7,505 matches
-
va alege, conform acestei soluții, să coopereze. Observăm de asemenea că până și cel mai bun scenariu, anume cel în care condițiile naturale îi sunt favorabile păstorului, este mai rău pentru acesta decât profilul unei cooperări mutuale în situația gestionării pășunii ca un bun comun. Celelalte scenarii sunt și mai pesimiste, existând de asemenea posibilitatea ca circumstanțele naturale să fie atât de nefavorabile, încât să reducă profitul la 0 (căruia i se adaugă suplimentar și costurile asociate investiției în pază) . Miza
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Desigur, această soluție nu este, la rândul ei, eficientă în toate cazurile (din acest motiv este locală). După cum remarcă Ostrom, „aranjamentele instituționale de acest tip au multe slăbiciuni în diferite contexte. Păstorii pot supraestima sau subestima capacitatea de susținere a pășunii [...]. Agenția privată poate să nu fie capabilă să sancționeze ex post, în ciuda promisiunii de a o face ex ante” (Ostrom, 1990, p. 18). Mai mult, soluțiile endogene pentru rezolvarea problemelor de acțiune colectivă funcționează cu precădere în cadrul unor grupuri mici
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
se obțin vinuri de o calitate din ce în ce mai bună. În Regiunea Vest, Podgoria Arad și zonele viticole din Miniș, Recaș, Buziaș au crame celebre și vinuri de calitate superioară. Diferențe notabile se constată în privința suprafeței și ponderii pășunilor din cele două regiuni. Datorită diferențelor de relief și de climat, în Regiunea Vest exploatarea pășunilor este semnificativă, prin urmare ponderea suprafeței pășunilor depășește de trei ori cea din regiunea Dél-Alföld. În regiunea din Ungaria pășunile reprezintă doar 14% din
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Arad și zonele viticole din Miniș, Recaș, Buziaș au crame celebre și vinuri de calitate superioară. Diferențe notabile se constată în privința suprafeței și ponderii pășunilor din cele două regiuni. Datorită diferențelor de relief și de climat, în Regiunea Vest exploatarea pășunilor este semnificativă, prin urmare ponderea suprafeței pășunilor depășește de trei ori cea din regiunea Dél-Alföld. În regiunea din Ungaria pășunile reprezintă doar 14% din suprafața agricolă utilizabilă, pe când acest procent se ridică la 40% în cazul regiunii din România. În
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Buziaș au crame celebre și vinuri de calitate superioară. Diferențe notabile se constată în privința suprafeței și ponderii pășunilor din cele două regiuni. Datorită diferențelor de relief și de climat, în Regiunea Vest exploatarea pășunilor este semnificativă, prin urmare ponderea suprafeței pășunilor depășește de trei ori cea din regiunea Dél-Alföld. În regiunea din Ungaria pășunile reprezintă doar 14% din suprafața agricolă utilizabilă, pe când acest procent se ridică la 40% în cazul regiunii din România. În Regiunea Vest, o treime din suprafața de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
în privința suprafeței și ponderii pășunilor din cele două regiuni. Datorită diferențelor de relief și de climat, în Regiunea Vest exploatarea pășunilor este semnificativă, prin urmare ponderea suprafeței pășunilor depășește de trei ori cea din regiunea Dél-Alföld. În regiunea din Ungaria pășunile reprezintă doar 14% din suprafața agricolă utilizabilă, pe când acest procent se ridică la 40% în cazul regiunii din România. În Regiunea Vest, o treime din suprafața de pășune, adică 746 de mii de hectare, este deținută de județul Caraș Severin
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
depășește de trei ori cea din regiunea Dél-Alföld. În regiunea din Ungaria pășunile reprezintă doar 14% din suprafața agricolă utilizabilă, pe când acest procent se ridică la 40% în cazul regiunii din România. În Regiunea Vest, o treime din suprafața de pășune, adică 746 de mii de hectare, este deținută de județul Caraș Severin, iar în Dél-Alföld, două treimi din suprafața de pășune, adică 164 de mii de hectare se găsește în județul Bács-Kiskun. În 2011, în structura culturilor agricole, o pondere
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
acest procent se ridică la 40% în cazul regiunii din România. În Regiunea Vest, o treime din suprafața de pășune, adică 746 de mii de hectare, este deținută de județul Caraș Severin, iar în Dél-Alföld, două treimi din suprafața de pășune, adică 164 de mii de hectare se găsește în județul Bács-Kiskun. În 2011, în structura culturilor agricole, o pondere determinantă, o au în continuare cerealele, suprafața semănată scăzând ușor în regiunea din Ungaria, însă crescând în cea din România. În
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
România a crescut cu același procent. Cele mai multe oi - peste 500 de mii - au fost crescute în județul Timiș, urmat de județele Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. În regiunea Dél-Alföld, județul Bács-Kiskun - care dispune de cea mai mare suprafață de pășune - are 184 de mii de ovine, depășind doar cu puțin județul Hunedoara cu cel mai mic șeptel de ovine din Regiunea Vest (167 de mii). Asemănător, caprinele din Regiunea Vest le depășesc numeric pe cele din regiunea Dél-Alföld de aproape
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Tau și oi Merinos precoce din regiunea Alma Ata. Prin încrucișarea hibrizilor obținuți până la generația a treia s-a format o nouă rasă denumită Arharomerinos de Kazahstan care este mai robustă, rezistentă, cu un temperament vioi ce valorifică foarte bine pășunile montane situate pe terenuri accidentate și abrupte. În Australia, primele oi Merinos au fost aduse la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Sub directa influență a condițiilor existente în această zonă, nucleul introdus inițial s-a înmulțit rapid devenind în scurt
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
este de 100 kg la berbeci și 60 kg la femele. Au constituția robustă, vitalitatea ridicată, o bună precocitate și dispun de o foarte bună capacitate de valorificare a hranei. Ovinele acestei rase întreținute în aer liber valorifică foarte bine pășunile și îndeosebi cele cultivate. La efectivele aflate într-o stare de întreținere bună, exteriorul este corect, armonios și cu aspect specific tipului de ovine cu o masivitate accentuată. Capul la femele este larg însă de mărime mijlocie, cu profilul ușor
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
cca. 5065 % este consumată de către miei. De la plus variante, în aceeași perioadă, pot fi obținute producții de peste 250 l lapte. La țigaia de munte, cantitatea de lapte este în general mai mică față de cea crescută la șes, datorită faptului că pășunile montane sunt de calitate mai slabă și intemperiile mai frecvente. Din punct de vedere calitativ, laptele are 7 % grăsime și 6,5 % proteină. Indicii de reproducție. La ovinele de rasă țigaie, principalii indici de reproducție sunt influențați, în mare parte
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
și nu trebuie confundate cu forma de proprietate sau de exploatare a resursei. În plus, faptul că resursa este comună nu înseamnă că unitățile de resursă extrase nu pot fi bunuri private. Cu alte cuvinte, deși sistemul de resurse (pădurea, pășunea) este un bun comun, odată extrasă și apropriată individual, o unitate de resursă devine bun privat (Dietz et al., 2003, p. 18). Această distincție este identificabilă și în analiza situației din Vrancea. Astfel, proprietatea asupra zonelor economice ale satului era
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
deoarece aceste loturi apar pe anumite țineri private care aduc doar un drept de uzufruct, și nu unul de proprietate. După terminarea ciclului agricol, terenurile trebuie să fie supuse procesului de izlăjire și să reintre în circuitul uzului comun ca pășuni colective. Munca în agricultură era dificilă și presupunea un efort colectiv al mai multor indivizi care exploatau terenurile. Defrișările și desțelenirile erau făcute după principiile caracteristice regimului devălmășiei absolute. Astfel, fiecare avea dreptul să taie pădure în funcție de nevoile sale gospodărești
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
era complet secătuit. După mai multe utilizări, terenul era părăsit 10-15-20 de ani pentru a se înierba. Între timp, pentru continuarea activităților agricole, se trecea la desțelenirea altui teren. Pe lângă lăsarea terenului în moină, tehnicile agricole moderne duceau la apariția pășunilor artificiale „în care, în loc să se lase pământul să se înierbeze de la sine, agricultorul seamăna iarbă în ultima cereală a rotațiunilor” (Stahl, 1998, vol. I, p. 273). Tehnica folosirii agricole a închisorilor pastorale consta în aceea că, după mutarea vitelor din
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
pămîntului. După strângerea recoltei, se revenea la sistemul devălmaș în care terenul devenea de uz comun prin procesul de izlăjire. Regula după care erau exploatate terenurile cerea ca acestea, odată ce înceta obiectul stăpânirii locurești, să fie deschise folosului comun devenind pășuni devălmașe. Odată cu evoluția capacităților de exploatare prin care devine posibilă exploatarea pe termen lung a pământurilor, stăpânirile locurești se transformă în ocină (Stahl, 1998, vol. I, p. 171). Ocina reprezintă dreptul de stăpânire ereditară a unei familii și nu un
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și politică dintre membru și obște. În forma specifică luată de acest drept în cazul obștilor din Munții Vrancei, el are următoarele caracteristici sintetice esențiale: 1. Proprietate comună - inițial asupra tuturor resurselor naturale/întregului teren, ulterior doar asupra pădurilor și pășunilor. 2. Indiviziune - „proprietatea” individuală nu poate fi separată de obște și nici nu este fizic localizată. 3. Egalitate și democrație - drepturile membrilor sunt egale în sens economic și politic: în părți indivize egale din proprietatea obștii, în părți egale din
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
în devălmașia întregii Vrance: se stabilizează hotarele între sate pe munții mai apropiați și se joacă doar pe cei mai îndepărtați. Dinspre vetre spre munți are loc un continuu proces de defrișare care transformă munții progresiv în pământ agricol și pășuni. Fostele pășuni și terenuri agricole sunt incorporate în vetrele satelor. Stahl (1998, vol. I, p. 150) pune acest lucru în legătură cu creșterea demografică a satelor și creșterea valorii economice a pădurilor, care încep să fie vândute pe piața națională și/sau
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
întregii Vrance: se stabilizează hotarele între sate pe munții mai apropiați și se joacă doar pe cei mai îndepărtați. Dinspre vetre spre munți are loc un continuu proces de defrișare care transformă munții progresiv în pământ agricol și pășuni. Fostele pășuni și terenuri agricole sunt incorporate în vetrele satelor. Stahl (1998, vol. I, p. 150) pune acest lucru în legătură cu creșterea demografică a satelor și creșterea valorii economice a pădurilor, care încep să fie vândute pe piața națională și/sau exportate. Ultimii
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pentru lucruri mai puțin importante (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Am notat că aranjamentul confederal furniza inițial toate bunurile și serviciile publice disponibile: apărare, diplomație, justiție, poliție, religie, plata taxei colective (plus, la nivelul fiecărei obști: lucrul pământului, exploatarea pășunilor și pădurilor). S-a remarcat că, pe rând, apărarea, diplomația, justiția și poliția au fost progresiv transferate statului. Religia a intrat în domeniul bisericii centrale, pe măsură ce resursele acesteia au crescut. Și pământul cultivabil a început să fie lucrat pe gospodării
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
apariție a luvosolurilor. S-au format pe depozite variate ca origine, greu permeabile la partea inferioară a profilului, fapt ce a dus la stagnarea apelor provenite din precipitații. Sunt soluri puțin fertile, nefavorabile culturilor agricole, fiind folosite în principal pentru pășuni și fânețe; uneori sunt acoperite de mlaștini. Clasa pelisoluri Pelisolurile ocupă areale foarte restrânse în arealul Parcului Natural "Porțile de Fier", între localitățile Radimna și Măcești, în cadrul bazinetului depresionar Moldova Veche. S-au dezvoltat pe depozite fluvio lacustre argiloase gonflante
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
modernizării. Cele două figuri emblematice ale Elveției de odinioară - căprarul și sacristanul (țîrcovnicul însărcinat cu buna desfășurare a slujbei religioase) - sunt înlocuite de protagoniștii epocii moderne: tehnicianul și inginerul de drumuri. Elveția pastorală și creștină își schimbă identitatea. șoselele acoperă pășunile, pădurile se micșorează spre a face loc stațiunilor alpine, turismul prinde ființă și liniile de teleferic brăzdează văile. Călătorii și sihaștrii sunt înlocuiți de schiori și alpiniști, iar peisajul asprimii alpestre este îmblînzit de înlesnirile civilizației. Moravurile se domesticesc la
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
privi spre zarea Ponoarelor prinsă de vâlvătăi. Hornurile satului din potcoava pădurii i-au primit cu fuioarele de fum ce închipuiau coloane albe ale unui templu ceresc...Ca dintr-o lume a poveștilor ajungeau până la ei mugetul vitelor întoarse de la pășune, zvon de tălăngi de la stâna oploșită în Fundul Hlibocii, lătratul câinilor treziți din toropeala zilei, iar peste toate acestea unduia - ca o pasăre în zbor lin - dangăt de clopot bisericesc...prevestind duminica. Pâcu și cu moș Dumitru călcau unul lângă celălalt
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
tău curat și aranjat. un pui de urs panda roșu singuratic, cu blana lui ca un pufuleț, are mult curaj să își fluture cărnița în fața taurilor fii-ai-dudelor-de-aur, îi atrage pe aceștia cu multă iscusință și fără sacrificiu personal într-o pășune cu iarba grasă, mustind, prin care începe o cosire fără precedent și o liniștire a tuturor spiritelor. nouă în al treilea loc: soarele la apus se oglindește în lacul kanas, în lumina lui care din portocaliu trece, încet, încet, în
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
la ureche să-ți descânte un bondar și, cum stai cu ochii-nchiși pe jumătate, soare galben printre ramuri nemișcate să-ți învăluie-n tăcere și-n lumină fruntea mică, de domniță bizantină. F1: Iar la-ntoarcere, să trecem prin pășuni și prin funduri de livadă cu aluni, printre garduri fumurii și solitare ce se uită-n urma noastră cu mirare... B3: Și, din treacăt, ici și colo, să culegi sânziene cu tulpinile întregi, margarete, scânteioare și aglice un buchet de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]