1,531 matches
-
mineri, când s-a străpuns tronsonul Cetățuia - Aref al galeriei de fugă, cu circa patruzeci de zile înainte de termen. Pe aici, nu o dată, mi-au călcat și mie pașii, scurtând drumul pe Argeș în sus, când mergeam la pescuit de păstrăv și lipan, însoțindu-l pe marele maestru în ale pescuitului, inginerul Guță, din ale cărui mâini ieșeau muștele pe culori, momeala răpitorilor. Am călcat cu piciorul, de nenumărate ori, locul pe unde apele Argeșului, ieșite din turbinele centralei subterane, sunt
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
au stagnat mersul. Împreună cu familia Curta, familia Gogioman și frumoasa lor fiică dintr-a XI-a, am participat la un eveniment epocal. În corpul barajului s-au lăsat porțile grele de fier, oprind apele înspumate ale râului în care colcăiau păstrăvii și lipanii. Și, văzând cu ochii, încet-încet, albia Argeșului seca, iar apa în baraj creștea, izbind cu furie în betonul curbat al stăvilarului. Lucrarea se terminase cu zece zile înainte de termenul fixat. Lacul de acumulare începea să prindă contur. Lacul
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
irige peste nouă mii de hectare de pământ arabil din județ. Aceste torente își caută calea prin albia săpată de-a lungul secolelor, printre malurile stâncoase, unde arbuști crescuți parcă din granitul dur al muntelui stăteau de veghe, numărând fiecare păstrăv ce sărea din apă la bulboane, grăbit să prindă câte o gâză rătăcită spre flora montană. Călătorul nostru solitar își târa din ce în ce mai greu picioarele obosite de drum și de vreme. Mai avea puțin și ajungea la marginea localității Teșila, un
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
le las geamantanele goale, iar când plec le iau pline. Ghiță Socol, un lipovan voininic, cu ochii albaștri și părul roșcat, îmi asigură rezerva de fructe și legume, Costel Nicoară, pescarul, aflat la extrema cealaltă a lui Socol, fileul de păstrăv, iar Paul Grecea, prințul, fiindcă e mai tânăr decât primii, siropul din muguri de brad și apa minerală. Schimb obișnuitele amabilități cu dânșii, plătesc, iar ei îmi cară geamantanele sus, pe puntea principală, de unde sunt preluate de către doi hamali haitieni
DRUMUL APELOR, 2 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362883_a_364212]
-
călătorul ajunge în fața celei mai mari uzine hidroenergetice de pe râurile interioare alimentată de la lacul Vidra, străjuit de un baraj din anrocamente și materiale naturale. Pe aici curge Latorița, un râu furios și zgomotos din care uneori se zăresc cum sar păstrăvii după musculițe. Undeva sus, se află curmătura Oltețului și drumul coboară pe versantul sudic prin spectaculoasele sale chei în ținuturile gorjene. La ieșirea din Cheile Oltețului, în peretele stâng al versantului, se ascunde peștera Polovragi, apoi Mănăstirea Polovragi. De aici
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
său, la Casa de Cultură, că i-a plăcut și că ar dori să citească și altele. I-am promis că va avea. M-am ținut de cuvânt după ce am ajuns acasă. Deci, am intrat în bucătărie. Ginerele, domnul Nelu Păstrăv învârtea carnea pe grătar, soția sa făcea gogoși și cei doi nepoți ai domnului Grămadă intrau și ieșeau cu sprinteneală. Erau pe post de ospătari. A fost o plăcere deosebită să discut cu doamna Didina și cu domnul Păstrăv d
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
Nelu Păstrăv învârtea carnea pe grătar, soția sa făcea gogoși și cei doi nepoți ai domnului Grămadă intrau și ieșeau cu sprinteneală. Erau pe post de ospătari. A fost o plăcere deosebită să discut cu doamna Didina și cu domnul Păstrăv d’ale bucătăriei. Făceam comparații cu privire la prepararea unor feluri de mâncare la ei și la mine, în Oltenia. Nu erau deosebiri de esență. Doar anumite aspecte care țineau de tradiții, de moștenirea obiceiurilor însușite de la părinți, bunici și așa mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
alții. Acolo era cald. Așezându-mă în capul mesei dinspre cuptor, am înțeles că acolo s-a pregătit ceva. Marele cuptor era cald și plita încă era ușor încinsă. Ei bine, printre alte bunătăți, am avut surpriza să mâncăm și păstrăvi! Că au fost de la „Lacul de Argint” sau ba, nu am de unde ști. Nu am întrebat pe nimeni. Până la mâncare, compusă din nu mai știu ce anume, dar foarte bună, a fost așezată băutură pe mese. De mai multe feluri
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
numesc Museo del Jamon, în care vezi atârnând pe lângă pereți zeci de jamboane. Când te apropii de mare, încep să îți fie recomandate diverse feluri de pește și fructe de mare. Am mâncat un bacalao (cod) delicios și un trucha (păstrăv) foarte bine gătit. În Valencia, e renumit felul numit paella valenciana - un fel de ghiveci în care găsești pește, fructe de mare și chiar bucăți de pui. Băutura specifică este sangria, alcoolică și răcoritoare în același timp. Am băut în
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
în decembrie 1965, în revista „Familia” din Oradea. 42 de cărți publicate: Balade- 1993, Semne de hotar -1994, Brazde și sigilii- 1994, Tansa, oameni și locuri- 1996, Aproape mire- 1996, Balada popii din Cicârlău- 1998, La judecata florilor -1998, Zece păstrăvi argintii- 1998, Lecții de haiku - 1999, Rugăciuni și psalmi- 1999, Norii se golesc, traducere a cărții doamnei Winona Baker din Vancouver-Canada- 1999, Gardul vechi - 2000, Întrebările- 2001, Cântec pentru mama- 2001, Dialoguri- 2001, 58 de clipe - 2002, Haikuul descoperit- 2003
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
vuiet de apă se aude, e un șuvoi ce se aruncă de la o înălțime amețitoare peste o grămadă de stânci dărâmate. În luminișuri, fiare nevăzute stau tolănite fără frică, ascultând murmurul apei din Valea Rea, din care sar zglobii mulți păstrăvi și lipani. La un moment dat, un cerb speriat, cu coarnele lăsate pe spate, spintecă ca o săgeată desișul. Pe drumul stâncos, turme nenumărate de oi urcă la munte conduse de măgarii încărcați cu greutatea desagilor, turme încercuite de câini
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
peste Valea Rea, alungând negurile. Soarele, vestit prin măreția sa dumnezeiască, iese dintr-o prăpastie de lumină, scăldând Balta Pojernei în care câțiva „muscari” aruncă nadele lor de care sunt agățate muște artificiale de diferite culori și după care sar păstrăvii și lipanii, căutând culoarea preferată. Gârbovul lipan și păstrăvul colorat ca un curcubeu sunt scoși cu iscusință din apă de mâinile dibace ale pescarilor și aruncate cu grijă în coșurile pescărești, împletite din nuiele. Mai târziu, focurile aprinse în crângul
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
sa dumnezeiască, iese dintr-o prăpastie de lumină, scăldând Balta Pojernei în care câțiva „muscari” aruncă nadele lor de care sunt agățate muște artificiale de diferite culori și după care sar păstrăvii și lipanii, căutând culoarea preferată. Gârbovul lipan și păstrăvul colorat ca un curcubeu sunt scoși cu iscusință din apă de mâinile dibace ale pescarilor și aruncate cu grijă în coșurile pescărești, împletite din nuiele. Mai târziu, focurile aprinse în crângul de pe marginea apei încălzesc lespezile de piatră uriașe, și
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
de munte, bufnita, ierunca, fluturașul de stâncă, lăstunul, corbul de munte, mierla de piatră, etc. Reptilele sunt și ele prezente prin specii de șerpi (vipera comună, vipera cu corn). Datorită rețelei hidrografice, fauna apei este și ea reprezentată de pești (păstrăv de lac, păstrăv curcubeu, lipanul). Anul acesta Parcul National Retezat găzduiește în perioada 01 - 03 august 2014 Festivalul Drumeții Montane care permite descoperirea sau redescoperirea patrimoniului natural excepțional. Orice persoană indiferent că dorește să participe în cadrul activităților sau pur și
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
ierunca, fluturașul de stâncă, lăstunul, corbul de munte, mierla de piatră, etc. Reptilele sunt și ele prezente prin specii de șerpi (vipera comună, vipera cu corn). Datorită rețelei hidrografice, fauna apei este și ea reprezentată de pești (păstrăv de lac, păstrăv curcubeu, lipanul). Anul acesta Parcul National Retezat găzduiește în perioada 01 - 03 august 2014 Festivalul Drumeții Montane care permite descoperirea sau redescoperirea patrimoniului natural excepțional. Orice persoană indiferent că dorește să participe în cadrul activităților sau pur și simplu să facă
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
1989, HOTARUL DE FOC, Editura „Europa” - Craiova, cu prezentări de Nichita Stănescu și Gheorghe Tomozei, 1991, LA UMBRA CUVÂNTULUI, Editura „Semne”, 1995, SCHIMBAREA LA FAȚĂ,Editura „Semne”, 2001, TAURUL LUI FALARIS - MĂRTURISITORUL - Jurnal de poet, Editura „Semne”, 2003,MUZEUL DE PĂSTRĂVI - SCRISORI DIN LAZARET, Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2004, POȘTALIONUL DE SEARĂ- FILE DIN JURNALUL UNUI HERUVIM, Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2005, DINCOLO DE TĂCERE - Jurnal de poet, Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2009
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
din cele 17 cărți publicate până acum: HOHOTUL APELOR (1975), PRIVIND ÎN OCHII PATRIEI (1986), AȘA CUM SUNT (1989), HOTARUL DE FOC (1991), LA UMBRA CUVÂNTULUI (1995), SCHIMBAREA LA FAȚĂ (2001), TAURUL LUI FALARIS - MĂRTURISITORUL - Jurnal de poet (2003), MUZEUL DE PĂSTRĂVI - Scrisori din lazaret (2004), POȘTALIONUL DE SEARĂ - File din jurnalul unui heruvim (2005), DINCOLO DE TĂCERE - Jurnal de poet (2009), DANSUL INOROGULUI - ELOGIUL MELANHOLIEI (2010), EVANGHELIA INIMII - ANOTIMPURI - Jurnal de poet (2010), EVANGHELIA CERULUI - ZODII DE POET (2011), EVANGHELIA TĂCERII - SOLILOCVII
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
de Cântec/ sfiindu-vă!” (Somn în oglindă). Cea de-a doua etapă distinctă a creației lui Theodor Răpan cuprinde următoatrele patru cărți inedite, în care experimentează noi forme/formule literare: Taurul lui Falaris - Mărturisitorul - Jurnal de poet (2003), Muzeul de păstrăvi - Scrisori din lazaret (2004), Poștalionul de seară - File din jurnalul unui heruvim (2005), Dincolo de tăcere - Jurnal de poet (2009). Taurul lui Falaris - Mărturisitorul - Jurnal de poet (2003) este o „carte de învățătură”, în care temele fundamentale corespund stărilor divine: credința
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
Pavese, Jules Renard, Jean-Paul Sartre, Emil Cioran - adevărații „provocatori” ai reflexelor: „Dacă vrei să mă vezi, nu trebuie să mă privești. Dacă vrei să mă înțelegi, nu trebuie să mă cunoști. În rest, e dreptul meu la tăcere.” Muzeul de păstrăvi - Scrisori din lazaret (2004) este un „epistolar al însingurării”, o carte în care metafora își sacralizează drumul spre desăvârșire: „Pe sub chiparoșii deznădejdii, viață, spune-mi, în piept ce m-apasă?” Cele douăzeci de poeme în proză cultivă rostiri și tăceri
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
se conturează din perspective diferite: a opiniei populare, a povestitorului, a pescarilor, a tinerilor și a lui Aliman, ccea ce îi sporește și mai mult misterul. În Amintiri despre pescuit Vasile Voiculescu afirmă că: „Lostrița e un pește din familia păstrăvilor, pe cale de dispariție și, de aceea, înconjurat de un aer fabulos.” În Dicționarul explicativ al limbii române, lostrița este definită ca „pește răpitor, asemănător cu păstrăvul, cu capul lung, aproape cilindric, cu gura mare și cu dinți puternici, care trăiește
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
În Amintiri despre pescuit Vasile Voiculescu afirmă că: „Lostrița e un pește din familia păstrăvilor, pe cale de dispariție și, de aceea, înconjurat de un aer fabulos.” În Dicționarul explicativ al limbii române, lostrița este definită ca „pește răpitor, asemănător cu păstrăvul, cu capul lung, aproape cilindric, cu gura mare și cu dinți puternici, care trăiește în râurile de munte.” În „Prolog” este prezentată credința populară potrivit căreia în bălți se ascunde diavolul care ia înfățișare amăgitoare de luminiță sau fată ademenitoare
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
căreia în bălți se ascunde diavolul care ia înfățișare amăgitoare de luminiță sau fată ademenitoare. Din perspectiva povestitorului lostrița este un pește-diavol, cu „cap bucălat de somn, trup șui de șalău și pielea pestrițată auriu, cu bobițe roșii-ruginii ca a păstrăvului”, creație a diavolului: „nagodă cu înfățișare de lostriță”, „rânduită în apele Bistriței de către Necuratul”, „peștele naibei” Din perspectiva pescarilor apare în ipostază de pește-femeie. Ei îi fac o descriere aproximativă. „ar fi ca la doi coți de lungă și ar
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
peste nouă mii mii de hectare de pământ arabil din județ. Aceste torente își caută calea prin albia săpată de-a lungul secolelor, printre malurile stâncoase, unde arbuști crescuți parcă din granitul dur al muntelui stăteau de veghe, numărând fiecare păstrăv ce sărea din apă la bulboane, grăbit să prindă câte o gâză rătăcită spre flora montană. Călătorul nostru solitar își târa din ce în ce mai greu picioarele obosite de drum și de vreme. Mai avea puțin și ajungea la marginea localității Teșila, un
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
El o duce în casa lui Barbă, bărbat “voinic ca un taur, dar blând din fire ca mielul și frumos ca un zeu pregătit de ursitoare să înfrunte pentru alții primejdiile”, ce își câștigă traiul din “negoț cu miere și păstrăvi”. “Un altDumnezeu” Dacia, femeia cu nume simbolic, trăiește un vis, într-o lume arhaică, a cutumelor, în care oamenii se închină „bătrânului Zeu”, nefiind încă pregătiți să accepte “rosturile și legile primite de la un alt Dumnezeu, unul care Se născuse
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
șoaptă și înfrigurata de atâta așteptare întreabă halucinant: „Cine ești?”. Și nu era niciun strigat la geamul ei și nici măcar șoaptă nu era și îndrăgostită se topea în uitare. Plutea singuratica prin lumi puștii cum trece prin apă de munte păstrăvul iute că un cuțit de argint. Ca niște păstrăvi în cer, fulgere scurte și iuți luminau noaptea neagră și-o ploaie mare și grea se prăbușea pe pământ. Lena alerga iute la geam, deschidea larg fereastră și ploaia izbea geamul
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]