au 300-500 µm
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
plante din peste 65 familii botanice. Dintre plantele cultivate este frecvent întâlnit pe cartof, sfeclă, fasole, specii ale genului Brassica, Asparagus, diverse plante ornamentale și graminee furajere. Talul ciupercii are celule alungite, hialine, apoi brune ce se ramifică și formează pâsle ușor vizibile. Ramificarea talului este caracteristică, ramurile secundare fiind perpendiculare pe hifa principală. Prin deshidratarea pâslei miceliene apar scleroții care își pot păstra viabilitatea în sol până la 3-4 ani. În depozitele umede scleroții pot emite hife ce vor infecta tuberculii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
specii ale genului Brassica, Asparagus, diverse plante ornamentale și graminee furajere. Talul ciupercii are celule alungite, hialine, apoi brune ce se ramifică și formează pâsle ușor vizibile. Ramificarea talului este caracteristică, ramurile secundare fiind perpendiculare pe hifa principală. Prin deshidratarea pâslei miceliene apar scleroții care își pot păstra viabilitatea în sol până la 3-4 ani. În depozitele umede scleroții pot emite hife ce vor infecta tuberculii în special în zona ochiurilor. Ciuperca formează rar bazidiofructe a căror rol nu este bine încă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ucigătoare sau de gerul năprasnic. Astfel, o soluție genială o întâlnim la mongoli care își construiesc iurtele. Gratii pliante confecționate din lemn flexibil și fixate vertical formează schela pereților pe care se întind și se leagă între ele rogojini de pâslă. Un strat de pâslă cu o grosime de 3cm are aceeași capacitate de izolare ca un perete de cărămidă cu o grosime de 6cm. Iurtele care adăpostesc familii formate din 4¬6 persoane, pot fi dezmembrate sau construite într-o
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Năsturaş Diana Elena () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92817]
-
năprasnic. Astfel, o soluție genială o întâlnim la mongoli care își construiesc iurtele. Gratii pliante confecționate din lemn flexibil și fixate vertical formează schela pereților pe care se întind și se leagă între ele rogojini de pâslă. Un strat de pâslă cu o grosime de 3cm are aceeași capacitate de izolare ca un perete de cărămidă cu o grosime de 6cm. Iurtele care adăpostesc familii formate din 4¬6 persoane, pot fi dezmembrate sau construite într-o oră. În Mongolia 61
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Năsturaş Diana Elena () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92817]
-
sub stratul de pământ vegetal, gros de 5 - 6 cm, să se așterne un strat de nisip sau pleavă de cca. 8 cm. Rădăcinile nu vor pătrunde în acest strat ci se vor întinde lateral, în pământul vegetal, formând o pâslă deasă. Pregătirea terenului de înierbat constă în următoarele lucrări: îndepărtarea orizontului superficial (dacă este acoperit de buruieni), nivelarea și bătătorirea pământului, peste care se întinde stratul de pământ vegetal (de 5-6 cm). Pentru a se asigura o prindere rapidă a
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
nu se va sta în dreptul discului în rotație. Mașina de șlefuit prezintă două discuri ce se rotesc în plan orizontal. Pentru a se evita accidentele se va verifica înainte de începerea lucrului integritatea și buna fixare a discurilor. Hârtia metalografică și pâsla vor trebui bine fixate cu coliere și să nu prezinte găuri sau rupturi, ce ar putea smulge probele din mâna operatorului. Probele nu trebuie să aibă muchii ascuțite și nici nu trebuie apăsate cu o forță prea mare pe disc
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93476]
-
corpul mașinii de șlefuit, vor fi scoase numai dup oprirea mașinii, cu ajutorul unui clește, în timpul lucrului, mânecile hainei trebuie strânse, iar părul lung legat sau acoperit pentru a preveni prinderea și antrenarea lui de către disc. Schimbarea hârtiei metalografice sau a pâslei se va face numai după oprirea discului, iar frânarea acestuia nu se va face prin apăsare cu mâna. Majoritatea lucrărilor de laborator constituie cercetări vizuale la microscoapele metalografice optice. Lumina puternică și concentrată, strălucirea unor detalii din proba de cercetat
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93476]
-
și lustruirea se face de obicei pe mașini orizontale de șlefuit și lustruit, prevăzute cu unul, două sau mai multe discuri ce se rotesc în plan orizontal. Pe discurile metalice se fixează cu ajutorul unor coliere, hârtia sau pânza abrazivă, respectiv pâsla, postavul sau țesătura din lână îmbibată în soluție apoasă ce conține micropulberi de abrazivi (Al2O3) în suspensie, acestea trebuie să fie întinse cât mai perfect. Înaintea începerii lucrului la mașina de șlefuit și lustruit se verifică următoarele: *dacă mașina are
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93476]
-
ce conține micropulberi de abrazivi (Al2O3) în suspensie, acestea trebuie să fie întinse cât mai perfect. Înaintea începerii lucrului la mașina de șlefuit și lustruit se verifică următoarele: *dacă mașina are părțile metalice puse la pământ; *dacă hârtia abrazivă, respectiv pâsla, sunt în bună stare și sunt bine fixate pe discuri. În timpul lucrului, poziția și ținuta operatorului trebuie să fie corectă, mânecile halatului să fie bine strânse pe mână, pentru a nu fi prinse și antrenate de discul de rotație; părul
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93476]
-
pete albe, pâsloase, de mărimi variabile, ce pot fi semnalate pe ambele fețe ale limbului. În primăvară, atacul se extinde, petele albe putând fi semnalate pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe paie și chiar pe spice. Sub pâsla albă a ciupercii, țesuturile frunzelor se îngălbenesc apoi devin brune. Petele albe capătă în scurt timp un aspect prăfos, făinos, apoi devin de culoare cenușie deoarece spre sfârșitul viabilității țesuturilor parazitate, în pâsla ciupercii apar mici puncte negre. Transmitere-răspândire. În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe paie și chiar pe spice. Sub pâsla albă a ciupercii, țesuturile frunzelor se îngălbenesc apoi devin brune. Petele albe capătă în scurt timp un aspect prăfos, făinos, apoi devin de culoare cenușie deoarece spre sfârșitul viabilității țesuturilor parazitate, în pâsla ciupercii apar mici puncte negre. Transmitere-răspândire. În cursul perioadei de vegetație ciuperca se răspândește prin intermediul sporilor de tip Oidium ce germinează la temperaturi de 3-31șC, cu optimum de 14-17șC și în condiții de umiditate 95 %, la suprafața organelor. În timpul iernii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe partea bazală a tulpinii. Rădăcinile infectate se înroșesc, putrezesc și plantele se pot smulge ușor din sol. Partea bazală a tulpinii atacate se decolorează, apoi devine brună iar în interior măduva este de culoare roz-roșiatică. În dreptul nodurilor se observă pâsla miceliană albă sau roz deschis, care produce putrezirea țesuturilor iar ca urmare plantele se frâng. Știuleții aproape maturi care sunt atacați, se acoperă cu miceliu roz-rubiniu iar ca urmare boabele învelite în miceliu își pierd facultatea germinativă și chiar devin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
al comportării ciupercii în Moldova l-a efectuat Didina Caea (1974). Simptome. Boala poate fi recunoscută ușor datorită miceliului albicios, fin care poate acoperi toată frunza. Miceliul devine alb-pulverulent datorită sporilor, apoi cenușiu datorită fructificațiilor sexuate, care sunt negre. Sub pâsla miceliană, parazită de suprafață, țesuturile parazitate se îngălbenesc, iar frunzele se brunifică și se usucă prematur (fig. 62). Boala este observată mai întâi pe frunzele plantelor din culturile pentru semințe și la interval de 1-2 săptămâni se va observa și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzele sfeclei pentru sămânță. Pentru culturile obișnuite, tratamentele chimice nu se justifică economic, în schimb la culturile pentru samânță unde, în mod obișnuit până la recoltare, se fac tratamente se recomandă ca la depășirea P.E.D.(un sfert de frunză acoperită cu pâslă albă) în soluțiile de tratat se vor pune și produse pe bază de sulf sau sistemice din grupele: Gr.A: Thiovit-5 kg/ha;Thiovit JET 80 WG-5 kg/ha în 300 litri apă/ha /tratament (t.p. 8-10 zile); Gr.
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
decolorate, încrețite și prezintă rădăcini slab dezvoltate (fig. 65). Aceste plante au pe fața superioară a frunzelor, zone mari galbene, în dreptul cărora pe fața inferioară începând de la coada frunzei, de-a lungul nervurilor principale și între nervuri, se formează o pâslă albă, deasă de miceliu. Plantele pot forma pălării mici, de 1-5 cm în diametru, dar nu înfloresc și nu dau semințe Plantele mature infectate mai târziu, prezintă pe frunze pete galbene-undelemnii lângă nervuri, zone care se brunifică în scurt timp
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în câmp, sere sau solarii. Făinarea la dovleac a fost găsită de C. Oescu și I. Rădulescu în 1933 și studiată de C. Sandu Ville în 1967. Simptome. Miceliul parazit de suprafață al ciupercii formează pe frunze și tulpini o pâslă albicioasă, apoi brună. Erysiphe orontii formează pete albe pâsloase, mai bine conturate într-o primă etapă, apoi se extinde și acoperă frunza (fig. 80). Pâslele miceliene au aspect prăfos, datorită sporilor ce apar în lanțuri scurte. Sub pâsla miceliană țesuturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 1967. Simptome. Miceliul parazit de suprafață al ciupercii formează pe frunze și tulpini o pâslă albicioasă, apoi brună. Erysiphe orontii formează pete albe pâsloase, mai bine conturate într-o primă etapă, apoi se extinde și acoperă frunza (fig. 80). Pâslele miceliene au aspect prăfos, datorită sporilor ce apar în lanțuri scurte. Sub pâsla miceliană țesuturile frunzelor mai întâi se îngălbenesc, apoi se usucă. Transmitere-răspândire. Atacul de făinare se instalează pe frunzele care din cauza secetei sunt veștede. Ciupercile se transmit de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tulpini o pâslă albicioasă, apoi brună. Erysiphe orontii formează pete albe pâsloase, mai bine conturate într-o primă etapă, apoi se extinde și acoperă frunza (fig. 80). Pâslele miceliene au aspect prăfos, datorită sporilor ce apar în lanțuri scurte. Sub pâsla miceliană țesuturile frunzelor mai întâi se îngălbenesc, apoi se usucă. Transmitere-răspândire. Atacul de făinare se instalează pe frunzele care din cauza secetei sunt veștede. Ciupercile se transmit de la o plantă la alta prin intermediul sporilor ușor duși de vânt. Transmiterea de la un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Ialomița, Teleorman, în 1960 în județele Iași, Suceava, Dolj, Ialomița și în 1969 în județele Timiș, Bacău, Ilfov și Constanța. Simptome. Făinarea se observă în mod frecvent pe frunze și numai uneori pe caliciul floral al tulpinii. Frunzele acoperite de pâsla miceliană fină se îngălbenesc, se usucă și planta rămâne fară frunzele de jos , ceea ce uneori duce la sterilitatea florilor. Transmitere-răspândire. Făinarea apare în cursul lunilor iunie-iulie în culturile cu densitate mare, semănate târziu și numai pe vreme umedă și călduroasă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cazul perioadelor dintre udări, când răsadurile sunt uscate, se observă pe tulpini, dungi ușor adâncite, albe-cafenii. La baza plantelor se dezvoltă un mucegai alb-cenușiu, ce se întinde de la o plantă la alta. Dacă în răsadnița atacată se întrerupe udatul, pe pâsla miceliană apar scleroții ciupercii de 0,2-0,3 mm în diametru, negri și de forme neregulate. Transmitere-răspândire. Descrierea se găsește la bolile cartofului. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire și combatere descrise la bacterioza tutunului referitoare la dezinfecția solului, la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Făinarea tutunului Erysiphe cichoracearum În țările cultivatoare de tutun din Europa, SUA, Asia și Africa, făinarea este destul de răspândită și poate produce pagube însemnate prin deprecierea frunzișului. Simptome. Pe fața superioară a frunzelor, în lunile iulie și august, apare o pâslă miceliană fină, mai întâi sub formă de pete izolate, apoi unite. Sub pâsla ce capătă aspect făinos, țesuturile se îngălbenesc și se usucă. În cazuri grave, extinderea pâslei miceliene a fost observată și pe fața inferioară a frunzelor. În pâsla
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și Africa, făinarea este destul de răspândită și poate produce pagube însemnate prin deprecierea frunzișului. Simptome. Pe fața superioară a frunzelor, în lunile iulie și august, apare o pâslă miceliană fină, mai întâi sub formă de pete izolate, apoi unite. Sub pâsla ce capătă aspect făinos, țesuturile se îngălbenesc și se usucă. În cazuri grave, extinderea pâslei miceliene a fost observată și pe fața inferioară a frunzelor. În pâsla miceliană apar mici puncte negre, care îi dau acesteia o culoare gri. Transmitere-răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pe fața superioară a frunzelor, în lunile iulie și august, apare o pâslă miceliană fină, mai întâi sub formă de pete izolate, apoi unite. Sub pâsla ce capătă aspect făinos, țesuturile se îngălbenesc și se usucă. În cazuri grave, extinderea pâslei miceliene a fost observată și pe fața inferioară a frunzelor. În pâsla miceliană apar mici puncte negre, care îi dau acesteia o culoare gri. Transmitere-răspândire. Agentul patogen se transmite de la plantă la plantă prin intermediul sporilor duși de vânt și ploaie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pâslă miceliană fină, mai întâi sub formă de pete izolate, apoi unite. Sub pâsla ce capătă aspect făinos, țesuturile se îngălbenesc și se usucă. În cazuri grave, extinderea pâslei miceliene a fost observată și pe fața inferioară a frunzelor. În pâsla miceliană apar mici puncte negre, care îi dau acesteia o culoare gri. Transmitere-răspândire. Agentul patogen se transmite de la plantă la plantă prin intermediul sporilor duși de vânt și ploaie, iar rezistența ciupercii peste iarnă și transmiterea sa în anul următor, este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]