309 matches
-
discurs sau nu, dacă să țină - măcar pentru orice eventualitate - notițele la îndemână pentru a le putea consulta la nevoie, în urma întrebările ce-i vor fi puse. Pentru că ea era încredințată că este foarte important felul în care-ți expui păsul, să nu se creadă că vrei să convingi de un lucru în care nu ai dreptate sau care nu este important. Că lucrurile stau așa o dovedește și faptul că la tribunal lumea își ia avocați, adică oameni de meserie
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
trece trupul meu, bag seamă și moartea nu mi se mai pare un nor din alte sfere. Dimpotrivă tot mai ades mă simt părtaș la jocul fatidic, abonat la trambulina de unde într-o zi, la ceas menit plonja-voi, fără păs, în veșnicie cu brațele deschise - un schior năprasnic, decolat spre firmament. Mă văd înscris în coada de pe urmă - lung șir al speciei, ascuns privirii unde tot insul are programare la moarte și nimeni nimănui nu ține rândul. Când, oare, fi
Veaceslav SAMOȘKIN by Ion Covaci () [Corola-journal/Imaginative/8297_a_9622]
-
au contribuit la realizarea României Mari. CAPITOLUL V Scurte biografii ale unor personalități vasluiene 1. I .C. Frimu, fiu de răzeș ajuns revoluționar de stânga a. Scurtă g nealogie În anul 1969, N. Petr publicat cartea „I.C. Frimu”, lucrare c a păs e eanu și D. Baran au e cuprinde o sumă de inexactități dar și adevăruri deranjante, prin urmare ascunse publicului de atunci. Să nu uităm că în vremea aceea puterea totală în România era deținută de atotputernicul partid comunist, care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
rău. Când coborau din când În când, mai ales la sărbătorile cele mari, și ascultau sfânta slujbă, dar mai ales predica preotului, erau fericiți că respiră Într-un spațiu sacru, vital, unde credincioșii comunică Între ei. Preotului Îi spuneau tot păsul și-amarul, simțindu-se apoi mai ușurați: că de aceea-i popă, să ne știe sufletul. Se putea citi căința pe sufletul lor, o părere de rău pentru sudălmile care le ieșeau din gură la mânie. Mânia nu trebuia să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Fără nici un cuvânt patriarhul le făcu semn și, abia după ce intrară, cei doi salutară în șoaptă și cerură binecuvântarea. Anton Corai nu făcea parte din rețea. Se lăsă în genunchi în fața patriarhului și ca la spovedanie începu să-și spună păsul. — Trebuie să-i trimit o veste grabnică lui Io Constantin Voievod la București... Am aflat că doamna Stanca, fiica lui cea mai vârstnică, este bolnavă, iar domnița Bălașa a venit să-i pețească mireasă beizadelei Radu, așa că înțeleg că vodă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
muri... {EminescuOpIV 387} Rușine-i al ei număr cu unul a spori? Ferice de aceia ce n-au mai fost să fie, Din leagănul cărora nu s-a durat sicrie, Nici în nisip vr-o urmă lăsar-a lor picioare Neatinși de păsul lumii trecute, viitoare. De-apururi pe atâția câți fură cu putință: Numele lor e nimeni, nimic a lor ființă. Ei dorm cum Doarme-un chaos pătruns de sine însuși, Ca cel ce-n visu-i plânge, dar nu-și aude plînsu-și Ș-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
păzească ceriul, "Să nu te-mping-un demon a spune adevărul. "A spune: că nu-s vrednici de cât de-adînc dispreț, Că pentru-o vorbă goală jertfești a lor vieți, "Că-n tine nici îți pasă măcar de-ale lor păsuri, Că cu a lor micime de suflet tu îi măsuri, Că lauda, cu care i-incarci e o ocară, Că tot ce e ca dânșii e vrednic ca să piară". De-odată iar ascultă... se îmflă a lui nări, Aude glasuri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
te păzească cerul, Să nu te-mping-un demon a spune adevărul... A spune că nu-s vrednici decât de-adînc despreț, Că pentru-o vorbă goală jertfești a lor vieți; Că-n tine nici îți pasă măcar de a lor păsuri, Că cu a lor micime de suflet tu îi măsuri, Că lauda cu care i-ncarci e o ocară, Că tot ce e ca dânșii e vrednic ca să piară... Și-ntr-o astfel de lume credeam fără rușine, Că totuși
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
butoae. De odat-un țipăt spăimântat Urlă-n urechi spre mare, Vine-ndărăt, dar flacăra De-asupra lui răsare. {EminescuOpIV 545} Apucă vergile în larg Și pînzile cuprinde Și de frânghii și de catarg Plesnind, sburînd se prinde. Iar căpitanul fără păs De moartea-n foc ori apă Dă luntri-n jos și pe femei Și pe copii coboară. În patru luntre-ncarcă tot Coboară-apoi la rîndu-i; Nu mai lipsește nimenea? " Întreabă numărîndu-i. 92. ȘTEFAN CEL MARE ? schițe de imn - (cca 1883
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fost rob până la venirea acelor vrăjitori străini care amețeau vederea mulțimii cu minciunile lor. Totuși, spuse Mpunzi, printre robi se vorbea că Auta este zeul bun al robilor, într-adins prefăcut o vreme în sclav ca să le cunoască mai bine păsurile și durerea. Și Mpunzi era încredințat de aceasta. Lui Auta îi era rușine, dar știa că oricât s-ar strădui să-i scoată credința asta din cap, nu va izbuti. Îi mai spuse Mpunzi și altceva. Un sclav nou, dintre
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
prin fragmente izolate) se poate reconstitui existența a nu mai puțin de o sută cincizeci de autori greci de tragedie. Dintre acești trei tragediografi, Euripide aavut parte de cea mai bună conservare a pieselor; de la Eschil și Sofocle s-au păs trat numai cîte șapte piese, dintr-un total de optzeci și două (cîte indică sursele antice că ar fi scris Eschil) și o sută douăzeci și trei (Sofocle). Într-o situație și mai dramatică este lirica greacă, elogiată intens În
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
fi putut conduce la rezul tate dezastruoase: cu atît mai mare este meritul lui Aristarch de a fi formulat un principiu complementar, și anume că multe cuvinte din textul homeric apar o singură dată, dar trebuie acceptate ca autentice și păs trate, În consecință, În text (cf. schol. A la Il. III, 54). Probele care cer corecta aplicare a acestor norme pro voacă Încă mari dificultăți filologilor moderni. Textul homeric este principalul beneficiar al filo logiei alexandrine, așa cum o dovedește abundența
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
recensio mai bună. Pentru Caracterele lui Teofrast, excerptele transmise sînt folositoare În stabilirea textului. Parafraza (id est redarea În proză a unui text În versuri) furnizează de asemenea mărturii de tradiție indirectă. De pildă, din opera lui Babrius, s-au păs trat fabule atît pe cale directă (În versuri), cît și indirect, În proză. Parafraza e În mod evident mai tîrzie, dar se poate dovedi folositoare pentru stabilirea textului originar În versuri. Lykofron (poet grec din secolul al II-lea Î.H.
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
maiorul Carabăț... foarte gentil... am fost la căpitanul Ciocârlan... foarte gentil...și acum...133 O situație similară este tratată cu o notă de individualitate meritorie la Gh. Brăescu. În Poveste fără sfârșit întâlnim tipul reclamantei sărmane incapabile să-și rezume păsul astfel încât să primească soluționare. Debitul necontrolat al informațiilor adiacente îneacă și în cazul acesteia mesajul propriu-zis. Bătrâna suferă de aceeași incompetență conversațională a personajului de tip caragialian, performator al vorbirii fără frâu. Eșecul dramatic al comunicării este însă mult mai
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mă apuc de experimente psiho-fiziologice, îmi lipsește pregătirea tehnică. N-am frecventat niciodată un laborator..., în plus, n-am nici aparate. Oi fi, așadar, nebun?“ După ce-și răcori sufletul cu aceste meditații stradale în mijlocul mulțimii aferate și indiferente la păsurile lui, se simți mai liniștit și se întoarse acasă. XXV Augusto se duse în vizită la Víctor ca să-l giugiulească pe fiul său târziu venit, să se recreeze în contemplarea fericirii proaspete a acelui cămin și, totodată, să se și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
lui Koh-i-noor. Nimic din ce este omenesc nu-mi trezește uimirea. Mi s-a făcut milă de bietul Goliadkin, care ieri Împărțise În trecere patul cu o Fiodorovna, iar azi, Într-un cupeu care scârțâia din toate Încheieturile, Își spunea păsul unui domn argentinian care nu avea să-i refuze bunele sale oficii pentru a-l ajuta să ajungă la prințesă. Vrând să-l pun pe picioare, am afirmat că era mai puțin grav să fii urmărit de o bandă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mei să iasă afară și tocmai atunci a bubuit pușcătura în front, la Enea Căpută și la Daniel Mărăcinescu Și când au ajuns sondorii la gura nișei, s-au arătat și minerii Enea Căpută și Daniel Mărăcinescu, neștiutori și fără de păs, iar eu, știind ce știam, am simțit frică mare iar tălpile mi s-au înțepenit și fluierele picioarelor mi s-au muiat De aceea, strigând: fraților, s-a dărâmat galeria și suntem amenințați de apă, fără putința de a lupta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se manifestă în felul lui. Unii citesc cu glas tare sau cheamă un camarad confident, alții se retrag singuri într-un colț și în timp ce parcurg rândurile chipurile se luminează sau capătă amprenta îngrijorării. Încep cu vorbă domoală să-și povestească păsurile. Păi unde să spui că arendașul ne fură la împărțeală? Când alde Mihai a lu' Pestelcă se certă cu el că-l prinse cu greutăți măsluite, jindariul îl bătu tot pe el, că cică făcuse scandal. Iar la minister sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
armata și diplomația română. E o adevărată nenorocire de-a prevedea tot și de-a nu putea împiedeca nimic. Tot ce s-a întîmplat în urmă am prevăzut și, încărcați cu hulă și cu ocară din partea presei liberale, ne duceam păsul liniștiți, știind că vremea ne va da dreptate și cuprinși de durera că, puși afară din cercul vieții publice, nu puteam mișca nici degetul cel mic pentru a opri dezastrul. [9 august 1878 ] ["DIN ISTORIA MÎNĂSTIRILOR INCHINATE... "] Din istoria mănăstirilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d-nia lor vor ajunge să vânză moșiile statului cu toba la companii de cumpărători străini, încît tocmai societatea noastră superioară va fi compusă din străini, din oameni ce nu vor mai avea nici un fel de durere pentru țară sau pentru păsul plugarilor ei. Aceștia vor fi reduși la proletariat, adică la un instrument brut și inert de muncă, fără nici o însemnătate pentru stat. Și noi - văzând cu ochii apropiindu-se relele - noi să fim politicoși. Și pe când o extremă mizerie se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
baiul?“ „Fii-mea, tovarășe Andrei. Nu știu ce să mă mai fac cu ea... Vrea să dea la facultate...“ „Trimite-o la mine, aici, pe șantier; vorbesc eu cu ea.“ Eram Colea Răutu, brigadier fruntaș pe șantierul oligofrenilor, venit să-și spună păsul lui Gheorghe Cozorici, activistul înțelegător, care una-două îți punea o mână paternă pe umăr și te pilduia cu aerul ăla de superioritate blândă al celui pentru care viața, după decenii îndelungate de înțelepciune politică (uneori și de muncă), nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
conservatorii ar fi olandeji sau persani bunăoară, nu rămâne mai puțin adevărat că secta Carada, Giani, Pherekydis, C. A. Rosetti, Fleva este alcătuită din străini superpuși fără nici un cuvânt nației românești; că o esploatează cu neomenie, ca orice străin fără păs de țară și popor, și că acest spectacol al esclusivei stăpâniri a unei rase și decăzute și abia imigrate asupra unui popor istoric și autohton e o adevărată anomalie, căreia poporul istoric ar trebui să-i pună capăt daca ține
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe noiă - n.n.) Împreună cu Îngerii”269. Se prea poate ca aceasta să fie sursa de inspirație pentru acele sin‑ tagme prin care credincioșii noștri Îi numesc pe medicii buni, de vocație, competenți, animați de iubire, care știu să le asculte păsurile, să‑i Înțeleagă, să le explice limpede starea bolii și posibilitățile de vindecare, Îngeri În halat alb și mesageri ai vieții, cărora nu se sfiesc a le săruta mâinile prin care Dumnezeu a lucrat vindecarea. IX.7. Frământările unui medic
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
-lea" , sau mergem cu gândul spre amintirea bunului Francisc I XE "Francisc I" și a „cătanelor negre” valahe, care se băteau cândva pentru renumele său Împotriva „vestitului Bunăparte”. Îi vedem pe Împărați coborând din „hinteu” printre ai noștri, ascultându-le păsul și vorbindu-le românește, ștergându-le robotele și iobăgia, ridicându-le școli și biserici, și lăsăm la o parte ingratitudinile imperiale, dezamăgirile și promisiunile Înșelate, fixate acum un secol În imaginarul politic al elitelor animate de ideologia Națiunii. Înțelegerea fascinației
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o însumare de raze vizibile specifice spiritualității imagi‑ nii: mobilitatea figurii arată că persoana cucerită de o spiritualitate divină bogată era în pace cu sine însăși, în comparație cu celelalte instabilități și tensiuni nervoase care trădau lipsa harului. Așadar pictura sfinților se păs‑ trează în redarea unei stări contemplative, impasibile și lipsite de dinamism fizic după idealul meditației pasive. La sfârșitul secolului al XI‑lea stilul clasic și bizantin al capitalei Constan‑ tinopol se stabilizează devenind centrul de referință timp de secole pentru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]