358 matches
-
și folclor ce apar într-un sat. Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate, pe tradițiile locale și pe istoria comunei: Ion Ghelase, Mobilitatea mocanilor săceleni și greutățile întâmpinate, Victor Jinga, Săcele în trecutul apropiat, astăzi și în viitor, Al. Stroe-Militaru, Păstoritul mocanilor săceleni în Țara Românească, Mocanii săceleni ca element de unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele, Noua descălecare românească a Săcelelor la începutul veacului al 18-lea, Țârculeștii, Păstoritul mocanilor săceleni ș.a. Rubricile
VIAŢA SACELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
în viitor, Al. Stroe-Militaru, Păstoritul mocanilor săceleni în Țara Românească, Mocanii săceleni ca element de unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele, Noua descălecare românească a Săcelelor la începutul veacului al 18-lea, Țârculeștii, Păstoritul mocanilor săceleni ș.a. Rubricile cele mai bogate în informații sunt „Scrisori vechi”, „Folclor”, „Bibliografie” „Spicuiri mărunte”, „Poșta redacției”. Sectorul de poezie este susținut de I. Al. Bran-Lemeny, Ion Iordache, Vasile Coban, Nicolae Moisiu, Victor Tudoran, Lucian Costin, Iosif Mariescu, I.
VIAŢA SACELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
vămeni, ca supuși ai mănăstirii Moldovița, nici nu-i ia în discuție, iar despre câmpulungeni arată că „nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, fiindcă în munții lor nu au nici un fel de țarini, toată munca lor este păstoritul oilor”, caracterizare valabilă și pentru vămenii de la începutul secolului al XVIII-lea, când D. Cantemir scrie „Descrierea Moldovei” <footnote Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, p. 237-239. footnote>. Vama de la Moldovița ( Moldova cea mică - n.a.), ca instituție, a funcționat, după toate probabilitățile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ustensile casnice, imagini ale unui trai modest cu preocuparea principală pentru supraviețuire. Referindu-ne la ocupații, admitem, fără să absolutizăm, că îndeletnicirea principală a locuitorilor din Vama a fost creșterea animalelor, în principal a oilor, așa după cum se cunoaște că păstoritul a fost pentru poporul român una din ocupații, nu cea de bază. Că au fost familii și chiar localități care s-au specializat în creșterea oilor, nu încape nici o îndoială. Condițiile de climă, de relief au impus, în unele zone
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nu cea de bază. Că au fost familii și chiar localități care s-au specializat în creșterea oilor, nu încape nici o îndoială. Condițiile de climă, de relief au impus, în unele zone, această îndeletnicire, care a putut lua și forma păstoritului transhumant <footnote I.I.Rusu, Etnogeneza românilor, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 211- 214. footnote>. Creșterea vitelor mari, a cailor, a porcilor, a oilor, meșteșugurile legate de prelucrarea pieilor, a lemnului, lânii, inului și cânepii, cultivarea plantelor adecvate - orzul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
chiar meiul, la care s-au adăugat mai târziu cultivarea porumbului și cartofului și plantele de grădină, alcătuiesc un tablou sumar al ocupațiilor vămenilor din timpurile vechi și noi. Revenind la creșterea oilor, putem spune că s-a practicat un păstorit pendulator <footnote Pentru problema păstoritului transhumant vezi: Traian Hersani, Probleme de sociologie pastorală, București, 1941, p. 226 și urm. footnote>, cu stâni pe munții apropiați, arendați pentru o vară, cu ciobani angajați să păzească oile. Stăpânul stânii, cel care organiza
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
au adăugat mai târziu cultivarea porumbului și cartofului și plantele de grădină, alcătuiesc un tablou sumar al ocupațiilor vămenilor din timpurile vechi și noi. Revenind la creșterea oilor, putem spune că s-a practicat un păstorit pendulator <footnote Pentru problema păstoritului transhumant vezi: Traian Hersani, Probleme de sociologie pastorală, București, 1941, p. 226 și urm. footnote>, cu stâni pe munții apropiați, arendați pentru o vară, cu ciobani angajați să păzească oile. Stăpânul stânii, cel care organiza stâna, putea fi stăpânul oilor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
baciul, organizatorul stânii, ar fi și proprietarul deplin al locului de pășunat. Și astăzi se folosește pentru cel care organizează stâna denumirea de „stăpân de munte”, alături de baci sau, simplu, stăpân. Nu avem dovezi că bacii, stăpânii ar fi organizat păstoritul transhumant, prin alternanța munte-șes, în funcție de anotimpuri, deși nu este exclus ca unii dintre ei să se fi asociat cu bacii câmpulungeni pentru a coborî turmele în șesurile Siretului, Prutului, Jijiei sau la bălțile Dunării <footnote Ioan Iosep, Un fenomen inedit-transhumanța
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
câmpulungeni pentru a coborî turmele în șesurile Siretului, Prutului, Jijiei sau la bălțile Dunării <footnote Ioan Iosep, Un fenomen inedit-transhumanța câmpulungenilor, în Codrul Cosminului, serie nouă, nr. 1 (11), 1995, Univ. „Ștefan cel Mare” Suceava, Fundația Culturală Bucovina. footnote>. Organizarea păstoritului transhumant ar fi trebuit să lase urme în toponimia locală, care să indice drumul parcurs, locurile de trecere care să se fi chemat: Drumul Oilor, Vadul Oilor, Drumul ciobanilor, al păcurarilor sau altceva care să amintească de practicarea păstoritului transhumant
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Organizarea păstoritului transhumant ar fi trebuit să lase urme în toponimia locală, care să indice drumul parcurs, locurile de trecere care să se fi chemat: Drumul Oilor, Vadul Oilor, Drumul ciobanilor, al păcurarilor sau altceva care să amintească de practicarea păstoritului transhumant, așa cum avem toponime legate de creșterea celorlalte animale. Agricultura montană, cultivarea plantelor, deși redusă ca pondere în economia satului, nu a lipsit din ocupațiile fiecărei familii. Pe lângă fiecare casă a existat o grădină de legume și o anumită suprafață
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ciclul fazelor Lunii și înălțimea maximă la care Soarele se ridică la amiază deasupra orizontului sau direcția din care răsare la orizont dimineața au servit celor dintâi determinări ale anului, vitale mai ales pentru oamenii primitivi care practica agricultura și păstoritul. 2.4 Instrumente de lucru ale astronomiei În secolul al XVII-lea, au fost inventate instrumentele optice - luneta și telescopul și până atunci observarea cerului era făcută cu ochiul liber. În 1609, Galilei a folosit luneta privind spre stele și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cadrului cu măiestrie lucrat și alcătuit din motive geometrice găsim transfigurate în ciclu, scene de muncă în suita Anotimpurile, Cositul fânului, secerișul, culesul viilor sânt scene în care personajele sânt surprinse în plină mișcare. Altele scene sânt rezervate meseriilor țărănești: păstoritul, fierăritul, butinăritul, toate ingenios realizate prin care artistul se dovedește un bun creator de atmosferă rustică. Gama obiectelor lucrate de meșter este bogată. Excelează si în lucrări miniaturale, care-i pun la încercare îndemânarea și migala.” (Pamfil Bilțiu - Glasul Maramureșului
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
pădurilor ș.a.. O variantă a acestui efect complex al altitudinii este reprezentată de platourile înalte caracteristice Asiei (Tibet, Gobi), al căror climat este marcat și de excesivitatea impusă de continentalism. În consecință, vegetația este predominant ierboasă, sărăcăcioasă și utilizată prin păstorit de către o populație rară. 2.5.3.Unități geosistemice ale zonei reci Aceste tipuri se desfășoară în cea mai mare parte la nord 60°lat.N, extinzându-se însă datorită efectelor climatice ale continentalismului și mai spre sud, până la 50
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ca forță de atac În luptele tribale, fapt ce le-a creat un statut privilegiat de prieteni ai omului. Primele Însemnări despre utilizarea câinilor de către om datează din anul 2500 Î.e.n., când sumerienii s-au așezat În Mesopotamia. Odată cu apariția păstoritului, omul simte tot mai mult nevoia unui colaborator credincios și permanent, care să-l ajute la paza turmelor de oi și a cirezilor de vite. Încep de acum să se formeze primii câini ciobănești, destinați pazei și conducerii acestor turme
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pazei și conducerii acestor turme și cirezi, răspândite pe tot globul. Au apărut În număr tot mai mare animalele domesticite de om pentru nevoile sale de hrană, În special În regiunile geografice fertile și cu o vegetație luxuriantă. Odată cu Împământenirea păstoritului ca Îndeletnicire, câinii au Început să se diferențieze tot mai mult Între ei, iar oamenii au devenit preocupați pentru formarea de rase distincte de câini ciobănești și de apărare, ajungându-se, după mult timp, ca aproape În fiecare zonă geografică
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cadrului cu măiestrie lucrat și alcătuit din motive geometrice găsim transfigurate în ciclu, scene de muncă în suita Anotimpurile, Cositul fânului, secerișul, culesul viilor sânt scene în care personajele sânt surprinse în plină mișcare. Altele scene sânt rezervate meseriilor țărănești: păstoritul, fierăritul, butinăritul, toate ingenios realizate prin care artistul se dovedește un bun creator de atmosferă rustică. Gama obiectelor lucrate de meșter este bogată. Excelează si în lucrări miniaturale, care-i pun la încercare îndemânarea și migala.” (Pamfil Bilțiu - Glasul Maramureșului
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Radio (în colaborare cu Constantin Daicoviciu), Sibiu, 1943; Satul românesc din Transilvania și Banat. Studiu antropogeografic și etnografic - Le Village roumain de Transylvanie et du Banat, Cluj, 1945; Portul popular din Țara Hațegului. Bazinul de la Hațeg, București, 1962; Tipuri de păstorit la români (sec. XIX - începutul sec. XX), pref. Tiberiu Morariu, București, 1964; Studii de etnografie și folclor, vol. I, îngr. Mihai Pop și Ioan Șerb, pref. Mihai Pop, București, 1975, vol. II, îngr. Florica Șerb, București, 1980. Repere bibliografice: N.
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
care a exterminat demult „dăunătorul“ lup... Apus care nu știa că doar pe „oaia care nu-și poate păzi lâna o mănâncă lupul“... Mai mult, el este un element de echilibru În ecosistem, chiar dacă și Împotriva noastră care favorizăm, prin păstorit, unele animale - oaia, de exemplu - În defavoarea altora. Ierbivorele nu pot fi element de echilibru; pot, cel mult, să distrugă Întreaga vegetație, precum capra În Grecia; În antiteză, carnivorul controlează animalele, ierbivore și carnivore deopotrivă, salvând și vegetația. Lupul În special
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
societăți de păstori. Ce se Întâmplă atunci cu tradiția mea, condiția vieții mele? Din agricultor sedentar devin păstor ambulant. Și atunci, cineva care râvnește la sursa mea de existență va profita de firescul meu moment de ezitare Între agricultură și păstorit. Căci, până mă obișnuiesc cu noul mod de viață, Îmi lipsește carapacea. À propos de năpârlire, când orice insectă se ascunde... Sine ira et studio, dar asta au făcut-o cândva unii, impunând unei lumi păgâne creștinismul. Ca valah - căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și ploaie pentru ca în anul care vine să obțină o recoltă cât mai îmbelșugată. -în jurul datei de 1 iunie din fiecare an, înainte de plecarea oilor la munte, toată suflarea satului se aduna în punctul din care ciobanii porneau în păstorit. Acolo preotul satului ținea o slujbă, făcea o feștanie turmelor, le binecuvânta și le stropea cu apă sfințită, implorând puterea divină să le protejeze, să le apere de sălbăticiunile pădurilor, de animalele răpitoare, de molime, de vânturi, vijelii, avalanșe, ploi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
intrare într-o mină de culoare argintie, în interiorul căreia, pe fond negru, este amplasat un vagonet de culoare argintie. Scutul este timbrat cu o coroană murala din argint, cu trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - ciobanul și oile sale semnifică păstoritul și creșterea animalelor că veche îndeletnicire a locuitorilor acestei zone; - Munții Valcanului, Pasul Valcan și drumul ce coboară sunt locuri cu importante semnificații istorice încă din perioada dacica, simbolizând devotamentul, eternitatea, purificarea prin eliberare și încrederea oamenilor acestor locuri în
HOTĂRÂRE nr. 487 din 9 iunie 2000 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128919_a_130248]
-
etc. Climatul este rece cu multă zăpadă, îngheț frecvent și 137V Mediu alpin din Munții Făgăraș Culmi și platouri despădurite în Munții Retezat Culmi despădurite pentru pășunat în Munții Ciucaș vânturi puternice. Influența omului este slabă și se produce prin păstorit, turism, drumuri etc. Pe pantele abuziv păstorite, iarba aproape a dispărut, spălarea în suprafață și solifluxiunile au îndepărtat pojghița de sol, scoțând roca la suprafață. La fel se întâmplă în apropierea cabanelor și a vârfurilor principale, desimea potecilor în lungul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pentru extinderea suprafețelor cu pășuni a stimulat, datorită pantelor mai mari și rocilor argiloase, alunecările de teren, formarea torenților, șiroirea. În aceste regiuni predomină așezările rurale mici și mijlocii desfășurate în lungul văilor și la obârșia unor ape mai mici. Păstoritul intens a stimulat creșterea numărului potecilor, degradarea treptată a pajișPRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE MEDIULUI 139 Depresiunea Podul Dâmboviței - modificări diverse ale mediului natural Degradarea terenurilor la Rozavlea, în Depresiunea Maramureș Cărări de vite și spălare în suprafață în Subcarpații de Curbură
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
păduri. Primele comunități agricole se dezvoltă de-a lungul cursurilor de apă și la liziera marilor păduri. Totuși, propagarea agriculturii neolitice, începută în Orientul Apropiat către ~ 8000, se dovedește un proces ineluctabil, în pofida rezistenței unor populații, mai ales după cristalizarea păstoritului, difuziunea culturii plantelor alimentare avansa spre Australia și Patagonia, când s-au făcut simțite efectele colonizării europene și ale revoluției industriale. Propagarea cerealiculturii vehiculează ritualuri, mituri și idei religioase specifice. Dar nu e vorba de un proces mecanic. Chiar reduși
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
190, Finlanda. România ar trebui să privească mai mult spre Finlanda, deoarece, la fel ca ea, "trăiește sub pathosul (...) originarului necorupt încă"191. Ambianța săracă a acestui continent, minimalistă, este de fapt sursa originalului. Aici iau naștere profesiunile primordiale: agricultura, păstoritul și pescuitul. Spiritualitatea arhaică din aceasta zonă a generat un bogat lirism popular 192. După primul batant al revistei (Pagini de civilizație și cultură), urmează Interferențe de la Kalevala la moderni. Aici remarcăm un articol, de fapt o traducere de Grete
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]