3,706 matches
-
al lui Freud a existat", susține Delumeau, "că liant și multiplicator, aportul enorm al confesiunii, așa cum a fost ea propovăduita și trăită în catolicism". Rostul confesorului era acela de a smulge, că dintr-o vizuina întunecată amenințată de păcate, sinele păcătosului, pentru a-l putea mîntui. Dar cartea istoricului francez nu vorbește într-atît despre această ieșire a eului din sine spre lumină și purificare, cît mai degrabă despre "sfaturile către confesori", felul în care aceștia erau antrenați să pătrundă în intimitatea
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
pentru a-l putea mîntui. Dar cartea istoricului francez nu vorbește într-atît despre această ieșire a eului din sine spre lumină și purificare, cît mai degrabă despre "sfaturile către confesori", felul în care aceștia erau antrenați să pătrundă în intimitatea păcătosului, pentru a-l putea absolvi de păcate. Strategia bisericii (și cuvîntul e foarte potrivit, oricît de periculoase ar fi conotațiile sale de manipulare și înșelăciune) a fost axată în primul rînd pe o acreditare în conștiința publică a confesorului ca
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
conștiința publică a confesorului ca părinte și medic totodată. Confesiunea, pentru a putea fi obținută, trebuia prezentată că forma de comunicare spirituală cu o ființă iubitoare și bine intenționată, dar în același timp cu un tămăduitor apt de a restitui păcătosului, la finele confesiunii, un sine reparat moral. Confesorul promitea înțelegere, iubire și iertare, dar nu de dragul lor pur și simplu, ci ca instrumente menite să obțină dezvăluirea unei identități intime, altminteri în chip firesc șovăielnica și nedispusa să iasă din
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
confesorii pentru a-și convinge credincioșii să le mărturisească păcatele, și ele inevitabil te duc cu gîndul la psihiatrii de astăzi, firește, dar mai ales la felul în care individul (confesorul) învăța să asculte spre a descoperi un alt individ (păcătosul). Aceste tactici variază de la cele lesne predictibile (blîndețea, încurajarea discretă, ipostazierea confesorului drept părinte care aleargă în întîmpinarea fiului rătăcitor) pînă la unele relativ șocante și bazate în mare măsură pe o persuasiune chiar dubioasă moral (un fel de "păcălire
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
de la cele lesne predictibile (blîndețea, încurajarea discretă, ipostazierea confesorului drept părinte care aleargă în întîmpinarea fiului rătăcitor) pînă la unele relativ șocante și bazate în mare măsură pe o persuasiune chiar dubioasă moral (un fel de "păcălire" sau "ademenire" a păcătosului). Pentru a obtine confesiunea, preotul trebuie să fie interlocutorul ideal, cum l-ar numi teorii pragmatice moderne: el trebuie să asculte dînd semne încurajatoare că aude și pricepe ce i se spune, fără însă a sugera vreo clipă că judeca
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
că și cum n-ar auzi nimic". Sarcina confesorului e incredibil de dificilă, căci pentru a permite dezvăluirea celui din fața să e obligat la o retorică super eficientă care presupune uneori chiar și împletiri paradoxale ale unor strategii ale absenței (păcătosul trebuie să aibă impresia că vorbește cu sine, că nu e auzit de celălalt, pentru a putea mărturisi ceea ce altminteri greu ar putea părăsi străfundurile unei conștiințe) cu acelea ale unei prezențe intense (a celui care te asculta cu maximum
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
se confesau oamenii din Evul Mediu pînă în plină epoca a luminilor, si mai multe despre cum înțelegeau confesorii să se apropie de credincioși. Uneori ai chiar impresia că victoria nu o reprezenta iertarea pe care preotul o putea da păcătosului, ci simplă să reușită de a pătrunde în intimitatea lui vinovată. De altfel, Delumeau o spune singur: uneori, torturile conștiinței celui ce se confesa erau atît de mari, dramă acestei ieșiri în lume a sinelui atît de tulburătoare, încît absolvirea
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
liniști se leagă de anumite efecte secundare pe care le presupunea: crearea de scrupule, grea capcană demonica, pe care medicină ecleziastica nu o putea ocoli, crede autorul, date fiind normele sale de desăvîrșire, plasate undeva dincolo de limitele rezonabilului. Mărturisindu-se, păcătosul riscă uneori să ajungă la sinucidere, oripilat de sine însuși, pentru că dacă preotul, educat de manuale speciale, izbutea să nu se arate îngrozit de păcatele mărturisite, nu același lucru era valabil întotdeauna despre cel ce le făptuise. În Anglia, de la
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
profund ireductibila. Soluția unei asemenea dileme o aflăm pe larg la Jankelevitch, dar și la Delumeau, în chip neașteptat, pe ultimele pagini ale studiului sau: rostul confesiunii, sugerează indirect istoricul, poate că nu este (doar) acela de a acorda absolvire păcătosului, ci de a permite confesorului să iși exerseze o anumita funcțiune, un organ ar spune biologii moderni, al iertării. Înțeleg cît de absurdă pare o asemenea ipoteza din perspectiva religioasă: confesînd, cu alte cuvinte, preoții se ajutau în primul rînd
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
ce aparține unei comunități de ființe umane unice. Damnații din infernul dantesc nu sînt umbre abstracte, ci indivizi unici, în carne și oase. Păcatele lor aveau consistentă unor lucruri solide, purtau nume și se incarnau, la propriu, în trupul fiecărui păcătos. În Inferno, pedepsele erau aplicate personalizat. "Individualismul" medieval este însă radical diferit de individualismul monadic modern. Omul ontologic nu se consideră suficient sie însuși. El visa mereu la altceva decît la propria condiție. Anima Mundi, fiindu-i atît interioară cît
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
că "Sebastian Lăzăroiu a dat ieri un mesaj care, deși venind dinspre Cotroceniul lui Traian Băsescu, este paradoxal corect. Sebastian spunea despre Klaus Iohannis că ar fi mai bine să nu se mai afișeze chiar cu oamenii trecutului. LOL. Gura păcătosului adevăr grăiește". Mirel Palada continuă prin a sublinia echipa nouă fabuloasă a lui Klaus Iohannis: "toți oameni noi, din viitor, politicieni proaspeți, numai buni de schimbat fața României". A fost o glumă. "Glumesc, evident. Toți oamenii cu care Iohannis se
Consilierul lui Ponta face mișto de campania lui Iohannis by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21410_a_22735]
-
că "Sebastian Lăzăroiu a dat ieri un mesaj care, deși venind dinspre Cotroceniul lui Traian Băsescu, este paradoxal corect. Sebastian spunea despre Klaus Iohannis că ar fi mai bine să nu se mai afișeze chiar cu oamenii trecutului. LOL. Gura păcătosului adevăr grăiește". Mirel Palada continuă prin a sublinia echipa nouă fabuloasă a lui Klaus Iohannis: "toți oameni noi, din viitor, politicieni proaspeți, numai buni de schimbat fața României". A fost o glumă. "Glumesc, evident. Toți oamenii cu care Iohannis se
Consilierul lui Ponta face mișto de campania lui Iohannis by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21409_a_22734]
-
Dacă Moise, un rob, poate, prin rugăciunea lui, să oprească urgia lui Dumnezeu și nu-L lasă să se răzbune pe închinătorii la idoli, - cu atat mai mult rugăciunea sfintei Fecioare Maria, va opri să nu cadă urgia divină, pește păcătosul popor creștin. SFÂNTĂ MARIA. Al VII-lea Sobor ecumenic, având în vedere rătăcirile ereticilor despre sfinți și despre Maica Domnului, hotărăște: „A cinsti și a mări mai întâi pe Născătoarea de Dumnezeu: mai înaltă decât toate puterile cerești; iar de
SFÂNTA MARIA. Arsenie Boca, despre rugăciunea pe care trebuie să o rosteşti by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21715_a_23040]
-
-nfăptuiește al său vis. A așteptării clocotire, Si spaimă cea de neștiut, Așa, ca-n prima întâlnire Cu sufletu-i s-au cunoscut. Era o tristă prevestire ! El intra, câtă - iată, vai , Un heruvim, un sol din rai, Păzind frumoasă păcătoasa, Cu fruntea strălucind stătea, Si, c-o zâmbire luminoasă, El de vrăjmaș o apără Și-n aripa-i o-nvăluia ; Cereasca-i rază, orbitoare Fu pentru ochiul necurat, Și-n loc de-o dulce-ntâmpinare, O grea mustrare-a răsunat
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
aproape e de cer ?... Ori somnul veșnic fi-va pază De larma frământatei vieți ?... Zadarnic morții nu visează Nici bucurii , și nici tristeți . XVI Prin vinetele spații clare Zbura un înger luminos , De pe pământul șters în zare , Purtând un suflet păcătos ; El, îndoielile , oftatul Le risipea , vorbindu-i blând . Cu lacrimi îi spală păcatul , Si chinul i-l gonea din gând Dar tocmai începu , că visul , Să se audă paradisul , Când , cu făptura-i răsculata , Tăindui calea prin văzduh , Din beznă
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
în timpul unui bombardament al Aliaților, explozii care au pus capăt firului vieții unui mare talent, aflat la apogeu. Pentru a încheia aceste rânduri într-o notă mai veselă, așa cum a fost poetul, voi aminti un fragment din poezia Sunt un păcătos, părinte, strofe care, din diferite motive, datorită unor cauze misterioase, nu au apărut în toate volumele tipărite. Din lipsa spațiului, voi prezenta numai dialogurile și voi elimina descrierea partenerei, a ispitei cu care făptașul a săvârșit păcatul: La părintele Vintilă
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
nu au apărut în toate volumele tipărite. Din lipsa spațiului, voi prezenta numai dialogurile și voi elimina descrierea partenerei, a ispitei cu care făptașul a săvârșit păcatul: La părintele Vintilă / Vine-Arvinte, cam sfios / Și se roagă-Fie-ți milă / De un suflet păcătos! / Chiar în Săptămâna Mare / Când tot omul e smerit / Și postește cu-ndurare / Uite, am păcătuit! / -Ai furat? întreabă popa ./ -Nu, prea sfinte! Fără vrere / M-am dat răului și, hopa, / În grădină c-o muiere!/ Vai de mine, vai
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
, partenerul lui de la show-ul "" a părăsit echipa de la Antenă 1 Motivele pentru care Stoian ar fi părăsit echipa păcătoșilor de la Antenă 1 ar fi de natură financiară, dar dar și de atmosfera ce devenise, după cum afirmă chiar el, "irespirabila" Da, e adevărat, am plecat definitiv și de la «Un show păcătos» și de la Antenă 1. Motivul principal este atmosferă irespirabila
De ce a plecat Mircea N. Stoian de la "Un show păcătos" () [Corola-journal/Journalistic/22258_a_23583]
-
1 Motivele pentru care Stoian ar fi părăsit echipa păcătoșilor de la Antenă 1 ar fi de natură financiară, dar dar și de atmosfera ce devenise, după cum afirmă chiar el, "irespirabila" Da, e adevărat, am plecat definitiv și de la «Un show păcătos» și de la Antenă 1. Motivul principal este atmosferă irespirabila, iar motivul secundar este faptul că nu am mai picat la pace cu banii, în condițiile în care emisiunea își dublează timpul de emisie”, a explicat Mircea Stoian pe Facebook, precizând
De ce a plecat Mircea N. Stoian de la "Un show păcătos" () [Corola-journal/Journalistic/22258_a_23583]
-
faptul că nu am mai picat la pace cu banii, în condițiile în care emisiunea își dublează timpul de emisie”, a explicat Mircea Stoian pe Facebook, precizând că nu se pune problema să se mai reîntoarcă vreodată la "Un show păcătos". Mircea N.Stoian a precizat că nu se retreage doar din Antenă 1, ci din întreaga lume tabloida. Nu regret cei patru ani de la Antenă, am plecat de la OTV după ratinguri istorice, cu Capatos am scris istorie din nou, chiar dacă
De ce a plecat Mircea N. Stoian de la "Un show păcătos" () [Corola-journal/Journalistic/22258_a_23583]
-
cea a spovedaniei. Uneori prezența rostirii e înlocuită prin cea a cuvîntului scris, cu aceeași consecință purificatoare. Odată, Sfîntul Vasile cel Mare, reputat pentru disciplina sa duhovnicească, a săvîrșit o excepție de la taina mărturisirii. Avînd a face cu o femeie păcătoasă, căreia îi era rușine să-și declare păcatele prin viu grai, i-a acceptat o scrisoare, precum un substitut de spovedanie, în temeiul căreia a absolvit-o. De fapt, se află aci o recunoaștere a rolului de spovedanie pe care
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
se află aci o recunoaștere a rolului de spovedanie pe care-l împlinește scrisul, așadar o perspectivă spirituală asupra literaturii: "S-ar putea spune că o mare parte a literaturii universale este o formă de spovedanie prin care scriitorul, marele păcătos, mărturisește instanței nevăzute. Psihanaliza a încercat să explice procesul creației prin existența unor complexe cenzurate în plan diurn, dar vulcanice în planul nocturn al inconștientului. Numai că vindecarea propriu-zisă nu se poate realiza printr-un asemenea catharsis profan. Prin faptul
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
ale prezenței scenice a lui Hamlet. Momentul forte al montării, "Cursa de șoareci", spectacolul din spectacol, menit în intenția lui Hamlet ca prin jocul iscusit al dramei să-i facă pe păcătoși să-și strige păcatul este expresia recunoașterii neputinței: păcătosul este tulburat, dar nu renunță la dividendele crimei. Labirintul de oglinzi adevărate și deformate creat de trupa pribeagă sugerează noblețea idealului pur de teatru cu care ar trebui să rimeze întreaga montare. Irina Petrescu și Ion Cocieru sintetizează memorabil această
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
francez Le Monde, în aceeași R.L. "care l-a lins în fund pe Ceaușescu cu o nerușinare fără margini." Ghilimelele le-am luat din ziar, așa că avem garanția că eleganta sintagmă a fost rostită de însuși dl. Nicolae Breban. Gura păcătosului adevăr grăiește. E destul a răsfoi colecția revistei din anii în care dl. N. Breban era redactor-șef spre a avea deplină confirmare. Faptul că dl. Manolescu n-a scris niciodată nimic de acest fel are prea puțină importanță pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
pregătite. Și fiindcă era răcit, răgușise bînd de căldură un pahar de apă minerală rece, - îmi întinsese mie volumul să citesc, deși de obicei el citea textele clasice, mie lăsîndu-mi paginile cine știe cărui roman, dacă nu versuri, numai versurile unor poeți păcătoși și care terminaseră cu viața urît, săracii, și în amintirea cărora S. ridica o glastră mică în care totdeauna se afla cîte o floare galbenă, culoarea lui, pusă în apa de un deget... Ascultă, spusese tușind, vezi, de aici, pînă
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]