1,126 matches
-
obosită; un colaps poate salva Stațiunea: te gândești să arzi manuscrisul; finalul perfect. Pentru că - altfel - un rest de Gomoră va supraviețui. Sigur. Se vor comite niște crime doar. Un masacru epuizează prea repede subiectul. Un cutremur, aidoma. Tifosul ține de păduchi. Ai mai „atacat” astfel o așezare, într-o altă carte. Despre ciumă s-a scris destul, iar drogurile erau încă departe, pe vremea Magistratului. O revoluție: nimic mai potrivit pentru crimă! Întâi, o repetiție. § Cineva i-a sugerat Magistratului să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
demne de luat în seamă: pureci vienezi, de Schonbrun, cu spatele verzui închis, care ies din cutele hainelor numai la mirosul parfumului de trandafiri, pureci de stepă, tătărăști, care se pot ține o vreme pe urma unui cal în galop, păduchi turcești viețuind mofluzi prin haremuri și murind imediat ce-i scoți la nord de Stambul, țânțari roșii de Arabia ce provoacă prin înțepătură boala zisă „mirajul puterii”, căpușe de Anatolia care sug sângele dușmanilor, gândaci de alcov pe care nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
noastră și nici măcar onoarea noastră. În joc e doar posibilitatea ca la anul câțiva tipi foarte deștepți să se umple din nou de bani convingând câțiva tipi foarte proști să se simtă ca niște eroi alergând prin deșert ca niște păduchi nebuni. Nu sunt „păduchi nebuni“! - protestă imediat Mecanicul. Sunt băieți sănătoși, voinici și curajoși, dornici să trăiască diverse aventuri și să cunoască lumea. Să cunoască lumea la peste o sută pe oră și învăluiți în nori de praf...? se miră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
noastră. În joc e doar posibilitatea ca la anul câțiva tipi foarte deștepți să se umple din nou de bani convingând câțiva tipi foarte proști să se simtă ca niște eroi alergând prin deșert ca niște păduchi nebuni. Nu sunt „păduchi nebuni“! - protestă imediat Mecanicul. Sunt băieți sănătoși, voinici și curajoși, dornici să trăiască diverse aventuri și să cunoască lumea. Să cunoască lumea la peste o sută pe oră și învăluiți în nori de praf...? se miră interlocutorul său. După părerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
de la televizor, nemulțumit din cauza puhoiului de lume, din cauza mării poluate, a meduzelor, a speculei și În general a „jafului“. Despre mare, În afară că era murdară („un closet turistic comun“) și că erau meduze („le atrage Împuțiciunea omului ca pe păduchi“) n-a spus nimic, nici o vorbă. A dat numai din mînă a lehamite. Acum știu ce Însemna: Îndelungatul vis despre Adriatica, acea nălucă Îndepărtată, era cu mult mai fascinant și mai frumos, mai pur și mai profund, decît balta aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
rămas În afara atenției redactorilor Enciclopediei. Dar - conform logicii programului lor - Într-o viață de om n-ar exista lucruri lipsite de importanță și nici o ierarhie a evenimentelor - ei vor Înregistra toate bolile copilăriei, oreion, tuse măgărească, rîie, ca și apariția păduchilor și suferința de plămîni a tatei (diagnoza care a coincis cu diagnoza doctorului Ďjurović: emfizem datorat fumatului excesiv). Tot aici veți găsi și afișul de pe avizierul din piața Bajlon cu lista ostaticilor Împușcați, printre care avea mulți prieteni și cunoscuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
au scăpat amândoi, și când Cocu a ajuns acasă, noaptea, a bătut în geam și a spus cine este. Toți ai casei au vrut să-l îmbrățișeze (îl credeau pierdut), dar el nu le-a dat voie: „Sunt plin de păduchi, vreau să mă spăl!” Cocu Boteanu s-a căsătorit cu fata unui proprietar de la Podoleni, între Buhuși și Piatra Neamț, dar nu a renunțat la cariera militară. A fost comandantul închisorii de la Galați, unde, pentru un timp, a fost închis Emil
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se mișcă nici măcar un milimetru, alții protestau că se comisese o trădare, Ni s-a garantat că putem trece fără probleme și iată strălucitul rezultat, guvernul a dat bir cu fugiții, a plecat în concediu și ne-a lăsat pradă păduchilor, iar acum, că aveam ocazia să plecăm de aici, nu-i e rușine să ne închidă ușa-n nas. Existau crize de nervi, copii plângând, bunici palizi de oboseală, bărbați exaltați cărora li se terminaseră țigările, femei istovite care încercau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fapt, este uriașă. La fel de mare ca un cinematograf mediu, cu excepția faptului că nu sunt scaune. Și nu sunt nici paturi, nici ferestre, nici ventilație. Nu există decât podeaua murdară, gălețile murdare pe post de latrine, barele murdare, oamenii murdari și păduchii. Gestapoul ținea o mulțime de arestați acolo pentru care nu mai era loc pe Prinz Albrecht Strasse. Orpo băga acolo bețivii nopții ca să se bată, să vomite și să se trezească din beție. Kripo folosea locul așa cum Gestapoul folosea canalizarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
spus, decadenta stare de fapt în care a fost adusă azi lumea i-a determinat pe cei care acum nu mai sunt printre noi să plece într-o altă dimensiune convinși de zădărnicia timpului propriu fără voia lor petrecut printre păduchii lipsei de igienă corporală și plesnetul patului de pușcă dur aplicat peste maxilare (atunci când vreunul dintre soldați avea curajul să ceară o lingură de mâncare în plus - e și cazul bunicului meu), stigmatul așezat cu falsă superioritate pe frunte militarilor
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
de îndelung căutata mântuire a creștinătății. Ce mai contează că acești curajoși luptători ai Armatei Române din blestemații de Dumnezeu ani '40 au avut puterea să înfrunte toate măștile chipului hâd al morții, gerurile și lagărele-spital ale spațiului siberian, foamea, păduchii, umilințele felurite, nemiloasele anchete ale NKVD-ului etc.?!... A fost nevoie de aproape trei sferturi de secol pentru ca guvernanții României să își aducă aminte că ei, veteranii de război sunt persoane (nu personaje) reale și nicidecum fantomatice, cu alte cuvinte
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
uitat de îndatoririle ce le avea față de cel căruia îi jurase credință pe biblie, că-l va iubi și cinsti până la moarte, sau erai lihnit de foame și nimeni nu se uita la tine, nici ca la un amărât de păduche. Fii cinstit măcar cu tine și recunoaște, nu ai dat dovadă de lașitate? Ai tăcut și ți-a convenit că aveai mâncare și băutură, trai bun, femeie la pat, nu?... iar proasta te te slujea, numai să-ți facă pe
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
s-aparținem unei fraterne obști unite, ca-n creștinismul de-nceputuri, în care ferm erau țintite supreme-nfăptuiri umane, precum iubirea slobodă, egală, ori preafrumosul ajutor dat neputinței fără fală. Așa și noi ne ducem traiul cu contribuții voluntare în jeg, păduchi și toate cele ce-s părți din viețile amare... Desigur, nu-s doar bucurii în lumea asta prost făcută, chiar dacă-n vis suim la cer și-o deslușim cât e de slută. Fiind deci viața curviștină cu fericirea omului, nu
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
din corn de bou, de parcă îl mângâia, așa de ușoare îi erau mișcările, apoi îi împletea codițe și îi lega fundiță din cârpe roșii la vârfuri ca la țigănci. Același piepten era folosit și de rudari, care erau plini cu păduchi. Bibicu i-a tot împletit cosițele Anei, până a umplut-o și pe ea, încât ajunsă la școală la un control al învățătoarei, care observând mișcările de scărpinare și, cunoscând unde își petrece în general timpul, a ajuns acasă plângând
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
s-ar fi așezat la masa de scris și și-ar fi petrecut nopți întregi robotind la o altă carte. Un alt lucru bun era că nimeni nu scotea nicio vorbă despre volumele compromise. 5. Săptămâna următoare, joia, în Piața Păduchilor din orașul apropiat, unde ajunsese spre a se întâlni cu un coleg de armată, plimbându-se așa, fără scop, printre tarabe, își aruncă și el ochii în stânga și în dreapta gangului format de lumea pestriță, bulucită în cea mai mare dezordine
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
scritor, omule, nu a gunoier. Un scritor de scritor e bine îmbrăcat, dom’le, bine barberit, dat cu lavandă, șpraiat, dotat cu ochelari de soare de ultimă generațiă, pantofi cu scarț, frizură dată cu gel și nu umblă prin Piața Păduchilor, la un loc cu hoherii șî cu hoții de buzunare șî cu toți cârpă-n cururile... Solomon, parcă și mai încăpăținat, decis să nu mai fie călcat niciodată în picioare, insistă: - Pe bune. Eu sunt scriitorul, domunle. Da, da. Scriitorul
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
aici și leitmotivul „Eli, Eli, lama sabahtani” (vezi poemul lui Ionel Zeană, „Golgota românească”); irosirea tinereții (Simțim în gură gust de vis amar,/ urlăm ca lupii între patru muchii,/ am vrut să biruim văzduhul - dar/ ne-au biruit, în închisori, păduchii. (...),Andrei Ciurunga, „Penitenciarul Brăila, 1945, poem din închisoare”, p. 160); cimitirul închisorii (Azi dormim pe câte-un șir,/ fără cruci, fără sicrie./ Pace ție, cimitir/ fără nici o liturghie.// Candelele nu ne ard,/ nu bat clopote de rugă,/ nu păzește niciun
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Cape Town, vor fi surprinși că nu vor găsi mai nimic despre acest aspect, în schimb vor primi din abundență invitații să-și petreacă vacanțele acolo: adevărul poate afecta serios profiturile firmelor de turism. Așa cum poți fi năpădit de furnici, de păduchi ori de viruși, la fel se poate întâmpla cu un anumit tip de drog. “Tik” este considerat a fi o forma nerafinată de metamfetamină. În suburbiile de peste 3,5 milioane de locuitori, în special la Cape Flats, “tik” s-a
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
pe ei. Eu am propus să le spargem geamurile cu praștia, Afaceristu’ a zis că să le vopsim porțile cu căcat iar Hapciurică a propus să le dăm foc cu cocteiluri Mototol... —Molotov, băi prostule! l-a întrerupt Hapciurică. —Taci, păduche! a intervenit Afaceristu’, lasă-l să spună, că zice bine. Așa... a reluat Corcodușe, deci, ca să mă exprimez mai frumos(?!), după ce ne-am gândit noi mai bine, am stabilit că chestia aia cu cocteilurile e mai puțin periculoasă pentru noi
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
beau ăia pe acolo, a costat cât un parfum de firmă la noi în țară. E ceva de necrezut! Ca să nu vă mai spun că au un fel de capre mai mari care put, scuipă și te pot umple de păduchi. Am și vorbit cu soțul! Dacă ne mai oferă firma o asemenea excursie le spunem, clar, să ne dea banii, că știm noi mai bine ce avem de făcut cu ei. Mergem de exemplu la Paris, ori la Milano că
PRIN LUMEA LARGĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367064_a_368393]
-
pijamale și nici papuci nu ai la capătul patului. Ia uite, ai să te întinzi pe lavița ista și de învelit ai o pătură. Lasă că în timpul războiului tot cu pătură te înveleai și uneori mai era și plină de păduchi, de erai numai pișcături pe tot corpul. - Măi, Miroane, la voi oștenii poate erau, dar noi mai găseam DDT să dăm și să dezinfectăm saloanele de campanie improvizate. - Crucea mamii lor, cu războiul lor cu tot, că erau să-mi
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
din corn de bou, de parcă îl mângâia, așa de ușoare îi erau mișcările, apoi îi împletea codițe și îi lega fundiță din cârpe roșii la vârfuri ca la țigănci. Același piepten era folosit și de rudari, care erau plini de păduchi. Bibicu i-a tot împletit cosițele Anei, până a umplut-o și pe ea, încât ajunsă la școală la un control al învățătoarei, care i-a observat mișcările de scărpinare și, cunoscând unde își petrece în general timpul, a ajuns
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
-i rad pe cei din palat: Să-i tund, să-i ferchezuiesc, Ca să mă obișnuiesc... Să n-am tremur în mânuță Când pe rege-lrad la puță. Întreg palatul vuia... Că regele preacurvea. Am fost chemat într-o marți, Regele,-avea păduchi lați, Și se scărpina... în fine, Că nu putea de rușine Să stea cu alteța Sa... Regina, care-l știa Nărăvaș, nevoie mare, Cu doamnele de onoare, Și cocotele frumoase... Din bordelele luxoase. Tevatură... cum îți spui Și beleaua dracului: La
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
matur. Uliul nu prinde muște... Face alte pagube. • Unii mint cu nerușinare. Alții se jenează un pic. • L-au lăudat ca să tacă! • Aș fugi de lume într-o insula... Și insula aceea să fie Marea Britanie! • Și pe leu îl mănâncă păduchii... În catedrale, sfinții au numere de inventar. • Cu cat vine mai multă lume, cu atat te simți mai izolat. • Și prostii îmbătrânesc, chiar dacă le ia mai mult timp. • Nu știi cât de multă apă intra într-un pahar, până când nu
INSULA & DEJA VU de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350331_a_351660]
-
prostia ... , în care-mi sunteți bogați, Țara-ntreagă a cuprins răul.... Este timpul să-ncetați! Voi slujiți să prindeți banul, în pungă să-l strecurați? Hei! vă mai trebuie chemare. Nu aveți? Să renunțați! Prostul să steie-ascuns, nu sărind ca păduchele în față; Hoților! Țara e plină de voi ... și tot minte nu se-nvață. Fiindcă-atât o sufocarăți, ați răpus-o, nu mai poate Să înghită cu sughițuri la minciuni prea gogonate. Poporul-i sătul, nu mai rezistă, foamea îl
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]