1,946 matches
-
ai petrecut decenii lîngă Perpessicius (etimologic, „cel obișnuit cu durerea"), Edgar Papu sau Tzigara-Samurcaș nu te mai poți coborî la standardul expresiei comune. În plus, cine scrie eseuri despre asonanțe, aliterații, hipocoristice și endecasilabi aduce cu un înger căruia privirile pămîntenilor nu-i pot depista prezența și nici nu-i pot măsura spectrul. Zeletin e un astfel de înger mișcîndu-se pe niște trepte la care nu ajung decît calofilii de esență ultrarafinată, acei vicioși nobili suferind de rarisimul sindrom al cărturăriei
Picături savante by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6513_a_7838]
-
singuratic, cel care oglindește în propria-i ființă, mai mult sau mai puțin fidel, specia însăși, are tainice năzuințe de a recupera măcar o fărîmă din starea edenică a primilor oameni. Si atunci visează în fața șevaletului făpturi sincretice, pe jumătate pămîntene, pe jumătate forme eterne, ipostaziate, de cele mai multe ori, în misterioase nuduri feminine. Indiferent cum se raportează în particular un pictor sau altul la nudca temă de atelier, în absolutul viziuinii sale tainele goliciunii dumnezeiești se insinuează și mișcă asemenea misticului
Nudul, între mistică și păcat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6410_a_7735]
-
de desene animate marca Disney, care au devenit cu timpul imaginea iconică a eleganței, sensibilității, bunătății și, din când în când, a curajului. Jirka Vaatainen, a realizat mai multe desene, în care eroinele desenelor animate Disney au o înfățișare mai pământeană, pe care le-a postat pe pagina sa grupându-le în seria intitulată „Real Life Disney Girls”, scrie yuppy.ro. Fie că este vorba de Alice, Mica Sirenă, Albă ca Zăpada, Mulan sau Cenușăreasa, desenele artistului au devenit rapid populare
Cât de frumoase ar fi prințesele Disney dacă ar prinde viață by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64481_a_65806]
-
în loc să-l domolească pe Ruscanu-fiul, dimpotrivă, îl dărâmă. Căci, odată cu ingenuitatea pervertită a femeii, binele și răul se ating. O spusese deja, într-o parodie a marilor iluzii, tot Eminescu: „Untdelemnun sânt-pretinsa vatră a bigoteriei/ E același ce-n amoruri pământene-a licurit.” Așadar, cadra pe perete nu există. Deosebirea fundamentală, însă, e că la Eminescu diatriba se însoțea de iertare, de recunoaștere și acceptare a neajunsurilor și bucuriilor realității, față cu modelul. În modernismul riguros al lui Camil Petrescu, atare
Venere și Madonă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4752_a_6077]
-
influența lui Coșbuc. La fel, în Amiază maură, unde exotismul à la Bolintineanu e pus pe versuri dintr-un romantism ceva mai târziu. În fine, parodiile regale. În primul rând, Șarla și ciobanii, un soi de fabulă în care boierii pământeni aduc, din țara nemțească, un câine de pripas. Republicanul Caragiale nu poate, pe la începutul anilor ’70, să-i facă credit. Abia fusese răscoala de la Ploiești... În Suveran și curtezan e exploatată, tot pe filieră Coșbuc, o slăbiciune prea omenească a
Poeziile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4713_a_6038]
-
de peste tot. E cunoscută apetența presei românești pentru simplificări și maniheisme, dar tabloidizarea protestelor care au loc în aceste zile ar putea lipsi din peisajul și-așa confuz al mișcărilor. Presa internaț ională se dovedește și de această dată mai „pământeană” decât cea națională, relatând mult mai echilibrat evenimentele cărora le suntem martori în aceste zile.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4979_a_6304]
-
ce aparțin gîndirii». Niciodată o «sacra conversazione» - folosind termenul din Renaștere pentru asemenea conciliabule demne de venerație - n-a fost mai demiurgic productivă; nicicînd teatrul gloriei care oficiază în ceruri n-a coborît cu mai trupeșă elocvență la nivelul regnurilor pămîntene. Împărtăș indu-se din aceeași ecuație emanaționistă, berbecele robust și vîlvoarea aeriană a înaripatelor își croiesc, peste discordanțe, omologii care obligă. Îngeri, afecte și embleme, legînd săgetător văzutele și nevăzutele, fauna se înalță spre ambiții care integrează un legat intelectual
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
mulțumesc, rugămințile sunt pentru alții”, a spus Solomon într-o emisiune televizată. Solomon nu a uitat să menționeze nici de biserica pe care a ctitorit-o. "Nu eu am făcut-o, Dumnezeu a făcut-o eu sunt doar un simplu pământean. Sunt ca bunul samaritean, nu întreb la ce partid ești sau la ce biserică te-nchini", a mai spus Solomon.
Solomon, mesianic: De Înviere mă rog pentru craiovenii care sunt mândru că sunt contemporani cu mine () [Corola-journal/Journalistic/45392_a_46717]
-
în alegeri, la vot!.. Aducând buna înțelegere și pacea în orașul de sub munte, Agamiță inaugurează o nouă religie, de piață, a înfrățirii tuturor conștiințelor de piață într-o armonie națională, pusă, evident, în slujba țărișoarei... Astfel încât în aliura de sfânt pământean a lui Agamiță, care-și zidește sufletul, manolic, întru progresul și înveșnicirea poporului, așa cum visau și cațavencii, regăsim ceva și din palpitul vital și melancolic nevoie mare al lacrimilor fără leac vărsate de coana Zoițica. Agamiță sintetizează, astfel, tot duhul
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
tip de farmec (și pe care se sprijină destulă literatură), sau un slujitor al Luceafărului, exilat pe planeta zeiței pe care a dezamă- git-o, și unde trebuie să prăsească supraoameni. Evident, singurătatea pe Venus nu-i surâde, așa că alege academiile pământene de iubire. Refuzat de slujbașele lor, care căutau, chipurile, la el, ideea pură, pe care n-o mai găsesc, nu-i mai rămâne decât să se piardă, romantic, orfic, în natură, îndeplinindu-și, de la distanță, imposibila misiune de a îmbunătăți
Hopa-Mitică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3699_a_5024]
-
până în 1913, cifra naturalizărilor a fost de 529 dintr-un total de câteva sute de mii de evrei. Pe deasupra, acest sistem strict formal a încurajat și corupția. În această privință, iată câteva remarci scrise de Adolphe Stern (președintele Uniunii Evreilor Pământeni) despre situația de la începutul anilor 1880: „Cum se putea prevedea, naturalizările evreilor, la început rare, aproape au încetat. Parlamentul «trântește» pe mai toți evreii. Ce calvar e această naturalizare individuală, rod nenorocit al Tratatului din Berlin! Ce umilinți pentru candidat
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
dacă m-aș naște/ după moartea mea/ într-o clipă/ m-ai face să fiu.” Foarte atașată de mamă, a renunțat la șederea în America și s-a reîntors în România când ea se afla în suferință. Mama în lumea pământeană era „parte înger și parte om/ mijlocul fiindu-i mamă”, în lipsa ei acum e o privighetoare „în grădina visului fără somn” și este de datoria ei de a nemuri pe hârtie ceea ce mama ei cântă: despre „Sionul străbunilor”, despre „vechea
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
ajunul Floriilor este cunoscută și ca Moșii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate. Istoricul sărbătorii "Moșii de Florii" În această sâmbătă, Biserica Ortodoxă cinstește una dintre cele mai mari minuni săvârșite de Iisus Hristos în viața pământeană, învierea lui Lazăr. Evenimentul religios s-a petrecut în localitatea Betania, unde Lazăr, prietenul lui Iisus, murise de patru zile. Învierea lui Lazăr a fost descrisă în Sfânta Evanghelie după Ioan în Capitolul 11, versetele de la 1-45. Sfântul Evanghelist Ioan
Sâmbăta lui Lazăr sau Sâmbăta morților, tradiții și obiceiuri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37528_a_38853]
-
conte de la un italian, nobil, de viță veche, scăpătat. Acesta sau urmașul lui vine în }ara Românească, probabil cu primii fanarioți, înrudindu-se mai apoi cu Mavrocordații, cu Calimachii, cu Mavromihalii, Caragea, Hrisoverghi, iar mai târziu, la confluența cu boierii pământeni, s-au înrudit cu Bibeștii, Ghiculeștii, Sturdzeștii etc... Petru al doilea de Roma este scriitorul care și-a tipărit romanul Les pecheurs du Danube, la o editură din Iași. Acest conte de Roma s-a născut la Viziru, în județul
Conții de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8475_a_9800]
-
inteligențe ce-și căuta un domeniu propriu: «Și dumneata ești dintre cei care caută poezia peste tot; și, cum înaintea dumitale, alții o căutaseră în regiuni foarte deschise și complet diferite; cum ți s-au lăsat puține spații; cum ogoarele pământene și cerești erau aproape toate secerate și cum, de mai bine de treizeci de ani, poeții lirici sunt, sub toate formele, la treabă, venit așa de târziu și ultimul, îmi închipui că ți-ai spus: Ei bine, voi mai găsi
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
o tristețe reținută și un, de asemeni, reținut zbucium, predomină. 3. Fata pe dealuri e poezia dragostei, ceva umanizată, discret exprimată. Chipuri și momente. 4. Zbor peste ape este ciclul morții. În poezia mea moartea este o obsesie. O moarte pământeană, care nu te înspăimântă. O trecere discretă. Uneori o plâng Măriuțele satului (din Lechința mea din Năsăud, nu cea pomenită de dumneata), alteori e prezent doar un cer cu înțelegătoare frumuseți. Pentru că, alături de Schimbare la față, e ciclul de greutate
Noi contribuții la biografia poetului Ion Moldoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3229_a_4554]
-
pieton. Vom fi colegi", a adăugat Antonescu. Liberalul face referire la un comentariu recent al președintelui executiv al PSD, care a declarat că Antonescu va fi un simplu "pieton" după Congresul PNL din 27 - 28 iunie. "Din câteva motive simple, pământene, deloc oculte, nu-mi mai doresc să candidez la Președinție. Când a început tot scandalul ăsta - că eu am fost constrâns, că am fost șantajat, că m-a șantajat Băsescu, că PPE-ul... - eu am înțeles că în România este
IOAN RUS în Guvern. Antonescu, scenariu negru pentru Dragnea by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28969_a_30294]
-
zi, fără să-și aducă aminte că prin preajmă le asculta cu luare-aminte cealaltă gâză, serioasă și plină de înțeles. Multe zile le-a îngăduit ea să se întâlnească în același loc și să se plimbe nemăsurat prin jurul locuinței ei pământene (căci avea și casă, dar groaznic răsvrătită). Odată, însă, întâlnind pe gâza mai mare, o amenință, cu antenele ei războinice, că va trebui să-și mute locuința de acolo: Sunt doar întinderile mele, și pentru ele eu hotărăsc oricum vreau
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
intersecții cu semafoare inter-temporale vârstele poeților nu au nicio relevanță necontând că tu ești între mai vârstnicul Marinetti și anii mei oricum mai puțini - chiar așa nu contează vârstele poeților ci vârstele poemelor care sunt cu totul altele decât vârstele pământene sau sub pământene - iar acest poem care trebuie să mi-l întorci e mai mare decât tine tu nefiind încă la vârsta dar mai ales la experiența ce te-ar sprijini să creezi astfel de poeme cum e chiar cel
Rugămintea de a mi se returna poemul by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3262_a_4587]
-
inter-temporale vârstele poeților nu au nicio relevanță necontând că tu ești între mai vârstnicul Marinetti și anii mei oricum mai puțini - chiar așa nu contează vârstele poeților ci vârstele poemelor care sunt cu totul altele decât vârstele pământene sau sub pământene - iar acest poem care trebuie să mi-l întorci e mai mare decât tine tu nefiind încă la vârsta dar mai ales la experiența ce te-ar sprijini să creezi astfel de poeme cum e chiar cel pe care trebuie
Rugămintea de a mi se returna poemul by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3262_a_4587]
-
vieții, Și încă îți mulțumesc pentru bucuria de a trăi pe care mi-ai dat-o Fie și-n suferința nenumită , în chinul angoasei de-a fi. Mi te voi aminti în noua mea viață astrală, Cu nostalgia temniței tale pământene în care, în ciuda a tot și a toate, am trăit fericit, înlănțuit de iubirile mele, de dușmăniile mele, de speranțele și dezamăgirile mele. Dumnezeu te binecuvânteze și aibă grijă de tine, când la capătul timpurilor vor răsuna trompetele judecății. În
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
etc.), si, în ultimă instanță, omorul. Prima crimă din istoria omului și, cred eu, prima cădere din îndumnezeire, cădere ce stă sub semnul întrebării lui Dumnezeu către Cain: ,,unde este fratele tău Abel?”. Cu alte cuvinte, într-un plan mai pământean, unde este aproapele tău, omule? Surprinzător însă, pentru oricine își apleacă mai mult fruntea asupra textului, este faptul ca Dumnezeu nu-l pedepsește imediat pe criminal. El are răbdare și speră că omul va fi om. A doua cădere a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mișcare de analiză și sistematizare, somate să devină operă de o viață. Evident, Petrarca este unul din modele, Dante fiind celălalt. Cu deosebirea doar că acel Canzoniere petrarchist se prezintă ca operă finită și rezultat al translației de la o ființă pământeană, Laura, spre ființa celestă a fecioarei Maria. Saba are oroare de elevația demonstrativă, el chiar pare să întoarcă spatele dimensiunii metafizice. În ,macrotextul 1" său - acest Canzoniere completat și refăcut toată viața - este decantată o frumusețe ascunsă, dar terestră. Iar
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
sugerează existența unei lumi poetice înzestrate cu o viață multidimensională și în perpetuă mișcare, care constituie universul adevărat a relațiilor umane. Abesalom, Orfeu, Euridice, Salomea sau Făt-Frumos sunt doar câteva din ipostazele poetului, sau ale existenței umane, și oricât de pământene ar apărea nu-și pierd nimic din strălucirea nimbului lor precedent. De aci izvorăște o oarecare senzație a unei memorii neobosite, terapeutice, care înfăptuiește demitizarea eliberatoare a mitului și călăuzește cititorul în sferele sublimului. Ioana Bantaș - poetă a tonurilor discrete
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
obișnuit prin tradiție cu gustul mitului, precum și cu aerul tragic din care acesta s-a născut. „Tânărul păstor din Miorița - susține Hristos Ziatas - înfruntă cu mult curaj o sentință dată, nu numai fiindcă vede în ea eliberarea din ipostaza sa pământeană, dar, neputând înlătura inevitabilul (nu fatalul!), primește moartea cu stoicism dacic și seninătate creștină, la el forma alegorică de nuntă fiind înțeleasă, după cum se vede, nu ca o reîntoarcere în ciclul veșnic al refacerii naturii, ci această contopire cu elementele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]