281 matches
-
răsad se vor face tratamente preventive cu zeamă bordoleză 0,5-1 % sau Dithane M 45-0,2 %. În câmp, după apariția atacului, se vor face tratamente repetate la interval de 7 zile cu Brestan 60 WP-0,1-0,2%. 8.7.7. Pătarea albă sau septorioza leușteanului Septoria levistici Boala este cunoscută în toate țările cultivatoare, iar în România a fost semnalată în 1930 de Tr. Săvulescu și C. Sandu-Ville. Simptome. Pe frunze, indiferent de vârstă lor, apar pete circulare de decolorare, de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
infestat și nu poate fi folosit în grădina de legume. La înființarea culturii semincere, se vor folosi numai butași sănătoși, păstrați în depozite dezinfectate respectând toate condițiile expuse la Sclerotinia . 8.7.11. Alte boli ale legumelor rădăcinoase Mana umbeliferelor; pătarea închisă a frunzelor de pătrunjel și mărar; putregaiul negru al rădăcinilor de morcov; septorioza morcovului; putrezirea coletului și rădăcinilor de țelină; rugina țelinei; fomoza mărarului; pătarea brună a frunzelor de păstârnac Boli fiziologice: Înnegrirea inimii țelinei; crăparea cozilor frunzelor (aceste
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
condițiile expuse la Sclerotinia . 8.7.11. Alte boli ale legumelor rădăcinoase Mana umbeliferelor; pătarea închisă a frunzelor de pătrunjel și mărar; putregaiul negru al rădăcinilor de morcov; septorioza morcovului; putrezirea coletului și rădăcinilor de țelină; rugina țelinei; fomoza mărarului; pătarea brună a frunzelor de păstârnac Boli fiziologice: Înnegrirea inimii țelinei; crăparea cozilor frunzelor (aceste boli apar dacă planta nu este bine hrănită sau udată). Boli de depozit: Înnegrirea rădăcinilor-Aspergillus niger; mucegaiul verde al rădăcinilor-Penicillium spp; mucegaiul lânos-Rhizopus spp.; putregaiul uscat-Fusarium
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bine hrănită sau udată). Boli de depozit: Înnegrirea rădăcinilor-Aspergillus niger; mucegaiul verde al rădăcinilor-Penicillium spp; mucegaiul lânos-Rhizopus spp.; putregaiul uscat-Fusarium spp.; tifoza Typhula sp.; putregaiul cenușiu-Botrytis cinerea. 8.8. Bolile spanacului Viroze 8.8.1. Virusul mozaicului castraveților la spanac (pătarea galbenă a spanacului) Cucumber mosaic virus in spinach H.S. Smidt et col., 1981, face precizarea că mozaicul castraveților poate afecta culturile de spanac "cu caracter general". Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă inițial pete gălbui de decolorare, de formă neregulată, în dreptul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Prevenire și combatere. Menținerea solului culturii la umidiate normală, previne instalarea atacului. Rotația culturii de cel puțin trei ani, folosirea de sămânță sănătoasă, dezinfectată și fertilizarea rațională previn atacul. 8.8.6. Alte boli ale spanacului: Putrezirea plăntuțelor; albumeala spanacului; pătarea brună a frunzelor; pătarea cenușie a frunzelor; pătarea neagră; cercosporioza. 8.9. Bolile la salată și andive Viroze 8.9.1. Mozaicul salatei Lettuce mosaic virus Boala este cunoscută din 1921 în S.U.A., însă acum se găsește în toată Europa
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
solului culturii la umidiate normală, previne instalarea atacului. Rotația culturii de cel puțin trei ani, folosirea de sămânță sănătoasă, dezinfectată și fertilizarea rațională previn atacul. 8.8.6. Alte boli ale spanacului: Putrezirea plăntuțelor; albumeala spanacului; pătarea brună a frunzelor; pătarea cenușie a frunzelor; pătarea neagră; cercosporioza. 8.9. Bolile la salată și andive Viroze 8.9.1. Mozaicul salatei Lettuce mosaic virus Boala este cunoscută din 1921 în S.U.A., însă acum se găsește în toată Europa în culturile de salată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
normală, previne instalarea atacului. Rotația culturii de cel puțin trei ani, folosirea de sămânță sănătoasă, dezinfectată și fertilizarea rațională previn atacul. 8.8.6. Alte boli ale spanacului: Putrezirea plăntuțelor; albumeala spanacului; pătarea brună a frunzelor; pătarea cenușie a frunzelor; pătarea neagră; cercosporioza. 8.9. Bolile la salată și andive Viroze 8.9.1. Mozaicul salatei Lettuce mosaic virus Boala este cunoscută din 1921 în S.U.A., însă acum se găsește în toată Europa în culturile de salată din seră și câmp
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
andivelor: Căderea plantulelor în răsadnițe și câmp; putregaiul cenușiu și putregai alb sau boala cu scleroți (pentru prevenire-Ronilan50DF-7,5kg/ha); cercosporioza salatei (tratamente cu Bavistin DF-0,3 kg/ha.), rizoctonioza, rugina . 8.10. Bolile ciupercilor comestibile Bacterioze 8.10.1. Pătarea brună bacteriană Pseudomonas tolaasii Boala este cunoscută în toate ciupercările, fiind citată și de la noi de E. Docea și col., 1961. Simptome. Pe ciupercile aflate în diferite stadii de vegetație, apar zone brune, apoi brune-roșiatice sau brune-cafenii, de diferite forme
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
slabă germinare. Prevenire și combatere. Controlul fitosanitar în pepiniere câmpul II, când simptomele sunt foarte vizibile, eliminarea pomilor virotici și tratarea prin termoterapie la 37șC timp de 3-4 săptămâni a puieților, asigură sănătatea plantațiilor nou înființate. 9.1.2.Virusul pătării clorotice a mărului Apple chlorotic leaf spot virus cunoscut și ca Pear ring pattern mosaic virus după simptomele de pe frunzele de păr. Boala a fost observată și descrisă prima dată în Bulgaria de către Christoff, în anul 1938. În țara noastră
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Cercetările întreprinse în țara noastră arată că, din punct de vedere al infectării cu virusuri latente, pe primul loc se situează mărul, urmat de păr, cireș și prun. Transmitere-răspândire. În România, mărul s-a găsit infectat cu următoarele virusuri latente: pătarea clorotică a mărului (Chlorotic leaf spotCLS), epinastia lui Spy 227 (Spy 227 epinasty E), declinul lui Spy 227 (Spy 227 decline SD), rugozitatea scoarței (Scaly bark SB) și piticirea (Scaly dwarf PD); la Malus platycarpa, strierea lemnului (Stem pitting SP
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
C-0,1 % (2 kg/ha t.p. 14 z.); Systhane C PU-0,1 % (2 kg/ha); Systhane MZ-0,2 % (4 kg/ha t.p.21 z.); Gr.M: Kasumin 2 WP-0,15 %; Kasumin L-0,15 %. 9.1.12. Pătarea cafenie a frunzelor, fructelor și rapănul merilorVenturia inaequalis Prima descriere a bolii a fost făcută de către botanistul suedez E.M. Fries. În prezent ciuperca este răspândită în toate țările unde se cultivă mărul. La noi datorită pierderilor mari de recoltă, atât
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și rapănul merilorVenturia inaequalis Prima descriere a bolii a fost făcută de către botanistul suedez E.M. Fries. În prezent ciuperca este răspândită în toate țările unde se cultivă mărul. La noi datorită pierderilor mari de recoltă, atât cantitative cât și calitative, pătarea cafenie și rapănul merilor este considerată ca una dintre cele mai periculoase boli. Simptome. Ciuperca atacă toate organele aeriene ale pomului ca, frunze, flori, ramuri și fructe. Pe frunzele tinere, în special pe partea inferioară a frunzei apar pete mici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
WP-0,2 % în 1000 l apă; Gr.M: Kasumin 2 WP0,15 %; Kasumin L-0,15 %; Orius 25 WE0,4 l/ha (0,04 %). ATENTIE nu se fac 2 stropiri la rând cu produse din aceeași grupă. 9.1.13. Pătarea cafenie a frunzelor, fructelor rapănul perilorVenturia pirina Boala a fost studiată de către Ed. Prilleux în 1879 în Franța. Atacul acestei ciuperci la soiurile de păr este păgubitor în anii cu precipitații bogate, boala fiind răspândită în toate țările cultivatoare de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pregătirii și dezinfectării silozurilor de fructe, menținerii unei temperaturi cât mai apropiate de 1-3șC și a umidității între 80-90 %. După depozitare, fructele pot fi stropite cu Magnate 50 ECNA0,09 %, pentru a stopa evoluția ciupercii în depozite. 9.1.20. Pătarea albă a frunzelor de păr sau septorioza Mycosphaerella sentina Septorioza părului este o boală răspândită și păgubitoare în pepiniere și livezi. Ciuperca atacă toate speciile de păr, fiind uneori întâlnită pe măr și gutui. La noi produce pagube în pepiniere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2. Bolile gutuiului În continuare vom prezenta doar bolile produse de ciuperci, dar acum în România, principala vină a distrugerii plantațiilor de gutui o poartă "focul bacterian al Rozaceelor "boală descrisă la măr. Boli produse de ciuperci 9.2.1. Pătarea brună a frunzelor Fabraea maculata Boala, denumită și entomosporioză, este frecventă în pepiniere și livezi. Ciuperca parazitează pe gutui și păr și mai rar pe măr, moșmon, scoruș etc. În anii cu ploi frecvente în timpul verii, boala devine foarte periculoasă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
elimina în primăvara următoare sporii ce vor da primele infecții. Prevenire și combatere. Se recomandă stropiri în pepinieră cu Zeamă sulfocalcică 2 %, Sulfomat PU-4 kg/ha, Karathane-0,05 % (după apariția bolii) sau cu Befran 25 EC-0,1 %. 9.3.5. Pătarea roșie a frunzelor Polystigma rubrum Boala este foarte răspândită în țara noastră, pe anumite soiuri de prun, în anii cu primăveri umede. Simptome. Pătarea roșie a frunzelor de prun apare prin luna mai-iunie. La început, atacul se manifestă prin apariția
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
kg/ha, Karathane-0,05 % (după apariția bolii) sau cu Befran 25 EC-0,1 %. 9.3.5. Pătarea roșie a frunzelor Polystigma rubrum Boala este foarte răspândită în țara noastră, pe anumite soiuri de prun, în anii cu primăveri umede. Simptome. Pătarea roșie a frunzelor de prun apare prin luna mai-iunie. La început, atacul se manifestă prin apariția de frunze a unor pete circulare, gălbui portocalii, de 3-20 mm în diametru și cu aspect cerat. Cu timpul petele se înroșesc, căpătând o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
săditor sănătos, se va da toată atenția alegerii plantelor mamă "libere" de viroze. În vederea depistării și înlăturării pomilor bolnavi din pepinieră, aceștia vor fi examinați în luna mai și începutul lunii iunie, când simptomele sunt foarte vizibile. 9.4.2. Pătarea inelară a frunzelor pomilor sâmburoși Necrotic ring spot virus Pătarea inelară sau ring spotul, denumire sub care mai este cunoscută această viroză, este o boală foarte răspândită la toți pomii sâmburoși, fiind produsă de un complex de virusuri a căror
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
libere" de viroze. În vederea depistării și înlăturării pomilor bolnavi din pepinieră, aceștia vor fi examinați în luna mai și începutul lunii iunie, când simptomele sunt foarte vizibile. 9.4.2. Pătarea inelară a frunzelor pomilor sâmburoși Necrotic ring spot virus Pătarea inelară sau ring spotul, denumire sub care mai este cunoscută această viroză, este o boală foarte răspândită la toți pomii sâmburoși, fiind produsă de un complex de virusuri a căror acțiune variază mult în funcție de tulpinile acestora, de planta gazdă cât
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și flori producând aspecte asemănătoare cu cele de la vișin (boala stindardului); în timp, atacă și fructele ajunse aproape de maturitate. Boala a fost descrisă la prun, iar tratamentele recomandate sunt bune și pentru monilioza caisului. 9.5.4. Ciuruirea frunzelor și pătarea fructelor de cais și zarzărStigmina carpophylla Simptome. Caracteristicile ciupercii cât și măsurile de prevenire și combatere au fost descrise la bolile piersicului, sub numele de ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși. Se apreciază că sensibilitatea accentuată a multor soiuri de cais la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt identice cu cele recomandate la Chondrostereum. În 2003 au fost omologate 6 soiuri de cais care sunt rezistente la boli; Adina,Nicușor, Valeria sau tolerante:Auraș, Cristal șI Danubiu. 9.6. Bolile cireșului și vișinului Viroze 9.6.1. Pătarea inelară a frunzelor de cireșCherry necrotic ring spot virus Boala este răspândită în America și Europa, fiind semnalată în țara noastră în anul 1962 de E. Docea și E. Frățilă. Această viroză poate fi întâlnită pe toate speciile de sâmburoase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de cireșCherry necrotic ring spot virus Boala este răspândită în America și Europa, fiind semnalată în țara noastră în anul 1962 de E. Docea și E. Frățilă. Această viroză poate fi întâlnită pe toate speciile de sâmburoase, purtând denumirea de "pătare inelară" (ring spot). Simptome. Pe frunzele de cireș apar deseori pete circulare, inelare, de decolorare sau brune, care ating dimensiuni cuprinse între 0,5-1 cm. Țesuturile atacate cad și frunza apare perforată. Alteori, între nervuri apar pete difuze, alungite sub
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apare perforată. Alteori, între nervuri apar pete difuze, alungite sub forma unor benzi. Pomii atacați sunt debilitați. Deseori sunt atacate cu mare intensitate frunzele formate în primăvară, pentru ca cele ce apar mai târziu, să fie fără simptome (I. Pop, 1975). Pătarea inelară necrotică poate fi întâlnită la toate speciile de sâmburoase, fiind frecventă pe cireș, vișin, piersic, migdal, mahaleb, trandafir și hamei. Pe frunzele plantelor gazde amintite pot apărea inele sau benzi de culoare verde-deschis, vizibile după primul an de pătrundere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la toate speciile de sâmburoase, fiind frecventă pe cireș, vișin, piersic, migdal, mahaleb, trandafir și hamei. Pe frunzele plantelor gazde amintite pot apărea inele sau benzi de culoare verde-deschis, vizibile după primul an de pătrundere, aspectul parazitar purtând numele de pătare inelară clorotică (fig. 171). Transmitere-răspândire Virusul se răspândește în natură prin polen ajungând la 80 % pomi infectați, după 5 ani de la plantare. Acarieni și nematozii pot de asemenea să transmită virusul. Prevenire și combatere. Măsurile recomandate la combaterea bolilor virotice
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
constante peste 20șC maschează prezența virusului. Transmitere-răspândire. Răspândirea virusului are loc prin polenul infectat și prin altoire. Prevenire și combatere. Se recomandă procurarea altoilor și a semințelor de la plante-mamă sănătoase. Plantarea se va face cu puieți sănătoși. Bacterioze Bolile bacteriene (pătarea și ciuruirea bacteriană, cancerul) au fost prezentate la bacteriozele celorlalți pomi sâmburoși. Boli produse de ciuperci 9.6.4. Pătarea roșiatică și răsucirea frunzelor de cireș Gnomonia erytrostoma Boala este întânită pe cireș și numai rareori pe vișin. Simptome. Ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]