254 matches
-
este și locul unde, între 25 februarie și 2 aprilie 1846, a fost adus în surghiun Alecu Russo „pentru răzvrătire, cu canon de rugăciuni și hrană de fasole“. Această întâmplare avea să îmbogățească cultura română cu „cea mai frumoasă epopee păstorească din lume - Miorița“, pe care Russo a cules-o de la ciobanii din Munții Vrancei și pe care a publicat-o ulterior Vasile Alecsandri. Anul acesta, pe plan local, a fost lansat la Soveja un proiect de construire a unui monument
Agenda2003-51-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281864_a_283193]
-
în România, unde a îmbinat cercetarea bibliotecilor cu traiul în mijlocul păstorilor din Bucovina sau din vestitele comune de păcurari din Mărginimea Sibiului, pentru a putea adăuga noi dovezi despre originea populației din Moravia valahă, despre felul de viață și practicile păstorești. A publicat multe studii, majoritatea în limba cehă. Îmi vorbește de nenumăratele toponime românești din regiune, de exemplu Cornița (Kornica), Coarna (Korna), apoi Vișina (Višna), Valasska Kycere, U Dornaku, Mgurka, Rztoka, Valasska Polanka, Rumanuv (un pârâu), pasul Valasska, localitățile Potec
Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
Densusianu. El preconizează abordarea folclorului în corelație cu disciplinele umaniste înrudite, dar îi restrânge aria, delimitându-l de antropologie și dialectologie. Punând accentul pe cercetarea monografica, pe teren (ex. Graiul nostru, Graiul din Țară Hategului), el ajunge la concluzia etnogenezei păstorești a poporului român. Pe de altă parte, recunoaște valoarea genuina a creației populare. Discipoli de marcă ai lui Ovid Densusianu sunt Tache Papahagi, Petru Caraman și Ion Diaconu, acesta din urmă autor al uneia dintre cele mai valoroase culegeri, Folclor
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
concert unplugged Maria Răducanu - voce și chitară 20.00 - lectură din Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade, cu actrița Adriana Mocca 20.30 - recital Maria Casandra Hauși, Mărturii străbune: cântece străvechi din Maramureș, doine de dor, de dragoste și hori păstorești, prezentate sub forma unui monolog muzical, părțile cântate vor alterna cu altele recitate. O poveste cu povețe pentru cel ce vrea să-nvețe... 21.30 - proiecție de filme de arhivă
Noapte senzațională de Sânziene și Ziua Universală a Iei, la IFB by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79903_a_81228]
-
că can dintr-aceia sînt. Dirept că păstorii necuvîntătoarelor dobitoace, de nu toți sînt furi, iară gazde de furi tot sînt, iproci". Fragmentul clatină dintr-o lovitură două mituri naționale: cel al armoniei dintre provinciile istorice și cel al modelului păstoresc (patriarhal, nobil, eroic). Dacă acest fragment e interesant mai mult sub aspect anecdotic, ca eșantion de istorie a mentalităților, a identităților regionale și a raportărilor polemice între moldoveni și munteni (dialogul se poate completa cu fraze acide ale lui Miron
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
Dezvoltare Durabilă Brașov - "Interferențe Culturale Româno-Poloneze" (59.436 de lei) și "Obiceiurile de peste an ale junilor din Scheii Brașovului și Brașovul vechi. Tradiții ancestrale românești și influențe multiculturale" (58.075 de lei), Comuna Ion Creangă, Județul Neamț - "Cântece și Datini Păstorești. Pe sub creanga de arin. Festival - Concurs de Cântece și Datini Păstorești interpretate la diferite instrumente vechi" (59.182 de lei) și Universitatea Babeș-Bolyai - "Memorii intersectate. Memoria locurilor în orașele multiculturale ale Transilvaniei secolului XX: Satu-Mare, Sighișoara, Turda" (56.410 lei
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
Obiceiurile de peste an ale junilor din Scheii Brașovului și Brașovul vechi. Tradiții ancestrale românești și influențe multiculturale" (58.075 de lei), Comuna Ion Creangă, Județul Neamț - "Cântece și Datini Păstorești. Pe sub creanga de arin. Festival - Concurs de Cântece și Datini Păstorești interpretate la diferite instrumente vechi" (59.182 de lei) și Universitatea Babeș-Bolyai - "Memorii intersectate. Memoria locurilor în orașele multiculturale ale Transilvaniei secolului XX: Satu-Mare, Sighișoara, Turda" (56.410 lei), în timp ce Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba a obținut cel mai
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
sau animale, de obicei sălbatice, precum și forme de relief din zona respectivă. Romanii au acceptat aceste cuvinte în latina vorbită de ei, le-au împrumutat. Au preluat și termenii oarecum „tehnici“ din terminologia unor meserii mai dezvoltate la autohtoni (terminologia păstorească, în cazul provinciei Dacia), păstrați din aceleași motive. În felul acesta, latina vulgară s-a transformat, treptat, în fiecare provincie unde era vorbită, în câte o altă limbă romanică. Altfel spus, în fiecare provincie romană latina a evoluat în mod
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ciuf, grumaz, gușă, rânză) sau sunt termeni referitori la obiecte de îmbrăcăminte (brâu, căciulă, sarică); alte cuvinte sunt proprii oierului sau locuinței primitive de munte, implicând, inițial, mai ales așezările sezoniere ale păstorilor transhumanți (argea, cătun, vatră și gard). Tot păstorești sunt cele patru cuvinte care denumesc alimente (arichiță, brânză, bulz, zară). În sfârșit, alți termeni trimit la formele unei agriculturi primitive, impuse de păstorit: buc (prelucrarea cânepii), grapă (cultivarea cerealelor), gresie (cositul fânului). Concluzia este aceea că aproape toți termenii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cuvântul maghiar este atestat în secolul 16 și înseamnă „căpătâi, vârtej (la car); roata dințată de la moară“. În plus, cuvântul românesc denumește o unealtă caracteristică pentru păstorit și a fost împrumutat de maghiară din română, împreună cu alte cuvinte din terminologia păstorească românească, așa cum a arătat F. Bakos. De asemenea, cuvinte care denumesc obiecte specifice portului popular românesc sau țesături tipic românești sunt inexplicabil puse pe seama influenței maghiare. Nu se împrumută cuvinte străine pentru a denumi realități proprii felului de viață românesc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
acordat revoluționarilor bulgari în secolul 19, în epoca premergătoare independenței). Cel mai reprezentativ domeniu onomasiologic pentru exportul de cuvinte din română este terminologia pastorală (în slovacă sunt douăzeci și cinci de termeni, iar în maghiara literară și dialectală, peste două sute). Dintre cuvintele păstorești împrumutate de alte limbi, cel mai răspândit este brânză, care există în treisprezece limbi (belarusă, bulgară, cehă, italiană, macedoneană, maghiară, neogreacă, polonă, rusă, săsească, sârbă, slovenă, ucraineană). Din același domeniu, au fost împrumutate cuvintele găleată, mioară, mocan, putină, urdă, vătui
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
vitrege de chiverniseală, în toate punctele se observă un regres înspăimîntător a elementului român, ce ni se răspunde? "Romînii s-au bătut bine". N-aveți încredere în vitalitatea poporului", o frază a d-lui Dim. Sturza. Toate popoarele agricole și păstorești sunt războinice. Dar ce dovedește asta? Dovedește poate că, cu toată bravura, al nostru nu dă îndărăt? Daca politica străină, împreună cu străinii ce ne guvernează, tind la substituirea elementului român prin scursături din toate unghiurile lumii, daca nici unul din relele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a dat cu zece trepte-napoi. Iar altădată totul a-ncremenit, și păstorii mâncau fără să mănânce și păsările cântau fără să cânte... Și Iehova apărea-n stâlpul lui de nor și de foc, pe neașteptate, între două pagini de întîmplări păstorești, ca un semn de carte din cele făcute de școlărițe, împodobite cu cusături... Nu timpul se oprea și se dădea îndărăt, ci degete prelungi răsfoiau filele, întorcîndu-se la vreun pasaj îndrăgit. Sîntem copii și copii, dar ai cui, ale cui
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
om din popor! OMUL DIN POPOR Sărut vârful opincilor Măriei Tale... și ne bucurăm urât că videm fața cea necinstită a Măriei Tale. R[EGELE] Ce inocență în espresie, ce naivitate, îmi pare că aud păstorii și păstorițele din pastoralele păstorești ale poeților noștri cântând Ave Maria! O[MUL] D[IN] P[OPOR] Și-mpărate, să ierți vorba proastă, da' auzirăm că te făcuși un om de nimică și, fiindcă tot trebuie să te ții [de] ceva, ți-am adus hastă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
haiduc, pentru care doinea din fluier de Răsuna Valea Prahovei. Hidronimul Valea Căruntei care desparte simbolic Breaza de Sus de Breaza de Jos nu este departe de aceste frânturi de poveste. Frântură din filonul folcloric, legenda scoate în relief originea păstorească a așezării, fapt confirmat de nenumărate izvoare si documente. Numele Focșeneanu pe care-l au un număr mare de familii din orașul de astăzi atestă că străbunii lor erau originari din satul Focșa de lângă Făgăraș. Numele Bran, purtat de asemenea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
căci, după câte se pretind, el ar fi știind bine limba românească și, având darul elocuenței, se zice c-ar fi contribuit mult pîn-acuma la convertirea a multă samă de români, încît pare a fi foarte potrivit să poarte cârja păstorească. În orice caz intenția Scaunului roman era de-a crea episcopiei de Milcov o poziție mai liberă și mai neatârnată de înrurirea ungurească. Între acestea Moldova rămase încă tot subordonată mitropolitului din Halicz în Malorosia și era espusă tuturor inconvenientelor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se consuma plăcinta dobrogeană cu brânză de oi, servită cu un pahar de chefir și celebrele dulciuri turcești: șerbet, alviță, baclavale. Dintre băuturile alcoolice, vinul de Murfatlar n-are egal. În Maramureș, sunt prețuite o serie de bucate specifice civilizației păstorești, bazate pe carnea de oaie și cea de vită, la care se adaugă slana afumată și costița tăiată mărunt și păstrată în untură. Nelipsite de pe masa maramureșenilor sunt brânzeturile și horinca de prune, iar dintre mâncărurile specifice, la mare căutare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
referim la poetul cu cea mai complexă viziune asupra relației bărbat-femeie, trăită ca realitate a culturii (cum am susținut mai sus), dar, în același timp, așezată pe solul pro5 Argumentație preluată din: Octavian BUHOCIU, Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească, ed. Minerva, 1979. Pentru bogatele referințe de ordin juridic și istoric, vezi în special paginile 376-386. 33 priei experiențe. Aceasta este unică și greu de înțeles dacă nu o privim în contextul izvoarelor culturale ce i-au modelat gândirea în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
referim la poetul cu cea mai complexă viziune asupra relației bărbat-femeie, trăită ca realitate a culturii (cum am susținut mai sus), dar, în același timp, așezată pe solul pro5 Argumentație preluată din: Octavian BUHOCIU, Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească, ed. Minerva, 1979. Pentru bogatele referințe de ordin juridic și istoric, vezi în special paginile 376-386. 33 priei experiențe. Aceasta este unică și greu de înțeles dacă nu o privim în contextul izvoarelor culturale ce i-au modelat gândirea în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
profundă supunere și recunoștință pentru puterea ce mi-o încredințați prin acest toiag. Să trăiți Sire! Trăiască Maiestatea Sa Regina. Trăiască Moștenitorul Tronului și întreaga Dinastie română!”. La rândul său, Regele l-a felicitat, încredințându-i cu adevărată bucurie toiagul păstoresc, numindu-l fiu ales al Bucovinei și vrednic profesor la Facultatea de Teologie și sigur fiind că toți credincioșii precum și frații întru arhipăstorire îl vor primi cu bucurie frățească. Aceste discursuri și tot ritualul care au avut loc atunci, arată
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
aci tramvaiul! zise Mini. Se plimbau în sus și în jos, vorbind. - ... Dar ce să vezi! După câteva luni, confesorul, un biet bătrân, a venit aiurit să spuie maicei superioare că, de un timp, primește de la unele din "oile sale păstorești" mărturisiri ciudate. . . și, cu tot secretul confesiunei, nu știe, dacă nu trebuie. Superioara, care era o administratoare zdravănă, a silit pe bietul popă să fie cât mai precis. A cerut nume și amănunte complete. Când a auzit că e vorba
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
porii statului, prin toate receptoarele individului, era legea de progres a țărei ei; era oare acum și o infuziune prin toți porii trupului creator, un nou agent de conformare a proereațiunei? se întreba Mini. E drept că alături de poporul primitiv, păstoresc, sau care umbla agale pe drumurile civilizării, era a pătură dictatoare, care permanent exprima acel ciudat procedeu de a se nivela, prin salturi repezi, de a-și însuși și identifica regimul de existență cu acel al popoarelor contimporane. Sistemul era
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
rumoarea care venea de la parter ar fi confirmat parcă ceea ce simțea, el și-a ales un moment ca să înainteze spre rampă într-un fel grotesc, cu brațele și picioarele îndepărtate, în costumul său antic, și să se prăbușească în mijlocul decorului păstoresc care nu încetase niciodată să fie anacronic, dar care, în ochii spectatorilor, a devenit anacronic abia acum și într-un fel cumplit. Căci, în aceeași clipă, orchestra s-a oprit, cei de la parter s-au ridicat și au început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
g? t/g T[2g: invers* mai mare. g cheltuiește cea mai puțină muncă posibilă pentru a se întreține: păstoria, vânătoarea. Munca necheltuită însă constituie un capital de energie de rasă, reprezentat prin vitejie și prin viociune vitală. Toate națiile păstorești sunt nații eroice. Epoca eroică e epocă păstorească. Dar prin chiar procesul păstoriei oamenii se-nmulțesc, pământul sărăcește prin păscare, fie chiar numai cu cantitatea a. În generația a doua raportul se prezintă astfel (t - a) / (g [plus] a) Cantitatea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
g cheltuiește cea mai puțină muncă posibilă pentru a se întreține: păstoria, vânătoarea. Munca necheltuită însă constituie un capital de energie de rasă, reprezentat prin vitejie și prin viociune vitală. Toate națiile păstorești sunt nații eroice. Epoca eroică e epocă păstorească. Dar prin chiar procesul păstoriei oamenii se-nmulțesc, pământul sărăcește prin păscare, fie chiar numai cu cantitatea a. În generația a doua raportul se prezintă astfel (t - a) / (g [plus] a) Cantitatea luată din t s-a tradus în organism
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]