98,453 matches
-
-se tot singură, deși poate a mai fost văzută și de altcineva și care poate va umple de vorbe tot satul. ...Au discutat mult timp. Soarele se apropria de miezul zilei iar vițeii se culcaseră la umbra copacilor din marginea pădurii. Liniștea amiezii se așternuse pe valea ce se numea Ogașul Popii, dar care n-avea nici o legătură cu tatăl lui Bebe. La despărțire, când fiecare urma s-o apuce pe drumul ce ducea la satul său, și-au promis că
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494513253.html [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
mine niciun copil n-avea coadă la naștere!” Să lăsăm filozofia și politica de-o parte. Hasiuc al nostru, cam bătrânel, mic de statură, slab, aproape surd, era agil ca argintul viu. Chiar el spunea că atunci când se vede prin pădure, umblă ca o veveriță. Toată ziua era plecat prin păduri, dar mai ales acolo la parchetul unde era maestru de exploatare. Când ajungea în parchet, știau muncitorii că a venit șeful. Cei vreo 40 de muncitori ascultau întocmai ce zicea
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1402386420.html [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
filozofia și politica de-o parte. Hasiuc al nostru, cam bătrânel, mic de statură, slab, aproape surd, era agil ca argintul viu. Chiar el spunea că atunci când se vede prin pădure, umblă ca o veveriță. Toată ziua era plecat prin păduri, dar mai ales acolo la parchetul unde era maestru de exploatare. Când ajungea în parchet, știau muncitorii că a venit șeful. Cei vreo 40 de muncitori ascultau întocmai ce zicea el. El contabiliza câți metri cubi a tăiat fiecare, el
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1402386420.html [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
stoicism acel frecuș caraghios la care m-a supus. La sfârșitul zilei, ne-am așezat amândoi pe un buștean, eu vesel, iar el trist. Care va să zică eu o să fiu domn de atunci înainte, iar el o să se chinuie toată viața prin păduri! De, ce să-i faci, fiecare cu meseria lui! Hasiuc ăsta era șahist amator foarte talentat. Odată, dormind și el la cabană o noapte, după ce s-a cherchelit bine, m-a pus să joc șah cu el. Așa cherchelit cum
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1402386420.html [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
tu, ăștia au vrut în Vamă, că cică e mega distracție și se lasă cu chef și multe drinkuri. Da' știi cum e...aglomerație, murdărie și drum lung și am preferat să rămân aici. Și fetele vroiau la grătare, la pădure, cu mici și bere. Dar nici acolo n-am avut chef, că m-am săturat de ieșiri d'astea așa... numa' pentru că e 1 Mai. Nici acasă nu am plecat că babacii îs plictisitori și n-am cu cine ieși
Hai, pa! by http://www.zilesinopti.ro/articole/5208/hai-pa [Corola-blog/BlogPost/98191_a_99483]
-
căpătâi. Sfințit-a fost vorba Cântată de maica, Sfințită porunca, Rostită de taica. Cântec de leagăn Dăduși rotundul Din surâs, Acelor ce s-au aplecat Să-ți stingă Al durerii plâns, Când pragul lumii L-ai călcat. Apoi, culoarea de pădure - Ce-ți inunda Privirea toată, O revărsai, În jocul tău, Peste livezi Cu poamă coaptă. Și toată bucuria lumii O risipeai Scânteietor, Adusă, din Adâncul mumii, Spre bucuria tuturor. Ochii tăi Mi-e inima ca stupul încărcat De rodul florilor
POEME de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/344352_a_345681]
-
stele - pe din două... Amintirile verii Pe cărări bătute rareori, în opreliști tainice, frunza mai păstrează amintirile verii și urmele pașilor grăbiți spre întâmplări tulburătoare. În fâlfâiri domoale, gânduri nerostite îmbrățișează nemărginirea. Peste semeția muntelui, tăcută se rostogolește luna, străjuind pădurea bătrână. E vremea rotirii cocoșului de munte... Nocturnă Peste vârful muntelui întunecat, Luna se rostogolește, Străjuind pădurea bătrână; Tăcută și îngândurată, Nu povățuiește pe nimeni. Luminează calea drumeților Și își anină la grumaz Șirag din lacrimile nopții. Mândră, se ascunde
POEME de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/344352_a_345681]
-
verii și urmele pașilor grăbiți spre întâmplări tulburătoare. În fâlfâiri domoale, gânduri nerostite îmbrățișează nemărginirea. Peste semeția muntelui, tăcută se rostogolește luna, străjuind pădurea bătrână. E vremea rotirii cocoșului de munte... Nocturnă Peste vârful muntelui întunecat, Luna se rostogolește, Străjuind pădurea bătrână; Tăcută și îngândurată, Nu povățuiește pe nimeni. Luminează calea drumeților Și își anină la grumaz Șirag din lacrimile nopții. Mândră, se ascunde După norii plumburii, Să n-o vadă îndrăgostiții. Când cerul prevestește zorii, Blândă, adoarme Pe umărul Luceafărului
POEME de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/344352_a_345681]
-
să observați latura perfect ecologică a acestui îndemn, nu a spus de o rachetă de croazieră, de un tun, o mitralieră, de o pușcă sau măcar de un pistol, ci de mult mai ecologicul par, adică un produs natural din pădurile noastre, un produs din categoria reteveiului, ciomagului sau a bâtei, însă cu mult mai consistent în ceea ce privește grosimea și greutatea, calități care-i pot conferi un procent de reușită a acțiunii cu mult mai mare, apropiat de sută la sută. Inițial
OMOR PREMEDITAT de IOAN MITITELU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Omor_premeditat.html [Corola-blog/BlogPost/348181_a_349510]
-
2014 Toate Articolele Autorului Strabon, vestitul geograf al antichității scrie: ,, Cursul superior al fluviului poartă numele de Danubius și curge principal prin țara dacilor; cursul inferior până la Pontul Euxin, și până la vecinătatea geților, este numit Istros. ” Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania prin 2 izvoare (Brege și Brigach), iar în drumul său străbate 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Iugoslavia, România, Bulgaria, Moldova și Ucraina) și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad), atingând pământul românesc la Baziaș
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409939513.html [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
a doua oară prin bălțile fabuloase, preschimbate pe trei sferturi din suprafață într-o insulă agricolă depășind ca mărime suprafața de teren cultivabil a Austriei. Apoi Dunărea curge în ondulații dulci, trece să ude brâul orașului Galați, apoi merge prin păduri de tei spre Ceatalul Ismail, unde-și desface brațele pentru vărsarea în mare și merge să răcorească pământul Sciției Minor și orașul Tulcea, așezat pe horă de coline. În timpul topirii ghețarilor sau în zilele cu abundență în ploi, fluviul atinge
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409939513.html [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
dropia, spurcaciul, pelicanul comun, piciorongul, stârcul lopătar, broasca țestoasă de uscat. Până acum au fost inventariate peste 1800 specii de floră și peste 3500 specii de faună, moluște, pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere și peste 2000 de specii de insecte. Pădurile de salcie și plop alb formează un peisaj comun în rezervație, cele de nisipuri și de pe grindurile Letea și Caraoman reprezentând un punct aparte. Pe malul lacului Erenciuc se află singura pădure din Deltă de anin negru, arie protejată, a
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409939513.html [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
mamifere și peste 2000 de specii de insecte. Pădurile de salcie și plop alb formează un peisaj comun în rezervație, cele de nisipuri și de pe grindurile Letea și Caraoman reprezentând un punct aparte. Pe malul lacului Erenciuc se află singura pădure din Deltă de anin negru, arie protejată, a cărei prezență poate fi explicată prin variațiile mici ale nivelului apei. Importanța Dunării este deosebită, atât din punct de vedere al asigurării legăturii pe cale navală între statele riverane, cât și a celorlalte
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409939513.html [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > RONDELUL SEPTEMBRIȘTILOR Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 2099 din 29 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Septembrie curge-n petale Și nori se aștern peste vise, Pădurile-și tremură poale, Amintiri se-adună-n culise! Vântul mi se-așază în cale Cu un braț de frunze demise, Septembrie curge-n petale Și nori se aștern peste vise! Sclipiri adormite-n pocale, Arome de vin și caise, Clipe îmbrăcate-n
RONDELUL SEPTEMBRIȘTILOR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1475175465.html [Corola-blog/BlogPost/365321_a_366650]
-
din peșteră, zicându-le: - Mergeți și ridicați-vă case și trăiți pe aceste locuri,dar să nu uitați de Comanus cel Bun, din care vă trageți cu toții. Și, rostind acestea, se întoarse în peșteră, închizând porțile peste care se așternură păduri și tufișuri și nimeni nu mai cunoscu locul prin care au ieșit. Și , zice povestea, toți cei salvați s-au întors în vale și și-au făcut ocini pe care le-au lăsat urmașilor lor care trăiesc și astăzi prin
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
educație deosebită, ca în toate familiile bogate din vatra germană. Cunoaște bine limbile engleză, franceză, italiană, suedeză, iar mai apoi și limba poporului care o va adopta, româna. Se considera fiica Rinului, fluviu cu legende fermecătoare, dar și fiica fascinantei păduri Monrepos. Pseudonimul de Carmen Sylva(în latină:carmen - cântec, poezie; silva-pădure) este expresia trăirilor poetice de dragoste față de locurile natale. ,,Carmen este viersul, Sylva e pădurea,/ Viersul de la sine e menit să sune,/ Și de-aș fi născută și creșteam
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
adopta, româna. Se considera fiica Rinului, fluviu cu legende fermecătoare, dar și fiica fascinantei păduri Monrepos. Pseudonimul de Carmen Sylva(în latină:carmen - cântec, poezie; silva-pădure) este expresia trăirilor poetice de dragoste față de locurile natale. ,,Carmen este viersul, Sylva e pădurea,/ Viersul de la sine e menit să sune,/ Și de-aș fi născută și creșteam aiurea/ Cântecele mele n-ar avea ce spune./ Le-am furat în treacăt de la păsărele,/ Freamătul pădurii mi-a vorbit de ele,/ Inima-mi pe urmă
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
dragoste față de locurile natale. ,,Carmen este viersul, Sylva e pădurea,/ Viersul de la sine e menit să sune,/ Și de-aș fi născută și creșteam aiurea/ Cântecele mele n-ar avea ce spune./ Le-am furat în treacăt de la păsărele,/ Freamătul pădurii mi-a vorbit de ele,/ Inima-mi pe urmă ritmul le-a adaos,/ Viersul și pădurea sunt al meu repaos.(Traducere de St.O.Iosif) În 1869,domnitorul Carol I pleacă în patria natală să-și caute mireasă. În acest
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
sune,/ Și de-aș fi născută și creșteam aiurea/ Cântecele mele n-ar avea ce spune./ Le-am furat în treacăt de la păsărele,/ Freamătul pădurii mi-a vorbit de ele,/ Inima-mi pe urmă ritmul le-a adaos,/ Viersul și pădurea sunt al meu repaos.(Traducere de St.O.Iosif) În 1869,domnitorul Carol I pleacă în patria natală să-și caute mireasă. În acest voiaj are loc logodna și căsătoria prințului Carol I cu prințesa Elisabeta, după demersurile puse la
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
Pompadou, Iohannis ne transmite rugămintea lui Kalman pe care i-o îndeplinim. Astfel, la vernisaj, i se dezvăluie secretul. Colegii săi de peste 25 de ani văd pentru prima oară sculpturile, chipuri cioplite, expresii chinuite, Retezatul zugrăvit în culori de toamnă, pădurile Petrilei sub zăpadă. Kalman Moldovan nu e un miner, e un artist, iar mina poate deveni și spațiul culorilor și al expresiei, nu numai al cărbunelui, al constrângerii sau al nimicului.
O arhitectă a mers în 60 de orașe românești abandonate ca să caute un tratament la depresia postcomunistă by https://republica.ro/o-arhitecta-a-mers-in-60-de-orase-romanesti-abandonate-ca-sa-caute-un-tratament-la-depresia-postcomunista [Corola-blog/BlogPost/338303_a_339632]
-
Ediția nr. 779 din 17 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Chiar dacă știi... c-am zăbovit prin lunci cântând cu iarba și florile de mai când neștiut te desprindeai din neguri și mă strigai... Chiar dacă știi... că n-am iubit decât păduri și cântecul tânguitor al râurilor line... și sufletul îmi risipeam în roua dimineților diamantine când neștiut te desprindeai din lume și mă chemai... Chiar dacă știi... să nu mă spui pământului, adâncului ce-mi vrea zălog trăirea, cântecul și Soarele iubirii
SĂ NU MĂ SPUI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_nu_ma_spui_valentina_becart_1361117690.html [Corola-blog/BlogPost/351921_a_353250]
-
soare, pășind curajos pe Calea Luminii... Legendele spun că, în munții sacri ai României, pe vârful Kogaionon, numit și Muntele Sfânt al Geților, într-una din peșteri, s-a retras Zalmoxis.... Pe creștetul albit al Kogaiononului se află Crucea Cerului, pădurile ce cresc aici sunt încărcate de mister și magie... Dacii au crezut în nemurire, iar noi suntem urmașii dacilor și ne numim ROMÂNI. E-nmărmurită și albă pădurea, Înveșmântată în cristale sclipitoare, Prin inima ei, sanctuar de Lumină, Străbate Calea
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1396028722.html [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]
-
a retras Zalmoxis.... Pe creștetul albit al Kogaiononului se află Crucea Cerului, pădurile ce cresc aici sunt încărcate de mister și magie... Dacii au crezut în nemurire, iar noi suntem urmașii dacilor și ne numim ROMÂNI. E-nmărmurită și albă pădurea, Înveșmântată în cristale sclipitoare, Prin inima ei, sanctuar de Lumină, Străbate Calea o frumoasă, suavă, Sibyllă. Fecioara în taină se roagă La zeii ce suflet i-au dat Să traverseze în pace pădurea Cu sufletul deschis, neîntinat. E început de
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1396028722.html [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]
-
ne numim ROMÂNI. E-nmărmurită și albă pădurea, Înveșmântată în cristale sclipitoare, Prin inima ei, sanctuar de Lumină, Străbate Calea o frumoasă, suavă, Sibyllă. Fecioara în taină se roagă La zeii ce suflet i-au dat Să traverseze în pace pădurea Cu sufletul deschis, neîntinat. E început de drum sau început de Lume Palatul iernii de cleștar? Oare, copacii i-s prieteni sau martori înghețați Ce-i însoțesc cărarea spre Înalt? Zăpadă pură, alb-albastră O-nvăluie-n lumină de hermină Și calea din
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1396028722.html [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]
-
Cu sufletul deschis, neîntinat. E început de drum sau început de Lume Palatul iernii de cleștar? Oare, copacii i-s prieteni sau martori înghețați Ce-i însoțesc cărarea spre Înalt? Zăpadă pură, alb-albastră O-nvăluie-n lumină de hermină Și calea din pădure prinde viață Scăldată-n frumusețea ei divină. Din rouă târzie și raze de soare E plămădită albastra ninsoare, Pădurea, în sine, întreagă-i o floare Și-n inima ei, Sibylla - Petală-splendoare ... Cărbune Floarea Tablou:Sybilla de M.Cătrună Referință Bibliografică
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1396028722.html [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]