828 matches
-
că ați trecut și cine a purtat acel costum și în ce perioadă. Ana PĂCURAR: Da! Adevărat! În ce perioadă - avem obiecte de peste o sută de ani. Și costume și lebedeie. Cristina OPREA: De vizitat, se poate vizita oricând? Ana PĂCURAR: La orice oră. Eu sunt acasă in permanență. Toată ziua nu dorm, sunt prezentă. Oricine vine, e bine primit. Cristina OPREA: Ar trebui mai bine promovată asociația dumneavoastră, ca să aveți mai mulți vizitatori, mai ales că sunt lunile de concediu
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
asociația dumneavoastră, ca să aveți mai mulți vizitatori, mai ales că sunt lunile de concediu. Vorbeați de doamna Ana Moldovan, care vă este prietenă, vă este alături, vă este sprijin. Dați-mi voie să îi pun și domniei sale câteva întrebări. Ana PĂCURAR: Sigur, cu plăcere. Cristina OPREA: Distinsă doamnă Moldovan, aș vrea să ne spuneți despre proiectele asociației. Ana MOLDOVAN: Am avut un proiect cu denumirea ,,Incursiuni în memoria meșteșugurilor pe Valea Arieșului - ateliere”, proiect care a fost finanțat de Administrația Fondului
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
casă, prăjituri tradiționale. Activitatea s-a desfășurat extrem de bine. La sfârșitul proiectului s-a făcut o expoziție la Palatul Cultural ,,Ionel Floașiu” unde am prezentat toate aceste lucruri realizate de copii, la fiecare școală s-au dus de către domnul Octavian Păcurar toate tablourile pe sticlă ca acești elevi să facă expoziții. Toți copiii care au participat au primit diplome. Cristina OPREA: Practic dumneavoastră ați încercat să aduceți în sufletele lor dragostea și respectul pentru tradiție, dragostea pentru frumosul autentic și le-
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
tradiție, dragostea pentru frumosul autentic și le-ați pus la dispoziție spațiul să învețe meșteșuguri de odinioară și eventual să le ducă mai departe. V-au mai vizitat ulterior? Ana MOLDOVAN: Au fost copii care l-au rugat pe domnul Păcurar să îi ajute să sculpteze, deci după proiect și au fost invățați. Toate obiectele sunt aici depozitate, practic se pot vedea. Cristina OPREA: Au intrat în patrimoniul asociației, ca un fel de dovadă a muncii lor și a dorinței lor
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
zilele noastre. Cristina OPREA: Cum era orașul Câmpia Turzii în copilăria dumneavoastră? Ana MOLDOVAN: Vai nu pot să vă spun! Eu am zis că noi am avut copilărie. Copiii de azi nu mai au copilărie. Eu am copilărit cu sora doamnei Păcurar, sora cea mică, eram prietene foarte bune și o ajutam să își facă ce îi dădea tatăl de lucru ca să ne putem juca. Noi nu aveam jucării. Jucăriile erau ștuleții de porumb și îi făceam păpuși. Noi am avut o
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
prieteni, unde merg, ce fac, dacă merg la școală. Din punctul de vedere al cadrelor didactice și școala ar trebui să se implice mai mult în urmărirea elevilor care absentează. Cristina OPREA: Vă mulțumesc frumos doamna Moldovan. În încheiere doamna Păcurar voiați să menționați ceva. Ana PĂCURAR: Da. Asociația noastră s-a făcut în scopul de a dezvolta și promova activități specifice culturii și artei populare tradiționale și contemporane, turismului, protecției mediului, educației și formării profesionale. Cristina OPREA: Fără tânăra generație
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
merg la școală. Din punctul de vedere al cadrelor didactice și școala ar trebui să se implice mai mult în urmărirea elevilor care absentează. Cristina OPREA: Vă mulțumesc frumos doamna Moldovan. În încheiere doamna Păcurar voiați să menționați ceva. Ana PĂCURAR: Da. Asociația noastră s-a făcut în scopul de a dezvolta și promova activități specifice culturii și artei populare tradiționale și contemporane, turismului, protecției mediului, educației și formării profesionale. Cristina OPREA: Fără tânăra generație nu avem viitor. Ce transmiteți tinerei
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
noastră s-a făcut în scopul de a dezvolta și promova activități specifice culturii și artei populare tradiționale și contemporane, turismului, protecției mediului, educației și formării profesionale. Cristina OPREA: Fără tânăra generație nu avem viitor. Ce transmiteți tinerei generații? Ana PĂCURAR: Să își iubească țara, să fie respectuoși cu cei vîrstnici. Cristina OPREA: Stați cu dorul în suflet și așteptați să vină acasă fiul cu familia, când se poate. Ceea ce ați făcut este să îl educați pe fiu să păstreze obiecte
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
vină acasă fiul cu familia, când se poate. Ceea ce ați făcut este să îl educați pe fiu să păstreze obiecte specifice tradiției românești și să ducă mai departe prin fiul său, dragostea pentru cultura acestui popor. Ce face nepotul? Ana PĂCURAR: Nepotul nu l-a urmat pe tatăl său în totalitate, dar și el pictează și lui îi place frumosul. În schimb băiatul meu își continuă meseria acolo, chiar dacă face și altceva. El e liber profesionist. Cristina OPREA: Credeți că nepotul
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
dar și el pictează și lui îi place frumosul. În schimb băiatul meu își continuă meseria acolo, chiar dacă face și altceva. El e liber profesionist. Cristina OPREA: Credeți că nepotul dumneavoastră va continua munca pe care ați început-o? Ana PĂCURAR: Cred că da. M-aș bucura. Mereu vorbesc cu el, când este acasă și nu e la facultate. I-am spus băiatului nu uita că ești român, românii sunt oameni harnici, sunt oameni cinstiți. Prin ceea ce fac eu este să
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
asupra decidenților români de către cei responsabili de tragediile, de crimele incomensurabile din timpul celui de al doilea război mondial și din anii ce i-au urmat. Poet Nicolae Dragoș * ** Cap. I Drama unei copile În primăvara anului 1925, în cartierul Păcurari din Iași, pe una din străzile cu locuințe îngrămădite, vechi și cu geamlâc, în casa lui Aaron Zimmerman, soția sa Rașel a adus pe lume o fetiță pe care au botezat-o Maia. Evenimentul a fost sărbătorit potrivit tradiției de
DRAMA UNEI COPILE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372133_a_373462]
-
României VULTURESCU, GEORGE "Complexul Ghilgameș" Eseu despre motivul prafului în opera lui M. Eminescu / George Vulturescu. Iași : Junimea, 2015 ISBN 97897337-1845-1 821.135.1.09 Eminescu,M. Redactor: Simona Modreanu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Coperta colecției: Vasilian Doboș Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand BCU Mihai Eminescu) cod 700511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232-410427 e-mail: edjunimea@gmail.com junimeais@yahoo.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde puteți comanda
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
murături, proteze, ciacîri, cîini (vorba unuia, pe-un zid: jos cîinii!, vorba altuia, pe același zid: sus pisicile!) Și toate astea-s numai aici, în Lăpușneanu, dar mai e și Hala, mai e și Unirea, Piața Unirii, Nicolina, Podu Roș, Păcurari, Talciocul, Ciurchi, Frumoasa, Tîrgu Frumos, Bacău, Buzău, Rîmnicu-Sărat, București. Poporime, nu glumă! Și, numai la secția de votare unde am stat de Duminica Orbului la coadă ca-n vremuri, nu-i așa? de tristă amintire, cîți dintre semenii ăștia ai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sînt o calamitate; cele din centru mai sînt cum mai sînt, cele de dincolo de centru...; culmea disprețului pentru pieton: carosabilul (pentru mașini, carevasăzică) e-n regulă; trotuarele însă, chiar dacă e vorba de cele din fața unor clădiri monumentale (Universitatea, trotuarele Copoului, Păcurarilor), sînt scandalos de degradate; socoteala edililor e una simplă, de gospodină care, după ce mătură, ascunde gunoiul sub covor: centrul să ia ochii, în rest... - cerșetorii; unde vrei, unde nu vrei, bălăbănindu-se ca niște metronoame dezafectate și îndrugînd jalnice tînguieli
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din sila ce mă cuprinsese, tot am rămas cu ceva: am aflat de la tînărul polițist că în noaptea Revelionului cei doi aveau de acoperit un teritoriu care începea la pădurea Breazu și se termina în Sărărie, incluzînd în el și Păcurarii (de unde sunasem). Același zîmbet sceptic și-al meu și-al polițistului a însemnat de fapt și concluzia... Că asupra marelui segment de adolescenți primitivi și violenți trebuie acționat altfel, nu doar cu intervenția simptomatică a poliției, e clar (nu e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de ateliere de construcție și reparare a uneltelor agricole sunt tot mai numeroase. În aceste împrejurări se plasează și încercările de fondare a unor ateliere mari în orașe. Prima încercare mai serioasă a fost întemeierea atelierelor de unelte agricole din Păcurari, care, după cum se știe, a eșuat în cele din urmă. În 1857, Anton Schiler și comp. „a deschis” la Iași, „în mahalaua feredeului turcesc, de vale de curtea domnului Mihai Sturdza, o fabrică pentru mașini agronomice, în care fabrică se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îngrădirilor feudale atât de mare, încât guvernul a fost nevoit să renunțe la una din practicile feudale dăunătoare economiei: dreptul de monopol asupra morăritului mecanic în târgurile libere. Prima moară cu aburi în Moldova a fost înființată la Iași, în Păcurari, la 1846, de către o societate franceză. La 30 septembrie 1846, francezul Felix Barberot a primit un privilegiu exclusiv, adică monopolul producerii de făină prin folosirea forței aburului pe timp de 25 de ani. Dreptul său de monopol se extindea asupra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
forței aburului pe timp de 25 de ani. Dreptul său de monopol se extindea asupra localităților unde el ar fi fondat astfel de mori, cu excepția localităților proprietate particulară. El a luat cu bezmăn de la mănăstirea Trei Ierarhi un loc în Păcurari, după care s-a reîntors la Paris, unde a constituit o societate pe acțiuni, numită „Societatea morilor de aburi din Moldova”. Societatea a trimis la Iași utilajul tehnic al morii, a înființat acea moară, care a fost administrată de gerantul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ca urmare a creșterii numărului de locuitori orășeni care s-au rupt sau care erau pe cale de a se rupe total de agricultură, se dezvolta producția mecanică a pâinii. În aceste împrejurări, în 1859 a intrat în funcțiune, în mahalaua Păcurari din Iași, prima fabrică de pâine. Ea a fost înființată de către francezul Bourquet. Acesta, adresându-se, la 14/26 iulie 1858, căimăcămiei Moldovei, arăta că „de câtăva vreme eu am intenția de a introduce în orașul Iași fabricarea pâinii prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vătămate și grabnic dărâmate”, acordă asociațiilor, începând cu 1 ianuarie 1841, un privilegiu exclusiv pe 15 ani pentru producerea de cărămizi și oale „prin mașini”. Fabrica a fost construită pe un loc de 161/2 fălci, luat cu bezmăn în Păcurari (Iași) de la mănăstirea Trei Ierarhi. Deși Ion Ionescu de la Brad anunța că mașina fusese pusă în funcțiune de-abia prin 1860, dovezi incontestabile demonstrează că acea cărămidărie folosea mașini încă din 1843. N. Suțu definea acea cărămidărie în 1849 ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
construiască „o fabrică de cărămidă a statului”, prin funcționarea căreia, „concurența ce s-ar face speculanților particulari, obștea să poată afla cărămidă și de o calitate mai bună și cu prețuri mai priincioase”. Acea cărămidărie a fost construită în mahalaua Păcurari, dar, ca și în cazul precedent, documentele nu ne permit să facem preciziunile cuvenite. Așadar, în domeniul construcțiilor de cărămidă, încă de la începutul deceniului cinci, a fost introdusă prima instalație mecanică, alături de care, în deceniul următor, se adaugă alte două
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Prima încercare de fondare a unei instalații mecanice de fabricare a uneltelor agricole o datorăm lui Sachetti, care, înființând o asociație cu 40 de acționari și aducând specialiști din Franța, a pus în funcțiune, la începutul anului 1841, în mahalaua Păcurari din Iași, instalația amintită. Până în aprilie 1841, Sachetti a „gătit” două mașini de treierat. Acea instalație industrială a fost ulterior cumpărată de către un boier și strămutată lângă Bârlad. În 1847 se spunea că ea „înflorea și producea mașini bune”. Trebuie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
practic cu pilde edificatoare: (vocalize în mi minor)/ Gheorghe Schwartz; cuvânt de însoțire de Ioan Holban Iași : Junimea, 2016 ISBN 97897337-1924-3 I. Holban, Ioan (pref.) 34 Redactor asociat: Ioan HOLBAN Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactare: Florentina VRĂBIUȚĂ Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 BCU Mihai Eminescu (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand) cod 700 511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232 410 427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a României CIOBACA, CARMENECATERINA Lucian Blaga et șes versions en français : figures de style et traduction / Carmen-Ecaterina Ciobaca. Iași : Junimea, 2015 Conține bibliografie ISBN 978-973-37-1894-9 821.135.1.09 Blaga,L. 81'25 Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Editură JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 BCU Mihai Eminescu (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand) cod 700 511 Iași ROMÂNIA țel./fax. 0232-410 427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde puteți comandă oricare
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
IOAN POPOIU ROMÂNII ÎN MILENIUL MIGRAȚIILOR (2751247) Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României POPOIU, IOAN Românii în mileniul migrațiilor : (2751247) / Ioan Popoiu. Iași : Junimea, 2015 ISBN 978-973-37-1819-2 94(498) Redactor: Florin Cîntec Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand BCU Mihai Eminescu) cod 700511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232-410427 e-mail: edjunimea@gmail.com junimeais@yahoo.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde puteți comanda
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]