268 matches
-
coroana sălciilor pletoase, bărdacele pline cu vin rubiniu și cupe măiestre din cel mai fin cristal de Murano îi așteptau cu brațele deschise pe neînfricații consumatori ai sângelui Domnului. "Râuri dă lapte dulce pă vale Curg acolo și dă unt păraie Țărmuri-s dă mămăligă moale Dă pogăci, dă pite și mălaie! O, ce sântă și bună tocmeală! Mânci cât vrei și bei făr-osteneală." (Ion Budai-Deleanu) Ce mai! Raiul în toată splendoarea lui! Iar alături, în boschete cu iarbă grasă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Calamagrostis silvatica, Calamagrostis villosa), Ovăs ( Sesleria rigida, Avena capillaris) , Păiș subțire, Iarbă lungă (Aira caespitosa), Păiș (Aira flexuosa, Aira canescens, Andropogon ischaemum, Festuca supina, Festuca hirsuta, Estuca xantina, Festuca sylvatica, Festuca pratensis,), Flocoșică (Holcus lanatus), Ovăscior (Holcus avenaceus), Floare de pe părău (Melica uniflora), Hir, Fir (Poa laxa) Șuvar (Poa trivialis), Firișor (Poa bulbosa), Iarbă deasă (Poa nemoralis), Floare de șanț, Mătăuz (Triodia decumbens), Osigă (Bromus secalinus), Golomăț (Dactylis glomerata), Tremurici (Briza media), Mei păsăresc, Mohor (Setaria viridis), Grâu sălbatic (Triticum cristatus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Streza și Arpașu de Sus, apoi se duce prin hotarul Arpaș până la Nord, aproape de hotarul Cârța și Arpașul de Jos, unde pe o distanță mai mică, iarăși vine granița între noi și Arpașu de Sus. În Mlăci la izvorul lui părăul lui Ion, iar ieste o fântâniță care-i zice Budulăul Boltașului, pentru că tot boltașul Scorobeț a pus un buduloi de țiment aci ca să stea la vedere și să nu se astupe fântânița când calcă vitele. I-a dus iel și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
când calcă vitele. I-a dus iel și peștișori mici, crăieți, în ia. Nu știu acuma dacă mai stă sau nu s-a astupat că nu le mai are nime grija să le curețe. Să trecem la Trocile boltașului în părăul Secșoara. Cam la jumătatea lui are un izvor mare și bun de nu seacă niciodată. Aci pe timpul când nu avea comuna drum la Râul Arpășel cu ciurda de vite, boltașul Scorobeț a făcut douo troci mari din stejar ca să curgă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
numrele boltașului. Astăzi nu să mai vede nici urmă de troci și în general toate fântânițele din hotar afară de a lui Rac Crăciun care stă bine, celelalte îs pe peire. Acum tot în hotarul Poienii mai avem o fântâniță în părăul muntelui de unde și numele de Fântînița Părăului. A avut apă bună, dar în 1946 a secat. Tot în hotarul Poienii mai avem Fântânița lui Mărean cu apă bună, izvor mare și care nu a secat niciodată. În hotarul din jos
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nici urmă de troci și în general toate fântânițele din hotar afară de a lui Rac Crăciun care stă bine, celelalte îs pe peire. Acum tot în hotarul Poienii mai avem o fântâniță în părăul muntelui de unde și numele de Fântînița Părăului. A avut apă bună, dar în 1946 a secat. Tot în hotarul Poienii mai avem Fântânița lui Mărean cu apă bună, izvor mare și care nu a secat niciodată. În hotarul din jos de sat, de către Cârța, hotarul cel mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care-i zicea Fântânița din Țăvu Cârții. Astea sunt toate fântânițele ce le știu io în hotarul comunei Streza Cârțișoara. Pâraiul cu trei nume Mergând pe drumul Arpașului de Sus, după ce sui dealul zis Coasta lui Nache, dai de un părău ce vine de la Sud de drum, din drum la deal, adică spre izvor îi zice părăul Mlăcilor. Din drum la vale, spre Nord, îi zice Părăul ăl Mare sau Gura Părăului, iar de aci cătră Arpașul de Jos spre Țiglărie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
hotarul comunei Streza Cârțișoara. Pâraiul cu trei nume Mergând pe drumul Arpașului de Sus, după ce sui dealul zis Coasta lui Nache, dai de un părău ce vine de la Sud de drum, din drum la deal, adică spre izvor îi zice părăul Mlăcilor. Din drum la vale, spre Nord, îi zice Părăul ăl Mare sau Gura Părăului, iar de aci cătră Arpașul de Jos spre Țiglărie, îi zice Părăul Oalelor, nume căpătat de la nemții ce veneau aci să ia pământ de făceau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
drumul Arpașului de Sus, după ce sui dealul zis Coasta lui Nache, dai de un părău ce vine de la Sud de drum, din drum la deal, adică spre izvor îi zice părăul Mlăcilor. Din drum la vale, spre Nord, îi zice Părăul ăl Mare sau Gura Părăului, iar de aci cătră Arpașul de Jos spre Țiglărie, îi zice Părăul Oalelor, nume căpătat de la nemții ce veneau aci să ia pământ de făceau oale. Tot aci o fost și țiglăria unde suie drumul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sui dealul zis Coasta lui Nache, dai de un părău ce vine de la Sud de drum, din drum la deal, adică spre izvor îi zice părăul Mlăcilor. Din drum la vale, spre Nord, îi zice Părăul ăl Mare sau Gura Părăului, iar de aci cătră Arpașul de Jos spre Țiglărie, îi zice Părăul Oalelor, nume căpătat de la nemții ce veneau aci să ia pământ de făceau oale. Tot aci o fost și țiglăria unde suie drumul în deal spre dreapta și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de la Sud de drum, din drum la deal, adică spre izvor îi zice părăul Mlăcilor. Din drum la vale, spre Nord, îi zice Părăul ăl Mare sau Gura Părăului, iar de aci cătră Arpașul de Jos spre Țiglărie, îi zice Părăul Oalelor, nume căpătat de la nemții ce veneau aci să ia pământ de făceau oale. Tot aci o fost și țiglăria unde suie drumul în deal spre dreapta și unde se mai vede că a fost pământ bun de țiglă. Ghiță
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
arie rezidențială a unor potentați din Brașov și din alte părți ale țării, atrași de frumusețile naturale, de puritatea aerului, de microclimatul depresiunii, în general. Aceste schimbări au adus și păcatele deteriorării frumuseților naturale, a distrugerii echilibrului ecologic, a infestării păraielor cu reziduuri aruncate din viteza autoturismului luxos în exterior, însă mizer în interior și concepție, prin disprețul murdar specific lipsei de educație, de bună cuviință, de respect, în ultimă instanță, chiar și față de propria lor persoană. Lipsa efortului de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Gh.Chetreanu va fi fost mai mare ca noi cu 2-3 ani, că era comandantul nostru. Ea ne lua la cules bureți râșcovi, opintici, primăvara viorele și în Bou pădurea din fața satului, care era a proprietarului moșiei Baea. Opream apa părăului Bogata și făceam niște știoalne 10, bălți în care ne scăldam cu toți de-a valma. Ancuța era frumoasă, dar mergea oleacă șchiopătând și-i ziceam Șchiopuța. Ea ca și noi avea o singură cămeșa însă foarte largă și când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu măsa, ori cu o mătușă mai mare. Masa foarte bogată s-a dat într-un coșeri 29. Jumătate din masă era pentru oamenii cei mai în vârstă și jumătate era pentru tineret. Rachiu, vin, șampanie, parcă au curs pe părău. Și s-au îmbătat rău de tot băeții tineri, de nu se puteau ține în picioare. Eu am dansat cu tot dragul, polcuță scuturată, și vals ca furtuna, de rară frumuseță, cântat de Anghel Balica mare chitarist și cu taraful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
același basm. Persistența cu care urmărește etapele rituale dă cocoșului atribute specifice maestrului, într-un cumul de roluri magice: „Iarâ cucoșu o vinit în casâ la dânsa șî i-o spus:Dragâ fatâ a moșn’iaguli! T’i duci la părău șî spui d’i tri uori: «d’ișk’id’i-t’i, nucuța mș!» Ș-ai sî t’i-mbrăci într-un rînd d’i straie d’i aur ș-ai sâ pleci la bisșricâ. Insâ, cîn ai să pleci la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să ne urcăm la cetate. Pe atunci nu erau șosele, nici poduri pe ape, dar puțin ne păsa nouă de lipsa lor. Din contra, făceam mai mare haz să ne vedem hurducați 180 pe pământ crud, pe costișe prăvălatice, prin păraie bolovănoase decât dacă am fi mers pe șosele netede și în cupèle181 închise, bune să legene cuconași de cei care se tem să nu-i pârlească soarele. Cu cât calea era mai anevoioasă, cu atât, mă rog, vrednicia noastră părea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
iar copiii se uitau al noi cu ochi mari plini de mierare, neînțelegând cum se poate ca niște boieri de târg să umble în carul cu boi. Așa am mers vreo trei oare suind dâmburi, scoborând văi, trecând sate, curmezișind păraie și, în sfârșit, am ajuns la Târgul Neamțului unde am opus ceva la inimă, cum zice românul, și ne-am odihnit puțin, pentru că tot în acea zi era să ne supunem la o mai mare osteneală, urcarea la cetate, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pentru dânșii e tot atât de extraordinar ca și când ar fi întâlnit doi elefanți. După-masă ne-am dus să vizităm ghețarul Rhonului de unde iese marele fluviu, care-i dă numele și se varsă în Mediterana. Ajuns acolo, am văzut izvorând de sub ghețar un părău lat ca de un metru curgând timid pe un pat pietros și mai la vale aruncându-se în cascade printre stânci. Acesta e Rhonul care în Franța poartă mari corăbii pe sânul lui. Drept să spun, îmi este milă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cântecul cela de al o vreme nu mai semana nici cu doina din fluier a păstoriței, nici cu aria Margaretei din Faust, ci să schimbase într-un alt cântec care îmi venea de la munți, de al văi, de la păduri, de la păraie; era glasul naturei aievea pe care totdeauna așa îl auzisem, însă niciodată nu m-a pătruns, nu m-a zguduit ca atunci. Mi-a deșteptat parcă un șaselea simț, mi-a dat intuițiunea nemărginirei, mi-a întredeschis un colț de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu un ochi de apă / Cel de focă stinge pe cel de apă / Cel de apă stinge pe cel de focă ... De-o fi pocită (numele celui/celei în suferință) de femeie curată, necurată, Să-i crape țâțele, să meargă părău, Să vadă lumea că e pocitoare, deochetoare ... De-o fi flăcău curat, necurat, Plesnească-i boașele, să curgă părău, Să vadă lumea că-i pocitor, deochetor. De-o fi de codru, pice-i frunza / Să vadă lumea că-i pocitor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de focă ... De-o fi pocită (numele celui/celei în suferință) de femeie curată, necurată, Să-i crape țâțele, să meargă părău, Să vadă lumea că e pocitoare, deochetoare ... De-o fi flăcău curat, necurat, Plesnească-i boașele, să curgă părău, Să vadă lumea că-i pocitor, deochetor. De-o fi de codru, pice-i frunza / Să vadă lumea că-i pocitor, deochetor De-o fi de vânt, crape-i calul, sece-i aripile, Să vadă lumea că-i pocitor și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vor fi reprezentativele Italiei și Rusiei, precum și selecționata jucătoarelor străine din Italia. Antrenorii tricolorelor sunt Carmen Brănișteanu și Ioan Valerian, iar din lot fac parte douăsprezece sportive. Printre jucătoarele nominalizate sunt și trei componente ale echipei B.C. ICIM Arad, Anne-Marie Părău, Ioana Daniela Grecu și Ildikó Nagy. Din lot mai fac parte și patru baschetbaliste care în trecut au activat la Arad: Monica Broșovszky (Miskolc), Andra Mandache (Szeged), Bianca Drăguș și Ancuța Stoenescu (ambele Livas Târgoviște). Celelalte tricolore sunt: Corina Istrătescu
Agenda2004-26-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282590_a_283919]
-
este prezentat muntele care „să chiamă Etna", care „iaste foarte mare și are în vârf o gură din carea iase negru fum, și sterevie [= funingine], și foc"; „s-au deșchis muntele acela ș-au aruncat afară foc ardzătoriu, ca un părău mare"; „din munte iase focul Etnii, de cură"; un sfânt povestește: „am vădzut și în Neapoli, afară de oraș 6 mile, un munte prăbușit, care izbucniia foc de iarbă pucioasă și să suia ca apa 300 de stânjene la vârful muntelui
„Munte focovărsătoriu“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6358_a_7683]
-
Carmen Brănișteanu. Echipa are programate în perioada 6-12 august un cantonament la Poiana Brașov și două turnee internaționale, în Grecia (13-18 august) și Bulgaria (19-25 august). Din lotul reprezentativei fac parte următoarele 16 jucătoare: Monica Brosovszki, Andra Mandache, Anne Marie Părău, Anca Stoenescu, Cristina Ciocan, Florina Pășcălău, Bianca Vescan, Corina Istrătescu, Claudia Rădulescu, Florina Diaconu, Raluca Mitu, Larisa Toma, Simona Nicolae, Laura Nacu, Larisa Kulcsar și Florentina Ardeleanu. mozaic l Conducerea clubului „U“ Cluj a decis să înscrie echipa feminină de
Agenda2003-29-03-23 () [Corola-journal/Journalistic/281264_a_282593]
-
izvorul unora dintre cele mai cunoscute imagini ale frămîntării amoroase din poeziile originale. Sugestia străină se adaptează într-un mod specific dunărean: Zori de zîuă să răvarsă/ Și ochi încă n-am închis,/ Cum să-i închid cînd ei varsă/ Păraie de foc aprins . Versurile aceluiași Dorat i-au sugerat lui Conachi un topos ce va parcurge poezia moldoveanului de la un capăt la altul, decenii la rînd. Ci citind aceste stihuri, ce amoriul le urzăște:/ „Am o inimă în lume care
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]