236 matches
-
nu îi încurcă, stau departe unii de alții, șoaptele nu se aud mai departe de ei. Unii pleacă, se ridică ușor și în tăcere dispar, nici nu le auzi pașii. Totul se petrece cu încetinitorul, are impresia că sunt două păpușele uriașe care joacă scenete cu marionete ambigui însă fericite, angrenate în dansul etern al iubirii. Nici nu-și mai dau seama, au rămas aproape singuri. Nu ghicesc cât este ceasul electric, rotitor, pătrat și cu trei fețe nici nu îi
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
chiar fete drăguțe Trag de zor la săniuțe. Iar prin curți apar degrabă Mândri oameni de zăpadă Cu cărbuni în loc de ochi Și nas roș, să nu-i deochi. Ce vrem, noi, copiii? Noi copii vrem de toate: Ursuleți, baloane colorate, Păpușele, mașinuțe Mari și mici, dar și drăguțe. Vrem și joacă și odihnă Dar mai vrem și traista plină Cu bomboane delicioase Și prăjituri făinoase. Însă când la școală mergem... Vrem sau nu, nu mai alegem. Iar noi învățăm cu spor
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
adesea eu privesc Și cu ochii plini de lacrimi Tot la tine mă gândesc. Când anii se vor stinge Ca valurile mării Amintirile acestea Nu le voi da uitării. Mama mea Mama mea e frumușică Și-i mai zic și păpușică E-o ființă minunată Ce nu poate fi comparată. Ea are grijă de noi toți Și face ceea ce nu poți. Când toți o neglijează Nu spune c-o deranjează. Vrea ca toți să fie bine, Fără să-i pese de
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
oi face jurământ! Dar de al lumii soare Tu nu te-ai săturat A gândului ardoare Pe mine m-a furat. Tucu Andreea-Ramona, clasa a VI-a Școala Gimnazială Mușătești Argeș profesor coordonator Avram Laura-Mădălina Copilăria mea Am primit prima păpușică Cu păr lung, subțire și dulcică O pieptănam, o îmbrăcam mereu Să fiu ca aceasta era visul meu. E simplu atunci când ești micuț: Toți îți spun că ești dulce și drăguț. Cadouri și jucării vin din plin Iar mie toate
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
un cântec de leagăn, de care niciodată nu mă săturam. M-am apropiat timid de fetiță. Pe chipul ei se citea teama și îngrijorarea față de mama ei. Poți să o repari? Te rog, spune-mi că poți! Ieri, când o păpușică de a mea s-a rupt, a reparat-o mami, acum și mami va fi reparată, nu-i așa? spuse cu vocea tremurândă copila. Pentru prima dată în 43 de ani de când sunt vampir, ceva mă înduioșează, simt că vreau
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
în jurul meu. Am deșertat totul rapid, nu le-a venit să creadă ochilor ce era acolo, Părințele, de unde ai făcut rost de toate jucărioarele astea? Mi le-a dat un necunoscut, ei nu mai văzuseră așa ceva, habar n-aveau de păpușele care zăcuseră atîta timp în ascunzișul din spatele altarului, împărțiți-le, le-am ordonat că n-avem timp, faceți ce știți, de azi înainte eu îmi iau mîna de pe voi, foarte urît, jenante vorbe din partea unuia ca tine, Părințele, zice Roja
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Îi tremura buza de jos. În parte, vina a fost a mea. Eu am neglijat să acționez frâna de spate, Înainte de a pune frână pe față (era o lecție pe care Plater i-o repeta des). Dar mă tem că păpușica a avut mai mult de suferit, adăugă el. Căruciorul se răsturnase În mijlocul drumului și păpușa zăcea cu fața În jos, ca victima unei crime. A, nu vă bateți capul cu asta, domnule, spuse bona, ridicând păpușa și Îndreptând căruciorul. Dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
adune de pe podea o parte din jucării, pe care le-a proiectat în apă ca pe niște bombe minuscule. Jessica chițăia încântată. Imediat, copila a început să facă exact ce făcea de fiecare dată când era în baie - își așeza păpușelele din plastic într-o bărcuță, apoi însă, cum se plictisea rapid de acea scenă idilică, răsturna bărcuța cu susul în jos. Jake i-a zâmbit îngăduitor. Deși venirea pe lume a surorii lui vitrege însemnase că el nu mai reprezenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cap a aprobare, mestecând. — Și eu, de trei ori deja, de la Universu’, mi-a dat voie domnu’ director Cazzavillan. Se-aude cam rău, cu păcănituri și sfârâituri, da’ crezi că-i omu’ -ntreg acolo, în pâlnia receptorului, mic ca o păpușică, doar că nu-l poți vedea. Unii seamănă cu glasul lor, dar pe alții nici nu-i poți cunoaște, zici că au un glas greșit, parcă nu-i croit pe măsura lor... Vrei să fim frați? Nu primi răspuns. Tăcu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mărunte. Anna îl descheie pe Hans la cămașă ca să vadă ce are dedesubt. Nu‑i nimic nou, doar ce se știe deja, un piept musculos, fără păr, cu o piele netedă și frumoasă, plăcută la pipăit. Azi mori de nerăbdare, păpușico, foarte bine. Anna își înfige dinții ascuțiți de vampir în diferite locuri de pe corpul lui Hans. Au, spune el, pauza mea de masă‑i scurtă, așa că hai să lăsăm preludiul, despre care tu mi‑ai spus că așa se cheamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
apropie întotdeauna fărădelegea ca să nu fie recunoscută prea devreme. Nu mai rezist, trebuie să intru neapărat cu tine în gangul ăsta ca să‑ți simt buzele tari lipite de‑ale mele, zice Anna mieroasă și plină de pofte. N‑ai decât, păpușico, mormăie voiajorul nedeslușit și cu mintea încețoșată, n‑o să mă zgârcesc sub nici o formă, oi fi eu din Linz, da‑s generos când e cazul. În localitatea Linz de pe Dunăre, fetițele astea ca tine intră în categoria copii, iar poliția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ha. Apoi scoate un nechezat puternic, se aruncă asupra Sophiei, o ia în brațe și se învârte cu ea de câteva ori în cerc. O aruncă în sus ca pe‑o minge și o prinde iar, îi spune iubito, și păpușico, și Sofișoara. Are multă energie în el, pe care o consumă acum, dar pentru cine o are dacă nu pentru Sophie și numai pentru ea? Sophie râde un pic și spune, dă‑mi drumul, Hans. Înainte ca acesta să apuce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
eu... — Serios! zice el. — Păi, Înseamnă că poți să-mi povestești o mulțime de lucruri pe care nu le-a auzit nimeni despre orașul ăsta. Poate că le născocești seara Înainte să te prindă somnul - zic eu - cum fac unii păpușele de hîrtie. — Serios? zice el. Da’ grozav te mai crezi! — Mde, știu și eu? Încă nu s-a gîndit nimeni să-mi ia capul de model pentru statuia lui Lincoln - zic -, dar sînt destul de priceput să recunosc un șarlatan. — Serios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
copil? Așa l-ai lega și salutare. Ai putea și tu mânca în voie, n-ar mai trebui să te epilezi în fiecare săptămână. Să vezi ce lejer ar fi! Sabina, oricât de mult și-ar fi dorit vreo două păpușele cu ochii ei de căprioară și cu părul meu ondulat, de actor sud-american de telenovele, nu credea că ar reuși să-și cimenteze relația în felul ăsta. Nu îi era teamă că aș fi abandonat-o, dar că m-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Și cu lampa de pitici, Ce tot vrei pe câmp, aici? De te-oi prinde prin vâlcele, Când e noaptea grea de stele, Mi te-oi pune în fereastră, În căsuța cu perdele. Și-ai să fii tu, licurici, Lampa păpușicii mele. Cerințe: 1.Citiți și memorați versurile. 2.Alcătuiți o compunere cu titlul ” Noaptea în grădină”. Folosiți planul de idei: -momentul înserării; -liniștea nopții; -răsăritul lunii, apariția stelelor; -farmecul grădinii; parfumul florilor; -vietățile întunericului; -frumusețea nopții. Legenda buburuzei Eugen Jianu
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
la francezi da, și la noi nu?” Nu-i vorba de Turnul Eiffel sau Notre Dame, că de-astea avem și noi. Ci de legea siguranței naționale, scrisă cu majuscule, de cînd a dispărut regimul polițienesc. Ce zice Carmen, pieptănîndu-și păpușica: „Serviciul de informații generale (RG) francez are 3 900 de funcționari pe care totul pare să-i intereseze politic, economic, social, chiar cultural”. (Vezi citatul din Calvino.) Așa-s francezii, curioși, mai ales după surparea liniei Maginot. Înfierbîntată de Luvru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de asta. — Bruce Robertson, Cel Care Fute Infirme! Undii puicuța handi azi? — S-a dus... — Io bucățică meserie frățîne, zice alt tip, — i-aș tragio șiio! Du-te-n măta puțoi pervers, rîde Meldrum. — Nema, spune tipul mai mare, io păpușică pizdoasă. Numa fiincă voi, puțoi ce sînteți nați avut tupeu săi dați ontîlnire. Nu contiazun picior prost. De mutră, țîțe și pizdă tresă vă pese. Micuța Rhona, iubițel... Meldrum Încă se holbează la tine: Cii cu mutra ta Robertson? Tia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
inversat cu ceilalți ochi. Când îi închizi pe cei care se văd, cel al minții se deschide. Și când îi deschizi pe cei care se văd, cel al minții se închide. 6 ani și 9 luni Dragoș cel mic și Păpușica pe care o iubea el, cerută și de Crabul zâmbitor Dragoș-Sebastian și mica păpușică pe care o iubea. (Cosânzeana și Crabul - și lecția de învățat, pentru toată lumea.) - un text fără nici un autor [Alt fel de poveste. Postrealitate infantilă. Postliteratură pentru
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
minții se deschide. Și când îi deschizi pe cei care se văd, cel al minții se închide. 6 ani și 9 luni Dragoș cel mic și Păpușica pe care o iubea el, cerută și de Crabul zâmbitor Dragoș-Sebastian și mica păpușică pe care o iubea. (Cosânzeana și Crabul - și lecția de învățat, pentru toată lumea.) - un text fără nici un autor [Alt fel de poveste. Postrealitate infantilă. Postliteratură pentru adulți. Lettre-vérité. Ai să vezi și ai să-mi spui dacă ai simțit-o
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
Mihaela, protestase la început, dar apoi se afundase în treburile ei zilnice... Dar nu a trecut prea mult timp de fericire și a apărut Crabul-de-plastic zâmbitor, care i-a spus copilului, cu vocea lui tati: - Adu mai aproape, te rog, păpușica, să o văd mai bine!... Dar Crabul-de-plastic l-a păcălit pe copil și a luat-o pe Mihaela-Cosânzeana între cleștii lui mari. S-au dus în camera cealaltă și a luat-o acolo de soție. - Vino la mine înapoi! striga
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
în cameră. Și, desigur, vorbesc în numele Crabului-zâmbitor și al Mihaelei Cosânzeana, dacă e cazul. *** Crabul (cu ajutorul lui tati) o pune pe Mihaela-Cosânzeana undeva sus de tot în bibliotecă. Dragoș-Sebastian se cațără după ea, cu greu, dar o scapă din nefericire (păpușica e foarte mică) printre vrafurile de reviste care sunt peste tot... Îmi cere o lanternă și un băț ca să o aducă la suprafață, dintre hârtiile și revistele de după rafturi, adunate acolo de ani de zile... Degeaba - îi zic eu - n-
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
o găsim la primăvară, când facem ordine peste tot. Și până atunci ai s-o uiți. - Dar eu nu vreu să aștept până la primăvară!... Și nu vreau s-o uit! plânge el. *** Apoi, bucuros, mă anunță că a găsit altă Păpușică minusculă cu care să se căsătorească. (De fapt, eu i-am pus-o la îndemână în spatele lui ca să o găsească, pentru a vedea cât de ușor o uită pe prima.) Nu trece mult timp și îi face declarații de
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
-o la îndemână în spatele lui ca să o găsească, pentru a vedea cât de ușor o uită pe prima.) Nu trece mult timp și îi face declarații de amor („Eu te iubesc, eu țin la tine, vrei să ne căsătolim?...“) Păpușica - (e vorba de a doua, pentru că prima e disparută definitiv) - spune (prin vocea lui tati, dar nu contează): - Nu pot să rămân cu tine, ce-or să zică oamenii? Eu sunt foarte mică (o Păpușică doar), iar tu ești mare
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
tine, vrei să ne căsătolim?...“) Păpușica - (e vorba de a doua, pentru că prima e disparută definitiv) - spune (prin vocea lui tati, dar nu contează): - Nu pot să rămân cu tine, ce-or să zică oamenii? Eu sunt foarte mică (o Păpușică doar), iar tu ești mare, nu vezi ce mare ești față de mine? Oamenii mari nu se căsătoresc cu copiii și copiii nu se căsătoresc cu jucăriile. Asta e regula. - Dar mie îmi place de tine, îmi place foarte mult
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
vezi prin sticlă, îi zic eu (tati). Prin sticla de la filtrul de cafea. - Da, dar eu vreau s-o ating pe Mihaela-Cosânzeana... pentru că o iubesc și ea mă iubește! Pe aceasta o cheamă Mihaela-Cosânzeana?... întreb eu. Parcă o chema pe Păpușica pe care ai pierdut-o după cărți și pe care ai s-o găsești la primăvară, când facem curățenie și ordine... Păpușica aceasta ar trebui să aibă alt nume!... - Ba nu, asta e Mihaela-Cosânzeana!... Dă-mi-o! I-o scot
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]