357 matches
-
cadrului cu măiestrie lucrat și alcătuit din motive geometrice găsim transfigurate în ciclu, scene de muncă în suita Anotimpurile, Cositul fânului, secerișul, culesul viilor sânt scene în care personajele sânt surprinse în plină mișcare. Altele scene sânt rezervate meseriilor țărănești: păstoritul, fierăritul, butinăritul, toate ingenios realizate prin care artistul se dovedește un bun creator de atmosferă rustică. Gama obiectelor lucrate de meșter este bogată. Excelează si în lucrări miniaturale, care-i pun la încercare îndemânarea și migala.” (Pamfil Bilțiu - Glasul Maramureșului
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
vămeni, ca supuși ai mănăstirii Moldovița, nici nu-i ia în discuție, iar despre câmpulungeni arată că „nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, fiindcă în munții lor nu au nici un fel de țarini, toată munca lor este păstoritul oilor”, caracterizare valabilă și pentru vămenii de la începutul secolului al XVIII-lea, când D. Cantemir scrie „Descrierea Moldovei” <footnote Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, p. 237-239. footnote>. Vama de la Moldovița ( Moldova cea mică - n.a.), ca instituție, a funcționat, după toate probabilitățile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ustensile casnice, imagini ale unui trai modest cu preocuparea principală pentru supraviețuire. Referindu-ne la ocupații, admitem, fără să absolutizăm, că îndeletnicirea principală a locuitorilor din Vama a fost creșterea animalelor, în principal a oilor, așa după cum se cunoaște că păstoritul a fost pentru poporul român una din ocupații, nu cea de bază. Că au fost familii și chiar localități care s-au specializat în creșterea oilor, nu încape nici o îndoială. Condițiile de climă, de relief au impus, în unele zone
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nu cea de bază. Că au fost familii și chiar localități care s-au specializat în creșterea oilor, nu încape nici o îndoială. Condițiile de climă, de relief au impus, în unele zone, această îndeletnicire, care a putut lua și forma păstoritului transhumant <footnote I.I.Rusu, Etnogeneza românilor, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 211- 214. footnote>. Creșterea vitelor mari, a cailor, a porcilor, a oilor, meșteșugurile legate de prelucrarea pieilor, a lemnului, lânii, inului și cânepii, cultivarea plantelor adecvate - orzul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
chiar meiul, la care s-au adăugat mai târziu cultivarea porumbului și cartofului și plantele de grădină, alcătuiesc un tablou sumar al ocupațiilor vămenilor din timpurile vechi și noi. Revenind la creșterea oilor, putem spune că s-a practicat un păstorit pendulator <footnote Pentru problema păstoritului transhumant vezi: Traian Hersani, Probleme de sociologie pastorală, București, 1941, p. 226 și urm. footnote>, cu stâni pe munții apropiați, arendați pentru o vară, cu ciobani angajați să păzească oile. Stăpânul stânii, cel care organiza
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
au adăugat mai târziu cultivarea porumbului și cartofului și plantele de grădină, alcătuiesc un tablou sumar al ocupațiilor vămenilor din timpurile vechi și noi. Revenind la creșterea oilor, putem spune că s-a practicat un păstorit pendulator <footnote Pentru problema păstoritului transhumant vezi: Traian Hersani, Probleme de sociologie pastorală, București, 1941, p. 226 și urm. footnote>, cu stâni pe munții apropiați, arendați pentru o vară, cu ciobani angajați să păzească oile. Stăpânul stânii, cel care organiza stâna, putea fi stăpânul oilor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
baciul, organizatorul stânii, ar fi și proprietarul deplin al locului de pășunat. Și astăzi se folosește pentru cel care organizează stâna denumirea de „stăpân de munte”, alături de baci sau, simplu, stăpân. Nu avem dovezi că bacii, stăpânii ar fi organizat păstoritul transhumant, prin alternanța munte-șes, în funcție de anotimpuri, deși nu este exclus ca unii dintre ei să se fi asociat cu bacii câmpulungeni pentru a coborî turmele în șesurile Siretului, Prutului, Jijiei sau la bălțile Dunării <footnote Ioan Iosep, Un fenomen inedit-transhumanța
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
câmpulungeni pentru a coborî turmele în șesurile Siretului, Prutului, Jijiei sau la bălțile Dunării <footnote Ioan Iosep, Un fenomen inedit-transhumanța câmpulungenilor, în Codrul Cosminului, serie nouă, nr. 1 (11), 1995, Univ. „Ștefan cel Mare” Suceava, Fundația Culturală Bucovina. footnote>. Organizarea păstoritului transhumant ar fi trebuit să lase urme în toponimia locală, care să indice drumul parcurs, locurile de trecere care să se fi chemat: Drumul Oilor, Vadul Oilor, Drumul ciobanilor, al păcurarilor sau altceva care să amintească de practicarea păstoritului transhumant
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Organizarea păstoritului transhumant ar fi trebuit să lase urme în toponimia locală, care să indice drumul parcurs, locurile de trecere care să se fi chemat: Drumul Oilor, Vadul Oilor, Drumul ciobanilor, al păcurarilor sau altceva care să amintească de practicarea păstoritului transhumant, așa cum avem toponime legate de creșterea celorlalte animale. Agricultura montană, cultivarea plantelor, deși redusă ca pondere în economia satului, nu a lipsit din ocupațiile fiecărei familii. Pe lângă fiecare casă a existat o grădină de legume și o anumită suprafață
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pădurilor ș.a.. O variantă a acestui efect complex al altitudinii este reprezentată de platourile înalte caracteristice Asiei (Tibet, Gobi), al căror climat este marcat și de excesivitatea impusă de continentalism. În consecință, vegetația este predominant ierboasă, sărăcăcioasă și utilizată prin păstorit de către o populație rară. 2.5.3.Unități geosistemice ale zonei reci Aceste tipuri se desfășoară în cea mai mare parte la nord 60°lat.N, extinzându-se însă datorită efectelor climatice ale continentalismului și mai spre sud, până la 50
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
supercontinentul eurasiatic. Vreme îndelungată, aceste triburi au învățat să supraviețuiască în cadrul natural ostil caracteristic Asiei Centrale. Rezistența lor s-a datorat dezvoltării, în pofida condițiilor vitrege, a unui sistem social cultural și, mai ales, economic, funcțional. Întregul lor univers gravita în jurul păstoritului care exploata eficient particularitățile geografice ale stepelor, înconjurate de zone deșertice și lanțuri muntoase. Turco mongolii au avut capacitatea de a se adapta la mediile din stepă, semiaride, dar relativ înierbate care permiteau păstoritul nomad, precum și la cele montane, afectate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
funcțional. Întregul lor univers gravita în jurul păstoritului care exploata eficient particularitățile geografice ale stepelor, înconjurate de zone deșertice și lanțuri muntoase. Turco mongolii au avut capacitatea de a se adapta la mediile din stepă, semiaride, dar relativ înierbate care permiteau păstoritul nomad, precum și la cele montane, afectate de secetă, unde se adăposteau pășuni bogate de altitudine, propice transhumanței 108. Așadar, forțați de fragilitatea și capriciile mediului natural din centrul Eurasiei, turco mongolii și-au mânat turmele înfometate și însetate spre extremitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mediului natural din centrul Eurasiei, turco mongolii și-au mânat turmele înfometate și însetate spre extremitățile mai îmbelșugate ale masei continentale. Hoardele au căutat, găsit și ocupat locuri similare celor de baștină care să asigure continuarea propriului sistem bazat pe păstorit. Nu întâmplător, unele triburi s-au înstăpânit, în Europa, peste stepele ponto caspice sau cele panonice. Altele au preferat să ocupe, în Asia, pășunile de altitudine din Anatolia și Iran. Populațiile turcice au rezistat și chiar, în unele cazuri, au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
zonele montane, și, în mod excepțional, în cele înmlăștinite (Albania 123 și Epir). d. Amintiri sud dunărene În absența unui cadru natural care să-i asigure un adăpost eficient, romanitatea sud dunăreană a fost nevoită să-și rezume activitățile la păstorit și comerț. În mod special, au excelat aromânii, care au probat un simț dezvoltat al afacerilor. Imposibilitatea practicării agriculturii, care reprezenta baza economică a oricărei societăți, a influențat decisiv destinul nefericit al comunităților latinofone. Elementul romanizat s-a menținut astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
familiare acestui spațiu geografic: "Popor de agricultori și crescători de vite, trăind lângă tâmpla verde a codrilor un timp ce se măsura nu cu minutul și secunda, ci cu marile diviziuni ale anotimpurilor de care depindeau muncile specifice agriculturii și păstoritului, românii și-au selecționat în timp, prin intermediul meșterilor creatori de frumos (oameni simpli, înzestrați cu talent și spirit de observație, proveniți în cea mai mare parte din rândurile păturilor mici și mijlocii ale societății medievale), repertoriul de forme și de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unde au rămas izolați În munți cu turmele lor. După ce au coborât pe albia Mureșului și pe șesul Ditrăului, Gheorgheni, Remetea, Lăzarea și În localitățile Învecinate, au Început să facă și aici puțină agricultură, ocupația lor de bază fiind totuși păstoritul. Dar de aici sunt goniți treptat de unguri Începând cu secolul XI și XII, când se Încheie procesul de etnogeneză, odată cu asimilarea slavilor. Numele românești, multe din aceste localități, dovedesc aceasta. Istoricii maghiari, cum am arătat În paginile anterioare, recunosc
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de informare în masă, poliția a operat, două arestări. Unul după altul, în două locuri diferite, au fost arestați doi români. Primul avea 20 de ani iar cel de-al doilea 36 de ani. Cel mai tânăr se ocupa cu păstoritul iar cel mai în vârstă era de profesie bucătar. Cel mai tânăr, după o noapte petrecută la poliție și-a recunoscut vina. La percheziția realizată de poliție, în tabăra abuzivă de la Primavalle, în cortul acestora, a fost descoperită o pereche
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
care a exterminat demult „dăunătorul“ lup... Apus care nu știa că doar pe „oaia care nu-și poate păzi lâna o mănâncă lupul“... Mai mult, el este un element de echilibru În ecosistem, chiar dacă și Împotriva noastră care favorizăm, prin păstorit, unele animale - oaia, de exemplu - În defavoarea altora. Ierbivorele nu pot fi element de echilibru; pot, cel mult, să distrugă Întreaga vegetație, precum capra În Grecia; În antiteză, carnivorul controlează animalele, ierbivore și carnivore deopotrivă, salvând și vegetația. Lupul În special
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
societăți de păstori. Ce se Întâmplă atunci cu tradiția mea, condiția vieții mele? Din agricultor sedentar devin păstor ambulant. Și atunci, cineva care râvnește la sursa mea de existență va profita de firescul meu moment de ezitare Între agricultură și păstorit. Căci, până mă obișnuiesc cu noul mod de viață, Îmi lipsește carapacea. À propos de năpârlire, când orice insectă se ascunde... Sine ira et studio, dar asta au făcut-o cândva unii, impunând unei lumi păgâne creștinismul. Ca valah - căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Clivetti, Gheorghe, România și crizele internaționale. 1853-1913, Editura Fundației AXIS, Iași, 1997. Conea, Ion, Spațiul geografic românesc. Geografie și istorie românească, Societatea Națională de Editură și Arte Grafice "Dacia Traiană", București, 1944. Constantinescu-Mircești, C., Păstoritul transhumant și implicațiile lui în Transilvania și Țara Românească în secolele XVIII-XIX, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1976. Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, București, 1997. Colescu, Leonida, Analiza rezultatelor recensământului general al populației
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
88 ***, Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, p. 233. 89 Victor Slăvescu, Corespondența lui Ion Ionescu de la Brad către Ion Ghica (1846-1874), București, 1943, p. 71. 90 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, p. 223. 91 C. Constantinescu-Mircești, Păstoritul transhumant și implicațiile lui în Transilvania și Țara Românească în secolele XVIII-XIX, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1976, pp. 122-124. 92 Apud Roman Sorescu, Monastirile Dobrogene, Tipografia Profesională Dimitrie C. Ionescu, București, 1914, p. 20. 93 Ibidem. 94 ***, Istoria
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
proprin-zis industriale, nu au fost luați în studiu decât muncitorii din industria constructoare de mașini. Ce legătură aveau însă agricultorii, pădurarii sau minerii cu industrializarea? Evident, nu aveau nici o legătură. Aveau însă o legătură cu scopul tăinuit al experimentului Berevoiesti - păstorit, între alții, de Ion Iliescu, (ministru pentru problemele tineretului), Vasile Vacaru, Virgil Măgureanu și alții. Crearea omului nou, visat de Ceaușescu, care urma să apară în matcă Argeșului scornicist. V. V. Caramelea avertiza într-un studiu din 1972 că omul nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Moldova <endnote id="(416, vol. II, pp. 31 și 39)"/>. În nordul Moldovei, În zona localității Târgu Neamț, este atestat numele evreiesc Paster (de la „păstor”), care, conform unor comentatori, ar demonstra că unii evrei din regiune s-au ocupat de păstorit <endnote id="(839, p. 160)"/>. Într- adevăr, În anumite epoci și În anumite zone ale spațiului românesc, evreii au fost ciobani propriu-ziși. „Stânile evreiești În Maramureș, ca și În Bucovina sunt foarte numeroase și se Înmulțesc din ce În ce mai mult”, scria Tiberiu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În anumite epoci și În anumite zone ale spațiului românesc, evreii au fost ciobani propriu-ziși. „Stânile evreiești În Maramureș, ca și În Bucovina sunt foarte numeroase și se Înmulțesc din ce În ce mai mult”, scria Tiberiu Morariu, care a cercetat În anii 1920 păstoritul practicat de evrei În această zonă, fenomen atestat de pe la jumătatea secolului al XIX-lea. „Sunt destul de dese cazurile când bacii sunt evrei.” Ei se numesc „cușerari”, pentru că „fac brânză cușeră”. Tiberiu Morariu publică și câteva fotografii cu stâne evreiești (ridicate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Henri Stahl În 1910 -, dar nu e curte În care să nu răsune armonios gârâitul simpatic al gâștelor, animal sacru la romani și la evrei” <endnote id="(843, p. 122)"/>. Până În primele decenii ale secolului XX - constată istoricul Victor Neumann -, păstoritul evreiesc din Maramureș și Bucovina „se transformă Într-o realitate economică imposibil de neglijat”. „Nemaiîntâlnit la scara Europei, aspectul intră În istorie ca o particularitate, una din nenumăratele, a diasporei iudaice. E În acest caz ceva mai mult decât o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]