4,121 matches
-
cu tiradele lor delirante, oratorii se supără și își strigă unul altuia: "Taci odată, nebunule!". Scăpați din acest infern, tinerii ajung, în fine, pe "calea strâmtă a dreptei credințe". Secvențele întinse ale acestei faze religioase, împreună cu ironiile sancționând ipocrizia unor "păstori" ai Bisericii noastre, mă conving de talentul de prozator al autorului. Cezar Paul-Bădescu știe să profite de ceea ce i s-a oferit (inclusiv de pumnii și palmele vieții), obținând nu puține efecte artistice. Deși pledează pentru transparența textului, pentru micșorarea
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
mai mare măsură decît expresiile echivalente - de tipul Ghici ghicitoarea mea - prin fixitate, ritualizare, fiind de fapt ininteligibilă și interjecțională. Vasile Alecsandri a jucat un rol important în răspîndirea ei: prin poezia , din ciclul Doine, idilă grațios-erotică și desuet artificială ("Păstorul zise: Cinel-cinel, / Copilei june de lângă el"; Nu ghici-ndată / Vesela fată / și pe guriță fu sărutată") și mai ales prin vodevilul Cinel-cinel, scris în 1856 și reprezentat în 1857. Formula, considerată ca specifică zonei lingvistice moldovenești, continuă să circule mai
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
rămâne în continuare unul dintre cel mai des folosite pentru exemplificarea dilemelor de acțiune colectivă ce pot apărea în gestionarea bunurilor comune . Să presupunem așadar, urmându-l pe Hardin (1968, pp. 1244-1245), că avem o pășune pe întinderea căreia orice păstor își poate aduce turma de oi pentru a paște iarbă. Această situație poate fi neproblematică o perioadă îndelungată de timp, iarba regenerându-se suficient de rapid astfel încât toți păstorii interesați să își poată hrăni turmele fără a periclita hrănirea turmelor
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
1968, pp. 1244-1245), că avem o pășune pe întinderea căreia orice păstor își poate aduce turma de oi pentru a paște iarbă. Această situație poate fi neproblematică o perioadă îndelungată de timp, iarba regenerându-se suficient de rapid astfel încât toți păstorii interesați să își poată hrăni turmele fără a periclita hrănirea turmelor altora. La un moment dat însă, este posibil ca structura situației să fie modificată astfel încât capacitatea de susținere (carrying capacity) a pășunii să fie depășită, fie (1) datorită creșterii
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
își poată hrăni turmele fără a periclita hrănirea turmelor altora. La un moment dat însă, este posibil ca structura situației să fie modificată astfel încât capacitatea de susținere (carrying capacity) a pășunii să fie depășită, fie (1) datorită creșterii numărului de păstori ce utilizează pășunea, fie (2) datorită creșterii turmelor păstorilor . Este foarte probabil ca în cazul în care activitatea păstoritului se dovedește a fi profitabilă, numărul de păstori să crească, însă să presupunem pentru moment că numărul de păstori este fix
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
altora. La un moment dat însă, este posibil ca structura situației să fie modificată astfel încât capacitatea de susținere (carrying capacity) a pășunii să fie depășită, fie (1) datorită creșterii numărului de păstori ce utilizează pășunea, fie (2) datorită creșterii turmelor păstorilor . Este foarte probabil ca în cazul în care activitatea păstoritului se dovedește a fi profitabilă, numărul de păstori să crească, însă să presupunem pentru moment că numărul de păstori este fix. În aceste condiții, cum va stabili fiecare păstor câte
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
carrying capacity) a pășunii să fie depășită, fie (1) datorită creșterii numărului de păstori ce utilizează pășunea, fie (2) datorită creșterii turmelor păstorilor . Este foarte probabil ca în cazul în care activitatea păstoritului se dovedește a fi profitabilă, numărul de păstori să crească, însă să presupunem pentru moment că numărul de păstori este fix. În aceste condiții, cum va stabili fiecare păstor câte animale să includă în turma ce va fi hrănită pe respectiva pășune? Pornind de la o asumpție caracteristică pentru
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
numărului de păstori ce utilizează pășunea, fie (2) datorită creșterii turmelor păstorilor . Este foarte probabil ca în cazul în care activitatea păstoritului se dovedește a fi profitabilă, numărul de păstori să crească, însă să presupunem pentru moment că numărul de păstori este fix. În aceste condiții, cum va stabili fiecare păstor câte animale să includă în turma ce va fi hrănită pe respectiva pășune? Pornind de la o asumpție caracteristică pentru economia neoclasică, anume cea a comportamentului rațional, maximizator de utilitate, Hardin
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
turmelor păstorilor . Este foarte probabil ca în cazul în care activitatea păstoritului se dovedește a fi profitabilă, numărul de păstori să crească, însă să presupunem pentru moment că numărul de păstori este fix. În aceste condiții, cum va stabili fiecare păstor câte animale să includă în turma ce va fi hrănită pe respectiva pășune? Pornind de la o asumpție caracteristică pentru economia neoclasică, anume cea a comportamentului rațional, maximizator de utilitate, Hardin afirmă că raționamentul fiecărui păstor va fi de tipul următor
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
condiții, cum va stabili fiecare păstor câte animale să includă în turma ce va fi hrănită pe respectiva pășune? Pornind de la o asumpție caracteristică pentru economia neoclasică, anume cea a comportamentului rațional, maximizator de utilitate, Hardin afirmă că raționamentul fiecărui păstor va fi de tipul următor: adăugarea a încă unui animal în turmă (sau menținerea tuturor animalelor în ciuda supraexploatării) îi aduce păstorului un beneficiu integral, în sensul în care acesta nu este obligat să îl împartă cu nimeni. Costurile achitate de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
o asumpție caracteristică pentru economia neoclasică, anume cea a comportamentului rațional, maximizator de utilitate, Hardin afirmă că raționamentul fiecărui păstor va fi de tipul următor: adăugarea a încă unui animal în turmă (sau menținerea tuturor animalelor în ciuda supraexploatării) îi aduce păstorului un beneficiu integral, în sensul în care acesta nu este obligat să îl împartă cu nimeni. Costurile achitate de păstor pentru adăugarea încă unui animal (sau menținerea acestora peste numărul optim) nu sunt însă integrale, fiind dispersate la nivelul tuturor
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
va fi de tipul următor: adăugarea a încă unui animal în turmă (sau menținerea tuturor animalelor în ciuda supraexploatării) îi aduce păstorului un beneficiu integral, în sensul în care acesta nu este obligat să îl împartă cu nimeni. Costurile achitate de păstor pentru adăugarea încă unui animal (sau menținerea acestora peste numărul optim) nu sunt însă integrale, fiind dispersate la nivelul tuturor păstorilor ce utilizează bunul comun în cauză. Un simplu calcul al utilității, ce reprezintă diferența dintre beneficii și costuri, ne
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
un beneficiu integral, în sensul în care acesta nu este obligat să îl împartă cu nimeni. Costurile achitate de păstor pentru adăugarea încă unui animal (sau menținerea acestora peste numărul optim) nu sunt însă integrale, fiind dispersate la nivelul tuturor păstorilor ce utilizează bunul comun în cauză. Un simplu calcul al utilității, ce reprezintă diferența dintre beneficii și costuri, ne arată așadar că adăugarea încă unui animal pe pășune este rațională pentru fiecare păstor, din moment ce beneficiile (obținute individual) depășesc sistematic costurile
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
însă integrale, fiind dispersate la nivelul tuturor păstorilor ce utilizează bunul comun în cauză. Un simplu calcul al utilității, ce reprezintă diferența dintre beneficii și costuri, ne arată așadar că adăugarea încă unui animal pe pășune este rațională pentru fiecare păstor, din moment ce beneficiile (obținute individual) depășesc sistematic costurile (plătite colectiv), caz valabil chiar și în cazul în care pășunea devine supraexploatată. Dar acest raționament este valabil atât pentru fiecare păstor, cât și pentru orice dimensiune a turmei, astfel că raționalitatea individuală
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
că adăugarea încă unui animal pe pășune este rațională pentru fiecare păstor, din moment ce beneficiile (obținute individual) depășesc sistematic costurile (plătite colectiv), caz valabil chiar și în cazul în care pășunea devine supraexploatată. Dar acest raționament este valabil atât pentru fiecare păstor, cât și pentru orice dimensiune a turmei, astfel că raționalitatea individuală va conduce în mod inevitabil la depășirea capacității de susținere a pășunii și menținerea consumului la nivelul de supraexploatare. În termenii lui Hardin, „în acest punct logica inerentă a
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
care am prezentat-o anterior ca fiind posibilă în cazurile în care discutăm despre bunuri colective, anume că deciziile individual raționale ale indivizilor pot produce rezultate colectiv-iraționale la nivelul grupurilor. Să presupunem acum că înlocuim cei doi infractori cu doi păstori (notați cu 1 și 2), în contextul indicat de Hardin. Să presupunem, de asemenea, că pășunea pe care cei doi păstori o utilizează are o capacitate de susținere notată cu L. L reprezintă așadar numărul maxim de oi din turmă
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
ale indivizilor pot produce rezultate colectiv-iraționale la nivelul grupurilor. Să presupunem acum că înlocuim cei doi infractori cu doi păstori (notați cu 1 și 2), în contextul indicat de Hardin. Să presupunem, de asemenea, că pășunea pe care cei doi păstori o utilizează are o capacitate de susținere notată cu L. L reprezintă așadar numărul maxim de oi din turmă care pot să pască pe pășune la o capacitate optimă (fără să diminueze cantitatea ierbii consumate de unele dintre animale). Fiecare
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
o utilizează are o capacitate de susținere notată cu L. L reprezintă așadar numărul maxim de oi din turmă care pot să pască pe pășune la o capacitate optimă (fără să diminueze cantitatea ierbii consumate de unele dintre animale). Fiecare păstor are de ales între două strategii: cooperare și defectare, unde cooperarea înseamnă să nu includă în turma sa mai mult de L/2 oi , iar defectarea înseamnă să depășească acest număr. Să presupunem că matricea plăților e construită în felul
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
extensivă în figura 1.2. Având în vedere faptul că jocul este identic din punctul de vedere al structurii cu dilema prizonierului analizată anterior , soluția jocului va fi defectarea mutuală, însoțită de obținerea a 0 unități de utilitate de către ambii păstori. După cum am arătat anterior, în prezentarea generală a dilemei prizonierului, acest rezultat este unul Pareto inferior celui în care ambii jucători cooperează (deci nu este Pareto optim). Întrebarea centrală pentru analiza problemelor bunurilor comune este așadar cum putem obține, în
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și privatizarea. 1.2.3. Soluțiile clasice: leviatanul sau privatizarea O primă soluție oferită pentru rezolvarea problemei pășunii lui Hardin, sugerată chiar de acesta (Hardin, 1968, p. 1247), este crearea unei instituții coercitive de către o autoritate superioară care să sancționeze păstorii în cazul în care aceștia supraexploatează bunul comun. În practică, această rezolvare solicită instituirea unei anumite forme de coproprietate asupra bunului comun de către o structură externă, capabilă să controleze consumarea bunului prin exercitarea forței asupra celorlalți coproprietari. De regulă, această
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
mai general, de toate acele ideologii care justifică intervenționismul economic în baza eficienței . Prima facie, am putea fi înclinați să considerăm că intervenția statului ar putea fi un panaceu pentru problema pășunii lui Hardin, din moment ce statul ar putea să forțeze păstorii să își limiteze turma la un anumit număr de oi, astfel încât capacitatea de susținere să nu fie depășită. În jocul discutat anterior, intervenția statului ar putea modifica matricea plăților astfel încât defectarea să fie penalizată printr-o amendă de 2 unități
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
funcționeze, este necesar să facem o serie de asumpții: (1) statul e capabil să identifice cu acuratețe care este numărul optim de oi ce pot utiliza pășunea fără să o supraexploateze, (2) statul va aloca fondurile necesare pentru monitorizarea acțiunilor păstorilor, (3) statul e capabil să monitorizeze perfect acțiunile păstorilor, (4) statul e capabil să sancționeze perfect defectările și nu va sancționa niciodată acțiunile cooperative, asumpții ce nu par a fi consistente cu dovezile empirice ce arată că mecanismele centrale de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
1) statul e capabil să identifice cu acuratețe care este numărul optim de oi ce pot utiliza pășunea fără să o supraexploateze, (2) statul va aloca fondurile necesare pentru monitorizarea acțiunilor păstorilor, (3) statul e capabil să monitorizeze perfect acțiunile păstorilor, (4) statul e capabil să sancționeze perfect defectările și nu va sancționa niciodată acțiunile cooperative, asumpții ce nu par a fi consistente cu dovezile empirice ce arată că mecanismele centrale de guvernare fac adeseori erori în administrarea bunurilor. Să presupunem
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
în baza eficienței. Ca și în cazul soluției leviatanului, am putea fi în primă instanță tentați să acceptăm că privatizarea este suficientă pentru soluționarea problemei pășunii lui Hardin. Împărțirea pășunii în două și instituirea unor drepturi de proprietate exclusive pentru păstori pe jumătatea lor de pășune îi va face pe aceștia, ca indivizi raționali, să își limiteze numărul de oi la L/2, adică maximul admis de capacitatea de susținere a pășunii. Cu toate acestea, la o examinare mai atentă, putem
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
socială, jocul se transformă într-unul de tip jucător contra natură, ce face parte tradițional din teoria deciziei, nu din teoria jocurilor . Matricea plăților conține așadar un singur număr pentru fiecare profil, aceasta fiind plata atașată individului. Să presupunem că păstorul consumă 2 unități pentru asigurarea pazei propriei parcele. Să presupunem de asemenea că păstorul poate alege între a coopera (adică menținerea numărului de oi la un nivel optim ținând cont de capacitatea de susținere) și a defecta (adică depășirea capacității
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]