220 matches
-
semnale scurte, grăbite, smulse într-o clipă de neatenție a supraveghetorilor. M-am despărțit, cumva, cine ar ști să-mi răspundă, de altă iubită ? N-am știut să împlinesc suava înlănțuire, turmentarea posesivă, am pierdut iarăși, prea repede, cifrul dialogurilor păsărești. Mă îndrept, prin urmare, eliberat, spre vreo nouă captivitate, demență la fel de infantilă, în brațele partenerelor, unde îmi regăsesc, pentru scurt timp, înfrigurarea, simțurile, ferocitatea de puber întârziat și casant. Le împărtășesc jocurile, tristețea, cruzimea, indulgent cu sârguința lor caritabilă, dezvălui
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
tace, siderat. Ascultă: „Tot Încerc să mă solidarizez cu păsăretul mai Înaintat”. Lucru, se pare, imposibil, pentru că păsărica intră-ntr-un nor de tristețe ca Mircea Micu, ea nu se poate solidariza din pricina faptului că rămîne mereu „dezbinată de corul păsăresc”. Aici poetul ne transpune În ciudata lume a păsărilor care nu se solidarizează. Multe știe și a văzut bunul Dumnezeu, numai o pasăre dezbinată nu. O și mărturisește, de altfel: „Nu te văita, păsărico, ci mai bine ai urca În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
își dădeau coate, spunându-și parcă: „De acuma avem pe cine pune la corvoadele cele mai grele”... Carele s-au oprit la marginea zăvoiului. Peste firea țesută din razele piezișe ale soarelui, îngânările cucilor se întretăiau cu pulberea de cântec păsăresc ce plutea peste peisajul înflorit. Pe costișa din preajma intrării în pădure se întindea covorul de iarbă înhorbotat cu flori ce râdeau spre cer cu ochii larg deschiși...Pescarii împătimiți ședeau înșiruiți pe malul bălții din vale, aruncând undițele cu gesturi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Atunci, după ce m-am răcorit cu apă de izvor de sub un dâmb, m-am tras la umbra unui tufar. Am mâncat pe așezate și m-am întins, să mă hodinesc până s-a mai ostoi arșița...Se auzea atâta cântec păsăresc și zumzet de gâze în jur încât n-am putut sta treaz prea multă vreme...Am adormit buștean. Măi, și unde nu încep să visez! Da’ ce vis! Ceva de neînchipuit...Se făcea că eu culegeam flori chiar de pe pajiștea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
venită pe calea excesului de preferință a expertizei, forțată să dea soluții miraculoase la bolile cauzate de decizii inadecvate, dar care, în regim de viteză amețitoare la care este pusă să evalueze, recurge la magie, la prestidigitație prin limbajul criptat, păsăresc pentru profani. Cuvântul prețios este soluția în fapt pentru expertiza care nu are alonjă cognitivă, așezare conceptuală, obișnuința ritualului coerenței conceptuale interesate de regula lucrului bine făcut, cerută de bunul-simț, care este și teoretic și practic totodată. Haosul funcțional Vecinătatea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în film, Capitala de la aeroport pînă în centru își află echivalentul în concepția muzicală a filmului. Mă refer la filmul „Împușcături pe portativ” care își propune să lanseze pe scară mondială un dans „rața”, ca și cum acesta ar fi un mesaj păsăresc al dansului din Romînia. Aceasta face un prost serviciu țării și folclorului, contrazicînd sensul nobil și poetic al dansului și muzicii de inspirație națională. Viziunea pe care o propune tov. Petre Sălcudeanu asu pra cinematografiei românești socialiste e autocritică : Dacă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sare, de hrean și curpeni de castraveți. Băi la șezut cu puzderie de cânepă, rezultată de la melițat. Fumigații la șezut cu coajă de ceapă sau cu pucioasă. Spălături la șezut cu fierturi din semințe de pepeni galbeni și drăcilă (măceș păsăresc). Se bea și ceai din aceste plante, 2-3 căni pe zi. Ceai de nalbă, semințe de cânepă și ghimpi drăcești sau de coji de ceapă verde și frunze de merișor. Se fac și spălături de mai multe ori pe zi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vătămătoare; În cazul rănilor greu vindecabile, cu arnică, captalan, ciuboțica cucului, coada calului, coada racului, mușețel, podbal, iarba șarpelui, rozmarin, salvie, sovârv, sunătoare, tei, trifoiște, troscot sau turtă, iar la rănile cu puroi, cu gălbenele, drețe, clopoței, alior, cimbru, mei păsăresc, scânteiuță, curcubețică, slăbănog, iarbă mare sau bubernic. În Transilvania, mai ales, rănile deschise se tratau cu pânză de păianjen, aplicată direct pe plagă, prin bandajare, cu care se oprea scurgerea de sânge și se vindeca rapid rana. Când rănile erau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lucrul manual”, „Concursul pentru catedrele primare” ș.a. iar în cuprins rubricile: „Foița ziarului Bârladul” ‐ cu lucrări literare, „Scrisori - telegrafice”, informații diverse, „Jocuri și petrecere”, din străinătate, „Bibliografie”, poezie, „Varietăți”, „Știri economice”, „Știri de‐ale zilei”, „Pentru părinți”, „Mostre de limbă păsărească”, „Tribuna literară” etc. La bibliografie ‐ abundă prezentarea conținutului revistei locale „George Lazăr”, care alături de Bârladul , au aceeași nași.. .Sub „Foița ziarului Bârladul „ s‐ au publicat: „Nicolae și Mărioara” - nuvelă de M.W. Bârlad, „O furtună îngrozitoare în mijlocul unui ocean”, nuvelă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în același timp. În Poezii antipoetice (1933), cu un titlu polemic inspirat de Adrian Maniu, se observă totuși un echilibru interior, asigurat de esențe foarte pământești și, iarăși, balcanice, precum mărgeanul, rodiul, portocalul, șofranul, nardul, măslinul ș.a. Poeme în limba păsărească (1936) se așază pe fundamentul folcloric și mitic din Balcani, având ca „locații” lirice Epidaur, Egina, Cipru și ca personaje imaginare pe Melia, Afrodita, Lotis, Elados, o sumedenie de nimfe și oceanide. De altfel, crezul poetului e, până la un punct
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
din ea și preocuparea cvasibarocă de a nu o lăsa să piară ,,pre limba ei”. SCRIERI: Tudor Ardeleanu, București, 1926; O legendă, București, 1927; Capricii, București, 1929; Poezii antipoetice, București, 1933; Coarde vechi și noi, București, 1936; Poeme în limba păsărească, București, 1936; Poeme balcanice, București, 1936; Piele de cerb, București, 1937; Domnul Decan, București, 1939; Egoistul, București, 1939; Oglinda fermecată sau Divina recreațiune, Craiova, 1944; Poezii antipoetice, îngr. Romulus Vulpescu, pref. Perspessicius, București, 1966; Teatru, pref. B. Elvin, București, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
pe fiecare strat de administrație și care e calendarul fezabil al unui asemenea proiect. Cum s-ar putea justifica disoluția nivelului departamental (județul de azi), deși absolut toată lumea civilizată l-a păstrat, modificând doar competențele alocate lui (adică ceea ce în păsăreasca europeană se numește principiul subsidiarității și care ar putea fi exemplificat astfel: finanțarea grădinițelor și a școlilor primare se face de către Primărie, a gimnaziilor și a liceelor, de către departament, iar universitățile, de către guvern, în timp ce structura regională, "euroregiunea", asumă doar marile
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
jurnalist un argument și o armă politică, principalul mijloc de cultivare și conservare a identității naționale, într-o epocă în care problema independenței și a păstrării specificului național în context european devin imperioase. Eminescu desfășoară o campanie acerbă împotriva "limbii păsărești", cultivată de presa vremii, și a fluctuațiilor lingvistice vizibile la nivelul discursului gazetarilor. Jurnalistul susține că fiecare înnoire pe terenul limbii trebuie să aibă la bază tradiția, subliniind în același timp pericolele modernizărilor pripite. În acest sens, gazetarul vede în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și constantele de organizare a limbajului publicistic. De altfel, opțiunea jurnalistului pentru o anumită organizare a discursului publicistic este explicit formulată în corpul articolelor, astfel încât putem vorbi de o poetică a publicisticii încorporată discursului jurnalistic. Privind cu ochi critic "limba păsărească" a publicațiilor românești din epocă, Eminescu semnalează pericolul "formelor fără fond" în limbajul presei secolului al XIX-lea: "Ei, au trecut vremile acelea. Ne-am subțiat, ne-am civilizat. În loc de-a merge la biserică, mergem la Caffé-chantant, unde ne
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la noi ca prin minune. Ba pentru că limba noastră cam veche, cu sintaxa ei frumoasă dar grea, cu multele ei locuțiuni, îi cam jena pe prietenii noștri, am dat-o de o parte și am primit o ciripitură de limbă păsărească cu sintaxa cosmopolită pe care cineva, dacă știe nițică franțuzească, o învață într-o săptămână de zile (s.n.)"360. Abordarea transfrastică sau discursiv-textuală permite identificarea mecanismelor relaționale de obținere a coeziunii în publicistica eminesciană. Element definitoriu al conceptului de text
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
obiceiurile lui și pentru felul lui de a fi decât țăranul lui Vodă Carol, care se reîntoarce la vatra sa și nu mai găsește nimic din felul lui de a fi, ci numai așezăminte franțuzești, negoț jidovesc, industrie austriecească, limbă păsărească și liberali cari nu muncesc nimic și trăiesc din esploatarea ideilor politice"380. Limbajul publicistic structurează experiența umană, operează ierarhii, iar mediatizarea vieții politice presupune un proces de selecție și de evaluare a evenimentelor din sfera politică. Constituindu-se în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
problema independenței se dovedește imperioasă pentru multe dintre statele europene, limba constituie o dimensiune esențială a problematicii publicisticii eminesciene. Atrăgând atenția asupra necesităților de normare și de modernizare a limbii române, Eminescu se lansează într-o campanie acerbă împotriva "limbii păsărești", cultivată de presa vremii, și a fluctuațiilor lingvistice vizibile la nivelul discursului gazetarilor. Jurnalistul susține că fiecare înnoire pe terenul limbii trebuie să aibă la bază tradiția și evidențiază pericolele modernizărilor pripite. Fără a se opune înnoirilor, Eminescu critică "formele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
un scaun, într-o încăpere, unde vreo doi, trei redactori își scriu textele. O ușă de perete și intră vulcanicul Șeicaru. Se-ndreaptă spre unul din redactori și începe: Mă, cine p... mă-ti te-a învățat pe tine limba păsărească a jidoviților de pe Sărindar, în care mi-ai scris articolul de azi? Gazeta mea nu e canal de scurgere pentru pestilențialele tale stilistice... (Cei din Sărindar erau, adică, Sadoveanu și-ai lui). Toți stană. După care, năucit, cel ce venise
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în timp ce stejarul urcă pe interfluvii). Dintre speciile întâlnite în pădurea nemorală a localității menționez: - carpenul (Carpinus betulus), - stejarul (Qvercus robur), - gorunul (Qvercus petraea), - plopul (Populus alba), - teiul (Tilio tomentosa și Tilio cordata), - frasinul (Frasinus orientalis), - mărul pădureț (Malus sylvestris), - ciresul păsăresc (Prunus avium), - jugastrul (Acer campestris), - ulmul (Ulmus campestris)- pe cale de dispariție, - paltinul (Acer pseudoplatanus) - întâlnit ici-colo, - salcâmul (Robina pseudoaccacia), - fagul (Fagus silvatica), - mesteacănul (Betula pendula) - care este întâlnit la altitudini de peste 600 de metri pe versanții umbriți. În lungul pâraielor
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
des forêts " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " leș soleils forestiers " (Leș signes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 169) ; " leș soleils sylvestres " (Signes) (Stolojan, 1992 : 53). On observe que l'adjectif " păduratici " (littéralement : " forestiers ") est traduit par un néologisme par Sanda Stolojan (" sylvestres "). " puterile păsărești " " leș forces des oiseaux " (Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea/J'ai compris le péché qui pèse sur mă maison) (Miclău, 1978 : 299) ; " leș forces oiselières " (J'ai compris le péché qui pèse sur mă maison) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]