487 matches
-
la aproape patru luni de la plecare (vara la care mai gândea era de mult terminată), Ana, aflată în cerdacul casei sale, privea în aerul înviorător al dimineții zăpada câmpiei în fâșia văzută departe între casele din canatul drumului și liziera păduricii de iarnă. „S-ar putea ca el să vină aici, să facem Crăciunul împreună”, gândi. Crezu și nu crezu gândului, o scrisoare trimisă pentru asta își tot aștepta - acum inutil, își spunea - răspunsul, pentru că era prea târziu. Deodată însă - atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ne oxigenau creierul; iazul, în a cărui apă se oglindeau sălciile pletoase și bisericuța de pe malul dinspre miază-zi; pădurea, care îmbrăca panta abruptă a dealului dinspre apus și se întindea până spre Ghilia și Lozna. Parcul, iazul cu insula și păduricea au fost leagănul visurilor noastre adolescentine, ne-au ascultat spovedaniile și ne au alinat sufletele, ne-au redat liniștea în momentele grele și ne-au vegheat lectura și timidele încercări literare. Intrarea pe domeniul așezământului de la Șendriceni era străjuită de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
curmezișul. Îmbrăcat fără speranță ca un "orășean". Agitat, apucat, pierdut în spațiu. Spațiul Trebuie sugerat, o gospodărie țărănească în miniatură, în paragină. În stânga fațada unei case cu ferestre, în față, o grămadă de fiare vechi. În mijloc o pajiștioară, o pădurice, un ogoraș, o grămăjoară de nisip. În fața miniaturilor economiei rurale, o vană plină de măruntaie și sânge. În dreapta, locul pentru îngrășăminte în spatele cărora se aude câinele... dar nu se vede niciodată. Limbajul Vorbirea este corpul personajelor active. Vorbirea târăște personajele
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Afăna, Afinița, Afinicelul Mare (o „con tradicție în termeni“ toponimică), Alunul, Alunișul, Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Măgheruș (< magh. mogyorós, „acoperit cu aluni“), Muierău (Măierău, deformat prin etimologie populară), Aninișul, Aninoasa, Arinișul, Ilfovăț (îl< jalsa, jelsa „arin“), Agîrbiciul, Aghireș (< magh. egeres, „pădurice de arini“), Arțarul, Cleanov (sl. klĕnov, „de arțar“), Brazi, Brădești, Smida (< smidă, „loc cu pădure tînără“), Cărpiniș, Gabrovița (< sl. gabrov, „de carpen“ + sufixul -ița), Gherțeniș (magh. gyertyàn, „carpen“); Căliniș, Cătiniș, Cireși, Cornu, Cornetul, Cornișor (< cornișor, „un arbore numit și brădișor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
stadiul arhaic o, nemaifiind racordate la fluxul înnoirilor din trunchiul originar. În toponimia romînească există numeroase toponime din familia Mîndra, Mîndrești, Mîndruloc, înrudite semantic cu *Gordov > *Hordov > Hordou. E drept că sunt și foarte multe din familia Pădure, Pădurari, Pădureți, Păduricea etc., dar numai unul (Vîrful Pădurarului) care trimite la „păzitorul pădurii“. Hunedoara Este numele municipiului de reședință al județului cu același nume, de unde a plecat Dinastia Huniazilor (Iancu de Hunedoara, Matei Corvin), cu un rol important în istoria Transilvaniei și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu -j) și pe cea oficială, influențată de maghiară (cu -u), varianta populară fiind accentuată pe ultima silabă, iar cea literar oficială pe prima silabă. Alte ipoteze etimologice nu au întrunit consensul specialiștilor: lat. locus, „loc, localitate, ținut“; sl. luh, „pădurice, dumbravă“, pronunțat lug, + sufixul maghiar -os (formație hibridă, greu de acceptat științific); sl. lug, „mlaștină“ + sufixul -os (din nou formație hibridă); magh. lugas, „umbrar, foișor“ (nu putea evolua în romînă la Logoj); apelativul romînesc *logoz, *logoj „rogoz“ (ca în variantele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pădure Înaintea unui brad, unde tânăra pereche Își jura reciproc credință și căsătorie. Un alt exemplu Îl constituie așa numita „biserică de brazi. Este vorba de un pâlc de brazi răzleți plantați În cerc sau defrișați, așa anume dintr-o pădurice. Acolo se țin judecățile păstorilor sau tot acolo are loc logodna dintre păstori și fetele din sat, care vin la stână sustrăgându-se voinței părintești. Căsătoria În biserica de brazi de munte era efectuată sumar, fie de un cioban bătrân
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
să-i șoptească ceva. Iar fluturașii au Înconjurat-o și dând din aripioare i-au zis și ei ceva. Și lacrimile au Încetat să mai curgă pe obrăjorii fetiței. Și cum mergea ea spre casă, trebuia să treacă printr-o pădurice. Copacii au văzut-o și au Început să-i vorbească. După ce i-au spus câteva lucruri, a mers mai departe până s-a făcut seară. Și atunci, razele de lună au coborât În părul ei și i-au șoptit ceva
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
deal "La Cioara", Pădurea Popii, Dealul Taulei, Huciul 1 lui Bârgăuanu, Huciul lui Vraciu ș.a. Acestea au rămas astăzi doar o amintire, deoarece unul dintre scopurile colectivizării agriculturii a fost uniformizarea terenului prin distrugerea sistematică a pădurilor. Totodată au dispărut păduricile de salcâmi (a lui Gheorghe Coca, Toader Capraru, ș.a.) și o bună parte din sălciile din lunca Berheciului, acestea fiind înlocuite doar prin plantările antieroziune de la Tarnița, Taula și Valea Iepei. În evul mediu, pământurile de la Oncești țineau din zare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aceleași forme și colori objetele ce s-au impresionat într-însa rânduri-rânduri. Pentru ce oare se schimbă formele nebuniilor sau ale plăcerilor omului cu vârsta națiilor sau a soțietăților în care trăiește?91. Nu e vorba doar de reamenajarea unei pădurici din Băneasa și de distracțiile pe care aceasta le-a făcut să cadă în desuetudine, ci de intuiția unei accelerări a schimbării, de viziunea tuturor răsturnărilor care vor afecta modurile și stilurile de viață. Pentru Bolliac, societatea românească se precipită
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mașinii. Mirosul acid al metalului, apoi dâra verde-albăstruie a eșapamentului îi umpluseră plămânii... Din cealaltă parte a tranșeei, prin duduitul motoarelor, ajungeau până la el țipetele și pârâitul trupurilor sub șenile... Noaptea, prăvălit printre câțiva supraviețuitori din compania sa, într-o pădurice de brazi, pândi întoarcerea acelor secunde petrecute sub tanc. Adormi, dar somnul o luă pe căi ocolite, împinse o ușă ascunsă, tălmăci totul în limbajul lui precis și opac totodată. În locul tancurilor, o enormă mașină-unealtă nou-nouță, cu șuruburi și pârghii
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sub înaintarea pădurii. Mălini tineri creșteau pe mijlocul drumului, iarba năpădise hârtoapele. I se întâmpla să dea cu vârful cizmei peste pălăria unor bureți pestriți, să ocolească vreun mușuroi de furnici. Cu toate astea, punctele importante de reper erau acolo: păduricea de stejari care cobora până într-o viroagă, o movilă largă, calcaroasă, înconjurată de brazi... Pavel se aplecă, atinse stratul de nisip și de ace de pin. Acesta forma deja o crustă solidă, țesută din tulpini și rădăcini. Reluându-și
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
molcom, și se lăsa seara. Mirosea a seară în aer, mirosea ca țarinile din care scurmau gulii ca să le curețe apoi de coajă și să le mănînce, cînd se duceau în plimbare pînă la ferma Maiorului Barton, mirosea ca-n păduricea dinăuntrul pavilionului unde erau gogoșile de ristic. Băieții se antrenau servind, făcînd pase lungi și fente joase. În tăcerea blîndă, cenușie, auzea bufniturile mingilor: de colo și de colo prin aerul molcom auzea zgomotul bastoanelor de cricket: pic, pac, poc
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
vapor care să-l salveze și meditând proustian asupra condiției umane. Memoria involuntară este și ea prezentă pe scena mentalului acestui personaj, parodiindu-se cu acest prilej aspectul analitic al scriiturii marelui romancier francez de la începutul secolului XX: "Ieri, străbătând păduricea care mărginește pășunile de pe coasta de sud-est, m-a izbit în față un miros care m-a proiectat brutal aproape dureros acasă, în vestibulul în care-și primea tata clienții, dar luni dimineața, exact în ziua când nu primea pe
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și mi-a răspuns că s-a speriat, că a crezut că o să sar pe ea. Am liniștit-o spunându-i că eu caut un băiat care-i cu vitele la păscut. Am intrat într-un pâlc, un fel de pădurice de plantație, tânără, cu copaci care nu aveau mai mult de 5-7 cm în diametru și cu vegetație foarte deasă. Am stat acolo până a apus soarele. Știam un lucru: că atunci când voi ajunge la graniță, la malul apei, voi
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
S. Ț.: Am ieșit din apă în chiloți și cămașă, atât! Ce-i de făcut? Aveam totuși banii la mine în buzunarul slipului. La vreo 50 de metri de locul din care am ieșit din apă era un fel de pădurice scurtă și îngustă. Prin mijlocul ei trecea o șosea care ducea într-un sat, Korbovo, și am ieșit la marginea acestui sat. Șoseaua începea să urce și pe mâna stângă era un cimitir. La ora aceea, o femeie era aplecată
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că este copilul prea mic. Să-l mai lași să sugă și să să facă mai voinic. Că-i greu În lume fără mamă. Împărăteasa Îl urmărește pe pitic cum iese din palat, 90 ajunge În oraș, apoi Într-o pădurice, unde-l aude cântând. Piticul apare iarăși, Împărăteasa Îl roagă din nou să-i lase copilul, că-i frumos și mândru ca un soare; piticul Îi spune că se-nvoiește, numai dacă Îi cunoaște numele. Imediat rostește numele auzit În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unde-l aude cântând. Piticul apare iarăși, Împărăteasa Îl roagă din nou să-i lase copilul, că-i frumos și mândru ca un soare; piticul Îi spune că se-nvoiește, numai dacă Îi cunoaște numele. Imediat rostește numele auzit În pădurice, omulețul se transformă Într-o pară verde care zboară peste pădure, la colți de piatră. Intrând Împăratul În cameră, Își vede soția și copilul strâns Îmbrățișați. Narațiunea se ncheie când Împăratul Îi interzice nevestei sale să mai pună mâna pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
popa Pântileiu de Bașeu și Berechez de Comănești.... Lișna Nouă-sat înființat în ultimii ani în comuna Hudești fără a fi menționat ca oficial. încet, încet se desființează. Este considerat un cătun al comunei Hudești. Pe acest loc a existat o pădurice care s-a defrișat. Liubănesei-drum care venea de la Cernăuți,pe la Siret, Mihăileni, Ibănești, Alba, Hudești, Vatra, ieșea pe Dealul Conceștilor și mergea în continuare până la Săveni. în prezent este folosit ca drum de hotar între comunele Hudești și Concești. Livadă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-ți cuibul Că vine badea cu plugul Păsărică mută-ți casa Că vine badea cu coasa Eu casa că mi-aș muta De m-ar lăsa inima, Dar inima nu mă lasă Să mă mut din iarba deasă.” 154 Sau: „Păduricea-i verde Mândra-n poartă șede, Badea pe drum trece Cu ochii-l petrece. Păduricea-i deasă, Mândra nu-i acasă Și s-a dus devale Să m-aștepte-n cale.” Alte cântece se referă la momente apăsătoare din viață: „Foaie verde
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
coasa Eu casa că mi-aș muta De m-ar lăsa inima, Dar inima nu mă lasă Să mă mut din iarba deasă.” 154 Sau: „Păduricea-i verde Mândra-n poartă șede, Badea pe drum trece Cu ochii-l petrece. Păduricea-i deasă, Mândra nu-i acasă Și s-a dus devale Să m-aștepte-n cale.” Alte cântece se referă la momente apăsătoare din viață: „Foaie verde și-o păpușă Mi-am făcut o cărărușă Pân-la măicuța la ușă Și dușmanii m-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de tură, paleta cu care promiți plecarea în punctul de vopsea verde, hai-hui prin curțile oamenilor, porumbi, meri tineri, copiii salută cu mîna, puiul de nuc păzit în scînduri, linia păstrează stîlpii de telegraf, burți de fire pe hățișuri și pădurice, gara Gura Putnei întîi cu cinci puștani snop, cățelul de sub roți a dat un metru mai în iarbă, șapte copii cerșetori se schimonosesc de despărțire, rîdem înșirați la tren, mîna prinsă de sora cocoșată la opt-nouă ani, pe groaza graniței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
litoral, paletă verde la șefa de tură, trei stele, întind două degete V Victorie lîngă subaltern, tabla rutieră cu steagul orașului sub cel al țării, însemnele naționale de vînt, buză de mare pe spatele mlaștinii-herghelie, pastel în răbufnirea verde tinerește, păduricea și cerul urnind acea culoare pe mare, Neptun Haltă km 260+700 temelii de case în fond forestier, sălbaticii nu sînt cei din pădure, brădet, coniferele pe fond de valuri, ce și-a dorit Eminescu, plajă pe umbra lor, cărarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
detașau brune, împroșcate cu numeroase punctulețe sclipitoare, acolo unde razele prindeau micile fațete de cuarț. Am străbătut defileul întunecos și am trecut de golf, puțin mai departe, în locul în care se desfăcea o cărare ce urca pe deal, ocolind o pădurice și unindu-se cu pista care se pierdea în spatele bungalovurilor. Făcusem acest drum ziua, într-o escapadă de recunoaștere, când îmi ticluisem și un plan cum să pătrund prin spate în grădina bungalovului Nibletts. Nu era un lucru greu, întrucât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
teama celor din jur, mai ales atunci când primeau alune sau nuci iar pe aleile ce legau punctele amenajate își făcea apariția câte un arici sau câte-odată întreaga familie care mergea în șir indian după care dispăreau prin gardul viu, în pădurice. Într-o altă latură a parcului, într-o pantă, exista un izvor care era amenajat ca o cascadă iar apa se aduna într-un mic eleșteu cu papură și trestie, lângă care se mai găsea o salcie bătrână cu scorbură
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]