KorAP: Find »[drukola/base=păpușoi & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...19 >

474 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872

tata despicau burta porcului, scoteau întâi toate mațele într-o covată mai mare, pentru spălat. Mama cu Pachița lui Constantin și Ileana Veronei se dădeau deoparte și curățau bine toate mațele (cu multă apă, cu ceapă, tărâțe și făină de păpușoi). Le întorceau pe dos și iar le mai spălau, ca nu cumva să mai persiste mirosul de bălegar. Când credeau că sunt curate, le lăsau într-un lighean și-ntr-o covată cu ceapă măruntă și tărâțe. Rămâneau așa până

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
a poftit în livadă. Acolo avea o mulțime de strujeni strânși în popuri. Ne-a spus să ne lăsăm la o pare trăistuțele cu cărți și să ne apucăm de treabă, că-s multe ore de lucru. Rupeți știuleții de păpușoi de pe strujeni și-i despănușați! Îi puneți apoi în coșărci! Noi am încremenit. Ne era frig și ne speria cât de multe popuri erau. Am început treaba. Vai de mâinile noastre! Pănușile aspre ne brăzdau palmele ca niște brici. Coșurile

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
apusul soarelui și nici până răsare soarele dimineața, deoarece e semn că-ți va merge rău în familie. Dacă puii mici mănâncă ouă și brânză în zilele de Paște, se zice că se dezvoltă bine, cresc mai repede. Când desfăcam păpușoii de grăunțe pentru sămânță, ciucălăii nu se pun la ars în sobe. Ei se aruncă pe o cărare pietruită tare. Se spune că, așa cum este bătătorită cărarea (drumul), așa va fi bătut păpușoiul de grăunțe în anul următor sau atunci când

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
dezvoltă bine, cresc mai repede. Când desfăcam păpușoii de grăunțe pentru sămânță, ciucălăii nu se pun la ars în sobe. Ei se aruncă pe o cărare pietruită tare. Se spune că, așa cum este bătătorită cărarea (drumul), așa va fi bătut păpușoiul de grăunțe în anul următor sau atunci când se va semăna. Nu este indicat să se pună pe foc, chiar dacă sunt uzate fusul, făcălețul, linguroiul, căci s ar îmbolnăvi copiii și animalele de le lângă casă. Nimănui nu era voie să

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
nevoie și ne pricepeam mai bine. Fiind cea mai mică, îmi reveneau sarcini pe măsură. Gâștele, mieii, vitele, trebuiau duse la păscut și păzite. Mă împrietenisem cu băieții și fetele de pe uliță și mergeam împreună. Ne jucam, frigeam cartofi și păpușoi, alergam la fântâna lui Coste a Mărenței, culegeam flori, făceam coronițe, ne întorceam cu ele pe cap, cântam și astfel sarcinile deveneau plăcute pentru toți. Cu câtă emoție, mi-amintesc de acele frumoase zile ale copilăriei mele! Nu i-am

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
copilăriei mele! Nu i-am uitat nici pe prietenii mei de joacă, atunci copii, acum adulți, oameni gospodari la casa lor, cu nepoți trecuți de vârsta tinereții. Dintre toate activitățile lunilor de toamnă, mie îmi plăcea în mod deosebit "desfăcatul păpușoilor" (despănușatul). Pe aria șurii aveam câteva căruțe de porumb cu știuleți, care trebuia despănușat. Prin septembrie-octombrie, în fiecare seară, aveam "musafiri", ajutoare la porumb. Mama ne dădea câte o pătură, ne înveleam bine picioarele, ne așezam pe pănuși și începeam

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
venea. Ne scărpinam la ochi și ne era rușine să ne retragem la culcare, tocmai noi, gazda. De aceea începeam a moțăi și ne cădeau știuleții din mână. Tata văzându-mă m-a întrebat: Ce s-a întâmplat? Ai găsit păpușoiul roșu? Arată-ni-l și nouă! N-am găsit nici un păpușoi roșu, nu știu unde stă ascuns, răspundeam eu necăjită. Așa se proceda: cine găsea un porumb cu boabe roșii, putea să se retragă la culcare. M-am frecat repede la ochi

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
retragem la culcare, tocmai noi, gazda. De aceea începeam a moțăi și ne cădeau știuleții din mână. Tata văzându-mă m-a întrebat: Ce s-a întâmplat? Ai găsit păpușoiul roșu? Arată-ni-l și nouă! N-am găsit nici un păpușoi roșu, nu știu unde stă ascuns, răspundeam eu necăjită. Așa se proceda: cine găsea un porumb cu boabe roșii, putea să se retragă la culcare. M-am frecat repede la ochi și am început mai cu sârg desfăcatul, doar, doar oi da

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
doar, doar oi da și de "cel roșu". Sora mea, care era mai tăcută ca mine, muncea și-și vedea de treabă. Plăcerea și norocul au fost de partea ei și-a vecinei noastre Verona. Ele au găsit câte-un păpușoi roșu și l-au atârnat de grinda șurii, la vedere. N-au vrut însă să se retragă, motivând că încă nu le este somn. Atmosfera cu muncă, glumă și poveste s-a încins și râsetele se auzeau până în uliță. Eu

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
ruginit frunza de vii...", așa cum îl interpretam la școală, fiind școlăriță în clasa întâi. Toți au început să aplaude. De rușine, m-am acoperit toată cu pănuși. Am vârât capul ca struțul (în nisip). Pipăind printre frunze, am scos un păpușoi mai mare ca de obicei. Mi-am revenit, ei s-au potolit și-am început să-l desfac. Ce minune mare! Era cu boabele roșii ca sângele. Tata l-a luat și l-a așezat lângă ceilalți, la grindă. Acum

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
cu inima încărcată de bucurie. Oltea, sora mea mi-a atras atenția că, trebuie să terminăm mâncarea pentru cina lucrătorilor. I-am ajutat la curățat cartofii și aranjarea mesei. Eram fericită c-am fost la grâu. Bostanii Pe ogoarele cu păpușoi, atât din livadă, cât și din câmp, sătenii semănau semințe de bostani (dovleac). Toamna, când se secera porumbul, se strângeau și bostanii, copți peste vară. Nu era gospodărie să nu practice și acest obicei. Noi, reușeam să adunăm în livadă

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
surpriză. Numai una era tărtăcuță, celelalte erau bostani,ovali și rotunzi, obișnuiți. N-am înțeles ce nu le-a priit! Probabil că, în gingășia lor, pretențiile sunt nefirești de mari. M-am alăturat părinților, care au semănat iar bostani printre păpușoi și m-am resemnat. Pregătiri de Sfintele Sărbători Sosirea Sfintelor Sărbători, precum și aniversarea zilelor de naștere sau onomastice, pentru toți ai satului, însemna nu numai bucurie, ci multă muncă. În primul rând toată gospodăria trebuia să arate "bec" (cum spuneau

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
aveam de-acum cloșca mea și nu mai puteam să mă ocup și de altele... Când s-a împlinit sorocul, cloșca a coborât în ogradă cu 14 puișori gingași și gălbiori. Le dădeam brânză de vacă fărâmițată și făină de păpușoi muiată. Doamne ce mai mâncau! Se înecau cu cioculețele lor mici și abia înghițeau. Cloșca îi îndemna pe toți deopotrivă și ciugulea de ici, colo câte ceva. Era cam slăbită după atâta clocire. După vreo zece zile, puișorii au prins puteri

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999

copii și s-a rugat să fie îndurători cu el. Zadarnice au fost rugămințile omului, după vreo două ore a fost dus pe malul rîpei Racova și împușcat. Tălmaciul i-a spus lui Ghiță Covrig: „Ia-ți acum sacul de păpușoi, că de carne ți-ai făcut rost pe lumea cealaltă!” Mult timp consătenii l-au ținut de rău pe Ghiță Covrig pentru neomenia lui. − Săndele, să ții minte și când vei fi mare să scrii despre aceste întâmplări nenorocite. Bine

Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849

toamnei. 11 August 1906 ["LUNGI CONCENTRĂRI"]* [Tabăra de la Șipote] 11 aug.-4 sept. Patru zile de marș spre tabăra Șipote, prin Probota, Lespezi, Hârlău, Plugari, Onești. Ziua întăia drum obositor de 32 de km. pe frumos drum, printre lanuri de păpușoi și fânețe, pe lângă iazuri, printre înmlădierile Somuzului, prin Dolheștii mari și mici, prin pădurea Probotei pe înserate. La Preutești o fată privea cu ochii negri ațintiți curgerea regimentului, de lângă o poartă, cu cofa uitată în mână. "Ce te uiți așa

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
și adălmașul... Da mie ce mi se cuvine nu-mi dai?... Eu n-am drept la dobândă? Trebue să-mi dai dobândă pe banii mei. Cum să-ți dau dobândă, jupâne? Nu-ți dau pentru 5 lei, o mierță de păpușoi? Așa? o mierță? Acela-i dreptul meu. Așa puteam să țin banii în ladă. Eu cu ce trăiesc? Dobânda e dreptul meu... Bine, jupâne, dacă zici dumneata... Apoi da, negustorul are dreptate, zic, cinstind, cei doi tovarăși. Bun, zice și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Strul Cuten cheamă pe Român la socoteală. "Vină să ne socotim, bade Costache... Parcă eu îți cer să-mi plătești? Eu îți cer numai să ne socotim..." La socoteală, d. Strul Cuten își apără astfel interesele sale: "Bade Costache, azi păpușoiul e scump... Costă 24 lei mierța... Când se face, noi cumpărăm păpușoiul cu 8 lei... Dumneata ai să-mi dai la anul, la toamnă, trei mierțe de păpușoi... Așa este, bade Costache? Dă, jupâne, cam așa-i... Să dea Dumnezeu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Costache... Parcă eu îți cer să-mi plătești? Eu îți cer numai să ne socotim..." La socoteală, d. Strul Cuten își apără astfel interesele sale: "Bade Costache, azi păpușoiul e scump... Costă 24 lei mierța... Când se face, noi cumpărăm păpușoiul cu 8 lei... Dumneata ai să-mi dai la anul, la toamnă, trei mierțe de păpușoi... Așa este, bade Costache? Dă, jupâne, cam așa-i... Să dea Dumnezeu să ajungem cu bine la toamnă..." Pleacă Românul. Trece anul. Nu se

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
socoteală, d. Strul Cuten își apără astfel interesele sale: "Bade Costache, azi păpușoiul e scump... Costă 24 lei mierța... Când se face, noi cumpărăm păpușoiul cu 8 lei... Dumneata ai să-mi dai la anul, la toamnă, trei mierțe de păpușoi... Așa este, bade Costache? Dă, jupâne, cam așa-i... Să dea Dumnezeu să ajungem cu bine la toamnă..." Pleacă Românul. Trece anul. Nu se face nici în toamna anului 1905 porumb. Evreul nu mai poate aștepta și cum e el

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
să ajungem cu bine la toamnă..." Pleacă Românul. Trece anul. Nu se face nici în toamna anului 1905 porumb. Evreul nu mai poate aștepta și cum e el milos din fire dă pe sătean în judecată pentru două mierțe de păpușoi sau 48 de lei bani ghiață (mierța socotită cu 24 de lei). Dar nu e milă la mijloc. Socoteala și-o face domnul Strul și aici bine: suma de 48 de lei se poate dobândi prin judecătoria comunală care judecă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
falcea de secere și mâncare. Proprietarul necontenit umblă pe moșie, cu un paneraș, ușor și solid. Dimineața are doi cai mici (hareanschi). După amiază doi mari cu care merge la Crasnaleuca (globanschi). Apucă peste câmpuri la stanții unde oamenii desfac păpușoii firtelor. Se abate pe la coșare, hambare (standoale, când hambarul e mărginit din două părți e coșare), la mori; apoi la pluguri, la semănători. Pretutindeni drumurile sunt în țărână, și caii și trăsura stârnesc un colb oribil. Moșiile aceste au și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
și fata lui, plângând cu lacrimi dând din mâni; omul tot înălța și cobora o furcă cu colți plini de sânge. Și bocete, și tânguiri, că un vecin i-a ucis cu furca asta iapa, pentru că intrase și rupsese câțiva păpușoi. După accent par Ruși. Se crămăluesc și se tânguesc multă vreme. Proprietarul zice că va vesti autoritățile. El nu știe de asta: "Dumneata ești tata nostru, noi pe dumneata cunoaștem". După patru zile, azi, la 14 Octomvrie, jandarmul nu s-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751

mult mai întins: grădina, ograda, standola, grajdul, poiata, ogoarele etc. Toate muncile sale erau subordonate aceluiași criteriu: frumosul. Văruia frumos, prășea frumos, plivea frumos, mătura frumos, spăla frumos, cocea frumos; îi plăcea să aibă straturi frumoase, iarbă frumoasă, grîu frumos, păpușoi frumoși, vacă frumoasă ș.a.m.d. Cînd s-a dus ultima dată la spital - remarcă nașa Floarea - „n-a lăsat o lingură nespălată”. La rîndul său, nici tata n-a fost, cum am scris în fișele respective, un „agricultor”. Din

Provinciale by Constantin Călin (2012) [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841

i-am spus pe un ton nediplomatic" șefule, dacă n-o întinzi de aici rapid , mă duc la tov. General....și s-ar putea sa-ti pierzi galoanele". A dispărut imediat și s-a întors spășit peste un minut "din păpușoi", solicitându-mi cu o voce blândă dacă se poate sa ne mutam 5 metri "mai încolo". La întrebarea mea ce importanță au cei 5 metri la deal sau la vale, "organul" mi-a răspuns -"acolo nu mai e sectorul meu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
țară) dădea, după fiecare atac urmat de comentarii la radio, telefon unui evreu-român de lângă ambasadă, textul fiind mereu același: "Ițic, ce-au spus (anunțurile erau în ivrit)? E chimică sau nu?" Răspunsul venea imediat: Stai liniștit, iar a căzut în păpușoi și n-a explodat"! O altă alarmă ne-a surprins la restaurantul "București" din Tel-Aviv în timp ce ne delectam cu cei mai minunați mici din viață generoși ca dimensiuni, fragezi, parfumați și mustoși. Cum fiecare casă sau instituție avea o zonă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]