268 matches
-
Cerătu de unde în plus se poate vedea pâna la Săcăramb, Dealu Mare, Băița. Afluenții văii: - pe malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
în plus se poate vedea pâna la Săcăramb, Dealu Mare, Băița. Afluenții văii: - pe malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
se poate vedea pâna la Săcăramb, Dealu Mare, Băița. Afluenții văii: - pe malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918 de niște
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
vedea pâna la Săcăramb, Dealu Mare, Băița. Afluenții văii: - pe malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918 de niște italieni (și
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Săcăramb, Dealu Mare, Băița. Afluenții văii: - pe malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918 de niște italieni (și când un inginer
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Mare, Băița. Afluenții văii: - pe malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918 de niște italieni (și când un inginer a spus
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918 de niște italieni (și când un inginer a spus că aceste zăcăminte erau cunoscute
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
fost atestat) în anul 1482 un sat Zenoaia(Zenalya) și care la următorul recensământ (circa 80 ani) nu se mai regăsește . Satul este în mare parte așezat pe valea Bărăștiului, dar și pe platouașele de pe versanții dealurilor, mini depresiuni, văii (păraie) astfel: - pe dealul Copăciosu cătunul Bâcuiești, pe valea Brezăii cătunul Albești, pe depresiunea de sub Podeu Germănești, în capătul din nord pe vale Anceștii. Cătunele cu zonele agricole, pășunat, pădure aferente se numeau "crânguri". Intrarea (acccesul) în sat se face acum
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
si unul al pădurii), amenajate de o parte și alta a văii, care după vreo 4km se unesc și se continuă până aproape de izvorul văii. Pe drumul pădurii înainte de unire cu cel al satului se ramifică un drum amenajat pe lângă părăul Copaciosului care duce la cătunul Bâcuiești și vârful Dumbrăvița. Pe vremuri, drumul de bază era pe dealul Cornetu cu urcare pe Capu Dealului, cu o pantă cam dură, dar după care se mergea liniștit pe un drum uscat, neaglomerat, cu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
astruca= a pune bine undeva unde nu se vede ceva; -afund=adânc; -apțâguit=băut puțin; -aclo,acloia=acolo cu locul precizat(langă prun, sub nuc, etc.);ahaia,aheia= aia, aceea. -"cu litera B" -begiuc=fontă; -bui=cobor la vale, la părău, dar din prun mă scobor; -brozbe=sfecle; -burtucă=vas confecționat dintr-o butură ori din doage care se pune între izvor și șioroi(=cioroi=scoc mic=jgheab mic prin care curge apa în vălaie), egalizator de nivel; -buituri=alunecări de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
intr-o leșie specială ! de 3-4 ori câteva ore, se usucă preț de o vară la soare și vânt, după care se taie felii ori fâșii groase de 3-4mm devenind un produs foarte inflamabil); iñe=unde; izâtură=locul din vale, părău de unde se face devierea apei pentru a merge pe iazul morii; iñiva=undeva; iosag= avere, bogăție. -"cu litera Î" -Îmblăcire= treierare cu batoza de munte formată din două mașini astfel: -una este batoza propriuzisă cu motor care ia grâul cu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
margina hotarului Ideciului de Susu 1a movile de pământu. De aicia înainte pe Podosan la vale către miazănoapte în linie driaptă am măsurat 11 stânjeni până la a 2a movilă...”" Din document se remarcă câteva toponime, după cum urmează: Vârvu Gradinii Dasiului, Părăul Costeștilor, Fata Ungurului, Vârvul Seribiltiului, Dentsesei, Fata Mare, Cosmești, Poiana Gensi, Masa Domnilor, Vârfu Borului, Izvoru buzii Frasinului, Izvoru sub buza Frasinului, Vârfu Szenci, Prelunca Petricelii, Ciurgău, Vârful Sunătorilor, Pitsoiul, Stânii Popi, Vârfu La Stâna, Stâna Popi, Vârvu Runcului sub
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Țării Făgărașului. Aici exista un scaun de judecată format din 12 asesori, câteva domenii ale principelui și conacul familiei nobiliare Mailat. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Comăna face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Șercaia, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Comuna Comăna este situată pe cursul mijlociu al râului Olt, la poalele grupei centrale a Muntilor Perșani. Cuprinde un culoar depresionar drenat de Olt, Culoarul Comăna
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
Mândra este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Mândra face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Șercaia, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Satul Mândra este situat în Țara Făgărașului, pe șoseaua națională DN1 (E68), la circa 5 kilometri depărtare de Făgăraș, spre est. Are vecini satul Șercaia (spre
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]
-
Părău, mai demult "Părâu" (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, localitatea Părău face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Șercaia, Șinca
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
Părău, mai demult "Părâu" (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, localitatea Părău face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Șercaia, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Teritoriul satului Părău este situat în partea nord-estică a Depresiunii Făgărașului, sau Țara Oltului, și pe
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, localitatea Părău face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Șercaia, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Teritoriul satului Părău este situat în partea nord-estică a Depresiunii Făgărașului, sau Țara Oltului, și pe versantul vestic al părții centrale a Munților Perșani, desfășurându-se de la valea Oltului (420 m altit.) la creasta principală a Perșanilor (Vf. Coasta Țiganului- 1033 m). Din
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
-se de la valea Oltului (420 m altit.) la creasta principală a Perșanilor (Vf. Coasta Țiganului- 1033 m). Din registrul recensământului (conscripțiunii) organizat(e) la cererea episcopului unit, de la Blaj, Inocențiu Micu-Klein, la 1733, afăm că în localitatea românească (Locus valachicus) Părău (ortografiat "Parro") erau recenzate 76 de familii, cu alte cuvinte, vreo 380 de locuitori. Din același registru, mai aflăm și numele preoților care slujeau la biserica din Părău: "Matej, Sztáncs" și "Iuon". Desigur este vorba de numele românești "Matei", "Stanciu
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
Blaj, Inocențiu Micu-Klein, la 1733, afăm că în localitatea românească (Locus valachicus) Părău (ortografiat "Parro") erau recenzate 76 de familii, cu alte cuvinte, vreo 380 de locuitori. Din același registru, mai aflăm și numele preoților care slujeau la biserica din Părău: "Matej, Sztáncs" și "Iuon". Desigur este vorba de numele românești "Matei", "Stanciu" și "Ion", scrise, ca și denumirea localității, cu ortografie maghiară. Toți cei trei preoți erau greco-catolici. În localitate era o casă parohială (Domus parochialis). De pe fânețele parohiei se
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
casă parohială (Domus parochialis). De pe fânețele parohiei se strângeau 12 care de fân (Foeneta Currum: 12). Numele și denumirea satului erau scrise cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni și în majoritate maghiari. Localitatea Părău, la data conscripțiunii mai sus amintite (1733), făcea parte din protopopiatul de Veneția (Archidiaconatus Venecziensis).
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
Schirkojen, Širken'en", în , în , în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, localitatea Șercaia face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Localitatea Șercaia este situată pe șoseaua națională DN1 (E68), între Brașov și Sibiu, la circa 14 kilometri, spre est de municipiul Făgăraș și la circa 56
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
Drumul județean 104) leagă, la Șercaia, DN1 (E68) de drumul european E60 (DN13), la Hoghiz. Șercaia este traversată de râul care poartă denumirea de Șercaia. Localitățile învecinate sunt: Perșani (spre sud-est), Vad (spre sud), Mândra (spre vest), Hălmeag (spre nord), Părău (spre nord-est). Datorită legăturilor sale istorice, Șercaia a fost deseori considerată ca una dintre cele 15 cetăți ale Țării Bârsei. Șercaia este menționată pentru prima dată într-un document emis de Papa Grigore al IX-lea, în 1235, cu numele
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
Veneția de Jos, mai demult "Venetia de Jos" (în , în ) este un sat în comuna Părău din județul Brașov, Transilvania, România. Numele satului Veneția de Jos este legat de Râul Venecioara, în albia căruia se găsesc pietre vineții, sau ar avea origine slavă, desemnând un teren mlăștinos. Unii localnici sunt ferm convinși că numele satului l-
Veneția de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300981_a_302310]
-
dar, întrucât în timpul alegerilor din 1946, a avut loc o mare revoltă a sătenilor, deoarece oamenii nu erau multumiți de felul în care se vota, drept pedeapsă, după multe arestări ordonate de către comuniști, s-a dispus mutarea Primăriei în satul Părău, unde este și astăzi. Veneția de Jos este și locul natal al Lidiei Jiga, dresoarea de lei, tigri și pantere. Îmblânzitoarea de feline a murit în 1970 la Harkov, Uniunea Sovietică, fiind sfâșiată și mâncată de lei.
Veneția de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300981_a_302310]
-
regimul comunist să renunțe la Biserica Greco-Catolică. Biserica greco-catolică din Bocșa a fost atribuită de regimul comunist Bisericii ortodoxe, în a cărei admninistrare s-a aflat timp de 62 ani; abia pe 4 iulie 2010, un sobor condus de Valer Părău a oficiat prima liturghie greco-catolică in biserică după 62 de ani. După 1950, face parte din Regiunea Cluj până când se reînființează județul Sălaj în 1968. Satul a fost electrificat la începutul anilor 1960 iar colectivizarea a fost încheiată în 1962
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]