130,214 matches
-
Flavius, Grigorie Teologul, Ioan Hrisostomul, Andrei Criteanu etc.) nu sunt mai noi de Theodor Studitul (care a murit înainte de anul 826)". (p. 33) Capitolele care încheagă narațiunea Paliei istorice repovestesc canonic anumite evenimente biblice precreștine (chiar cu comentarii reproduse după părinții bisericii) în aceeași măsură în care inserează în text dialoguri pseudobiblice, interpolări parabiblice cu substrat miraculos și vizionar, confruntări dialogate între personaje mai mult sau mai puțin ficționale. Volumul V, care cuprinde trei texte, se deschide cu Alexie, omul lui
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
Primejdiile drumului și comerțul prielnic dintre cele două lumi, vest și est, Europa și Asia, în vremurile în care stăpînirea turcească intra în Viena, erau răsplătite cu vîrf și îndesat și Leandru înțelese în drumurile sale că muzica, precum dragostea părintelui, îl împlinise pentru tot restul vieții și că tot ce ar mai fi putut adăuga ar fi dat pe dinafară și s-ar fi dus în gol. Și mulțumit de negoț, nu s-a mai întors niciodată la santură și
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
Aș completa ideea.Pe parcursul scurtei noastre călătorii, s-au întîmplat și cîteva mici minuni. Cînd l-am vizitat pe Eginald Schlattner, în străvechea sa parohie, Roșia, autorul Cocoșului decapitat, v-a arătat odăjdiile tatălui lui Cioran... F.T.:Da, da, "stola" părintelui Cioran, protopopul despre care Schlattner mi-a spus că ar fi avut un rang echivalent cu cel de episcop... Odăjdiile preotului Cioran erau așezate pe perete, între fereastră și biblioteca lui Eginald Schlattner. M-a impresionat adînc acest episod! R.B.
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
ne amintim, încântați, cum îl asculta, smerit, führerul pe Antonescu sau cum nu i-a plăcut turnătoria de valet a lui Horia Sima cum că mareșalul ar fi anglofil. Și ce dacă?! Parcă serviciul secret german nu știa?... Apoi, care părinte și-ar sacrifica fiul? Stalin, contactat de nemți, când Vasile al lui căzuse prizonier, nu refuzase, oare, orice discuție cu ei?... Numai în antichitate se mai găsesc asemenea exemple. Pe urmă, chestia ailaltă... În timpul războiului, invitând niște ofițeri la masă
Mecanica lacrimilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14060_a_15385]
-
un tânăr muzician decât să suporte oprobriul anturajului atunci când nu se regăsește printre laureați ori să se înfrupte cu ignoranța factorilor de decizie atunci când câștigă? Concurenții sunt astfel frustrați indiferent de performanțele lor, iar rezultatele sunt viciate de către orgoliile dascălilor, părinților, instituțiilor de învățământ. Am fost, din păcate, martorul multor atare "concursuri". Văzând puștimea ce își devorează copilăria, trudind la dresarea unui instrument, am avut, nu de puține ori, imaginea cămilei care duce stafide și mănâncă scaieți. În acest peisaj, oarecum
O mică îndrăzneală by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14069_a_15394]
-
la o foarte aspră pedeapsă, inocent fiind, dar inoportun în libertate și bun de nimicit în amplul proiect de "înlăturare" a elitelor, ca să folosim limbajul epocii, "de la sate și orașe". Cu tipică reținere, fiul nu ne dezvăluie obiectul acuzației adusă părintelui. Oricum, studentul eminent, lectorul la școala de literatură, redactorul de carte este luat în colimator, își pierde slujba, întâmpină toate greutățile marginalizării. În timp, ajutorul primit de la Tudor Vianu, care-i găsește un loc de colaborator, de la G. Călinescu, ce
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
că erau niște profesori. Dar care era, la urma urmei, disensiunea asta?... Disensiunea era, după cum se plânsese primul vorbitor, că băiatul lui, însurându-se și vrând să stabilească nunta religioasă, nu se înțeleseseră în cele două familii implicate în eveniment, părinții fetei, greco-catolici, vrând să se facă slujba, nu chiar în rit greco-catolic, dar măcar într-un lăcaș revendicat mai de mult de credincioșii unioniști. De aia aveau disensiuni. Drept să vă spun, alături, cu urechea la ce vorbeau, răsuflasem ușurat
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]
-
pereți erau tablouri vechi înrămate artistic, oglinzi moderniste cu nori orbi, iar pretutindeni te întîmpinau statuete de marmură și porțelan pe piedestaluri, unele cu capul spart și pline de praf; am simțit mirosul mobilierului rînced și mi-am amintit de părinții Susanei care fuseseră foarte bogați. Mobilele grele, din mahon, păreau niște corpuri masive, de neurnit, parcă dușmănoase și oarecum periculoase; fuseseră pesemne martorii muți ai unei drame ce avusese loc cu ani în urmă, dramă de pe urma căreia nici Susana, nici
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
Telefil Am origine sănătoasă: sunt țăran. Părinții și bunicii au fost țărani, iar moșii și strămoșii au luptat în oastea lui Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân și Vlad Țepeș pe când se pregătea să devină Dracula, iar Dan Matei Agathon Dracula Parc București-Snagov via Sighișoara
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
a fi supus restricțiilor. A trimite hip-hopul în semilegalitate este soluția pentru a legitima ceea ce spun băieții de cartier și pentru a mări numărul celor care cred că o noapte de sex, alcool, droguri este soluția pentru a scăpa de părinți abuzivi, de sărăcie și de lipsă de șansă." Semilegalitate despre care scrie editorialista ține de o decizie a Consiliului Național al Audivizualului de a le interzice formațiilor citate să mai cînte anumite piese la posturile de televiziune și de radio
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
principală a romanului autobiografic Kaddish pentru copilul nenăscut), pe scurt, prin faptul de a se simți singur pe lume. Nu-i rămîne decît lumea sa interioară care a prins formă în roman, și pentru care este în același timp și părinte și copil. Psihic, experiența de la Auschwitz este trăită din punctul de vedere al unui adolescent de cincisprezece ani, a copilului care și-a păstrat sufletul de poet, minunîndu-se în fața frumuseții lumii. Era vorba, în mijlocul nenorocirii, de a prezerva lumea sa
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
le așeze cum se cuvine în personajul acesta atît de popular, de cunoscut și de adorat. Nu este foarte simplu. Imagini din tot felul de desene animate, mai inspirate sau mai puțin, din legendele și mitologiile individuale și personale ale părinților din spectacole se pot amesteca și încurca cu firul poveștii, așa cum a citit-o astăzi regizorul Cornel Todea. Versiunea lui se ține. El desface succesiunea întîmplărilor, poposește mai mult în unele, le analizează mai mult, le condimentează cu ironie și
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
tîlcul moralei, le stropește cu umor și inventivitate, accentuînd mai tare abaterile lui Pinocchio și răul al cărui prizonier pot cădea toți cei care fac ca el, care mint, care nu-și țin promisiunile, care își supără și își dezamăgesc părinții. Atracțiile sînt tentațiile de azi, bruiajele muzicii, ale comportamentului agresiv și vulgar. Vulpea și Motanul rămîn, de pildă, reprezentanții lui "ieri", cîrlige pentru astăzi. Zîna cea bună acoperă toate timpurile, în veci. Ați văzut cumva filmul franțuzesc de lung metraj
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
ospitalitatea deosebită a dispărutei, devotamentul cu care l-a Îngrijit pe soțul ei atunci când era internat la „Beit Rivka”, și eforturile pentru a-l aniversa atunci când se Împlineau 100 de ani de la nașterea să. Ea a citit, În Încheiere poezia „Părinții” de Ana Blandiana, din care citez: „Părinții fac totul oricând pentru noi Ne nasc și ne cresc mai mari decât ei, Rămân apoi cu discreție În urmă, Nu ne deranjează de obicei. [...] Apoi Își mută privirea În stea, Cănd raza-nglodată
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
l-a Îngrijit pe soțul ei atunci când era internat la „Beit Rivka”, și eforturile pentru a-l aniversa atunci când se Împlineau 100 de ani de la nașterea să. Ea a citit, În Încheiere poezia „Părinții” de Ana Blandiana, din care citez: „Părinții fac totul oricând pentru noi Ne nasc și ne cresc mai mari decât ei, Rămân apoi cu discreție În urmă, Nu ne deranjează de obicei. [...] Apoi Își mută privirea În stea, Cănd raza-nglodată de cer se subție. Și, obosiți, nu
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
română În ebraică. Era pregătit să citească poezia „Repetabila povară” de Adrian Păunescu, dar podidindu-l plânsul, poezia a fost citită tot de Liane Herman, la fel de talentata că și la pian. Redau și din această poezie o strofa: „Cine are părinți, pe pamant nu În gând Mai aude și-n somn ochii lumii plângând Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminți, Astăzi Îmbătrânind ne e dor de părinți...” De altfel și În ceremonia funerară s-au introdus
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
Redau și din această poezie o strofa: „Cine are părinți, pe pamant nu În gând Mai aude și-n somn ochii lumii plângând Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminți, Astăzi Îmbătrânind ne e dor de părinți...” De altfel și În ceremonia funerară s-au introdus poezii ale unor poeți israelieni. La sfarsit Eugen a spus „Kadish”. Sicriul cu corpul neînsuflețit a fost coborât În groapă În aplauzele celor prezenți, cortina a căzut ultima oară. Rolanda Camin-Nacht
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
însuși proiectat în spațiul emblematic al Mitologiilor, așa cum fusese acesta vizualizat și analizat critic de semioclastia barthesiană: de la celebra DS 19 - un vehicol al epocii oferit de Citroën - la Ghidul Albastru, la imagini din turul Franței, la catch, la iconografia Părintelui Pierre, la reclamele pentru detergenți, la toate celelalte mituri ale vieții cotidiene franceze de la mijlocul secolului trecut, dintre care unele subzist în avatarurile lor contemporane. Și ne aflăm deja în plină aventură structuralistă, care fusese prevestită în Gradul zero al
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
impusese un prestigiu pe care Eminescu nu-l meritia și nu face altceva, pe mai bine de 150 de pagini (cam jumătate din antologia dlui Dobrescu), decît să încerce să demoleze acest prestigiu, cu argumente îndeosebi moral-religioase (ce ar zice părinții care ar citi în poeziile lui Eminescu despre fete chemate în crîng ca să li se ridice vălul?), foarte elocvente, de altfel, cînd e în discuție reputația autorului și nu valoarea operei. (Observațiile stilistice seamănă cu ale lui Gr. Gellianu: lui
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
praful de pe tobă, praful și pulberea, praful de copt sau praful în ochi, precum și farurile, vitrinele sau fotografiile denotă multă nostalgie și o dubioasă travestire a adevăratelor resorturi economice ale zmeilor, încât mai că-ți vine să-ntrebi: „Domnule... poet, părinții dumneavoastră știe cu ce vă pierdeți vremea?" Ce să mai, Enciclopedia lui Cărtărescu suferă de bolnăvicioasă imaginație, o predispoziție orbitoare pentru tot felul de speculații gratuite și paradoxuri, inventivă dintr-un periculos spirit ludic și inconștient de fantezistă. Kids, try
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
60 de milioane, la cursul zilei. Cînd ajung să calculeze asemenea sume e de înțeles de ce procurorii PNA iau în serios încercările de intimidare și amenințările care li se trimit. * Cîteva cotidiane centrale anunță că la cererea PSD Prea Fericitul Părinte Teoctist i-a dezlegat pe copiii care beneficiază de programul guvernamental " Cornul și laptele" să bea lapte și în Postul Paștelui. Potrivit ziarului Ziua de această dezlegare n-ar beneficia decît elevii bucureșteni, fiindcă prefectul Capitalei ar fi cerut numai
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
2001), îl lăsa pe autor proaspăt transbordat la București (se dovedește în în jurnalul de acum a fi închiderea unui cerc familial - tatăl încercase la rîndu-i o mutare în Capitală, neîmplinită din refuzul soaței de a-și abandona casa de la părinți, aceeași vîndută de fiu vreo 50 de ani mai tîrziu), cu umoruri negre cauzate de murdărie, zgomot, mitocănie (deși, într-un sfîrșit, găsise și vînzătoare care să răspundă la bună-dimineața), Livius Ciocârlie se întoarce cu &comp. în Mehadia bunicilor paterni
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
a fost cu atît mai dificilă, cu cît a trebuit să mi-o asum într-un moment de modificări structurale ale muzeului, atît administrative, cît și arhitecturale. În ceea ce-l privește pe Vivant Denon, într-adevăr îl consider ca fiind părintele Luvrului, al unui Luvru considerabil împuținat ca urmare a căderii lui Napoleon, în 1815, și a restituirii multor opere în locurile lor de origine, dar al unui Luvru pe care l-a dorit un muzeu organizat pe departamente - trei pe
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
porcește de ceea ce restului românilor li se respinge cu indignare, necesarul echilibru social a fost călcat în picioare cu cinism. Or, nedreptatea cruntade atunci se perpetuează și azi: în timp ce, să spunem, tinerii mei asistenți universitari continuă să locuiască tot cu părinții, tot în gazdă, tot în jalnică precaritate post-comunistă a caminelor studențești, ordonanțele ofițerilor cu grade înalte din poliție s-au căpătuit și ei după chipul și potenta șefului. Așa încât, domnilor polițiști, lasati-o mai moale cu morală proletara, ca vi
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
senzație puternică și derutantă că am ajuns la... Timișoara. Diferența uriașă, ca dimensiuni, între Lumea nouă și Europa, îmi dă iluzia aceasta ciudată... Londra, un fel de Timișoară, așadar, obsedat de proporțiile Continentului abia părăsit. Gripă. Febră mare. Noroc cu părintele Gafton, vărul poetului Marcel Gafton care ne-a așteptat la aeroport împreună cu soția sa, o vajnică luptătoare în Amnisty international... La Londra, bolnav, o frază mă tot bântuie... De coșmarul pricinuit de febra gripei asiatice de care sufăr... O frază
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]