1,734 matches
-
și lese exultînd în libertate, am să fug de orice gloate, evitînd mereu ce șes e. Ce-a rămas doresc să fie o deplină împlinire pentru că a mea menire e să ard în armonie. Vreau ca viața mea să fie pătimașă regăsire, dăruire și iubire într-o dragoste târzie. Anatol Covali Referință Bibliografică: Știu / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1617, Anul V, 05 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ŞTIU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1433519764.html [Corola-blog/BlogPost/379736_a_381065]
-
fi să văd ,numai, cât le mai poate mintea unora... Nici nu-i pasă...postează non-stop, stil radiosant... în continuare... Celălalt membru C. S.M., face postări cu referire la alte puteri ale statului ,ignorând normele de drept...în stil de politician...pătimaș și populist...Sunt, de-a dreptul șocată...Membrii C.S.M....stat de drept...separația puterilor... respectarea și aplicarea corectă și nediscrimatorie a legilor... comportament decent și professional... Numai palavere!...Poate înțelegeți dvs. ce se întâmplă..., că eu, nu mai înțeleg nimic
LACRIMI SI SPINI,,,IN STATUL NOSTRU DE DREPT... de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 by http://confluente.ro/sofia_raduinea_1395061942.html [Corola-blog/BlogPost/353497_a_354826]
-
Ce îi alină durerea și furtuna Zăcând ascunse-n colțuri din suflete, Și-umbrind seninul zilelor avute... În profunzimi de ochi scăldați în lacrimi vii Se pot citi fragmente de viață, mii, Răsfrânte în tristeți și neîmpliniri, Printre file de pătimașe trăiri... O lume-n care se înalță ecouri Surprinse-n ale veșniciei tablouri, Prin efemeru-i mereu călătoare, Lasă-n urmă stele nemuritoare!... ~ Cristina P. Korys ~ (sursa foto: net) ... Citește mai mult În seri cu liniști reci și priviri de gheață
CRISTINA P. KORYS by http://confluente.ro/articole/cristina_p._korys/canal [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
domină luna,Ce îi alină durerea și furtunaZăcând ascunse-n colțuri din suflete,Și-umbrind seninul zilelor avute...În profunzimi de ochi scăldați în lacrimi viiSe pot citi fragmente de viață, mii, Răsfrânte în tristeți și neîmpliniri, Printre file de pătimașe trăiri...O lume-n care se înalță ecouriSurprinse-n ale veșniciei tablouri,Prin efemeru-i mereu călătoare, Lasă-n urmă stele nemuritoare!...~ Cristina P. Korys ~(sursa foto: net)... XXXII. TRĂIND PRINTRE UMBRE ȘI CULORI ALE SUFLETULUI ȘI MINȚII..., de Cristina P.
CRISTINA P. KORYS by http://confluente.ro/articole/cristina_p._korys/canal [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
vin, țuică și nu numai, nu aveau un loc anume de depozitare, ci se împrăștiau inconștient în toată ființa lui, generând un miros stătut, de boască veșnic mucegăită. Era o adevărată nechibzuință să-și lase unica fiică pe mâna acestui pătimaș bețivan care, totuși, era atât de treaz în acea zi. În cor, am jurat prudență, seriozitate și nu în ultimul rând responsabilitate maximă, lucru care a făcut-o pe mama să cedeze în cele din urmă, nu fără o teamă
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 by http://confluente.ro/La_pescuit_cristea_aurora_1370689186.html [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
și patima iubirii“. Balanța ține în echilibru dragostea pentru familia de suflet și pentru familia în care s-a născut. Astfel, doamnei Ludmila, soția sa, „Aceeași ființă blândă, diafană,/ ( ... ) ființa bună de s o pui pe rană“ , îi închină versuri pătimașe, în timp ce părinții sunt surprinși în ipostaze din care răzbate deopotrivă admira �ția și profundul respect: „O, mamă dulce, ca fagurul de miere, / Cum puține au mai fost sub Soare,/ Tu ne ai dat din marea ta putere/ O forță și
CAPCANELE DESTINULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Capcanele_destinului_al_florin_tene_1354787669.html [Corola-blog/BlogPost/365789_a_367118]
-
să fie seara noastră. Îndreaptă-ți întreaga atenție spre mine. Fii ca marea ale cărei valuri îmi caută sânii și mi-i răcorește cu mângâierea lor, fii tu cel care să le aline nevoia de a fi atinși de săruturi pătimașe”... - Dalia, tu ești aici, sau ai plecat cu gândurile pe alte meleaguri? o trezi Sorin din visare. Parcă visezi cu ochii deschiși. - Ce? Ce spui? A, da, scuze, nu eram atentă, mă gândeam la altceva. - Atunci ar fi mai bine
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495259418.html [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
și adesea o încânta cu melodii, care-i mergeau la suflet. I-a căzut în mreje. Se apropiase de el și pentru că-i simțea nefericirea, crescuse într-o familie în care scandalul era la ordinea zilei. Tatăl, om harnic, dar pătimaș la băutură, era certăreț și cuvintele-i curgeau ca apa din gură, cu înjurături care mai de care mai urâte. Munca în mină îl îndobitocise și-l îmbolnăvise de silicoză, așa că, fiind pensionat de boală, lucra pe acasă, era priceput
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1461779311.html [Corola-blog/BlogPost/378305_a_379634]
-
sfârșit că oricât ai crește tot copil rămâi. Ața zmeului parcă este destul de lungă, îmi spune Victor și îi dă drumul să zboare, tocmai când cerul sub care fiecare pânză din corăbiile vieții se zbat ușor, să scape din strânsoarea pătimașă a metaforei morții. Acolo ții tu freamătul, Anna? - Acolo-l țin, Victor și știu că uneori scapătă pentru că pânzele se sfâșie sau chiar se găuresc și prin acele găuri reușesc să privesc altfel curcubeul. Uite că a mai venit o
AŢA ZMEULUI DE FUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1473398315.html [Corola-blog/BlogPost/375957_a_377286]
-
și de-a latul unei singure căi specifice distructive, autoreducându-se în mod ireversibil de la statutul superior de Creație puternic legată prin harul Duhului Sfânt de însuși Creatorul ei la o entitate care își tot exhibă fără limite un instinct sexual pătimaș cu încărcătură patologică evidentă, aruncate fiind, astfel, cu dezinvoltură în neant veritabilele capacități intelectuale cu elocvență demonstrate în timp de către Homo communicans cu toată vina căderii sale bruște din lăcașul sacru al propriei inimi în mrejele perverse ale răului exterior
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vazduhul_semnelor_marian_malciu_1378846334.html [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]
-
deplasează către digul pe care tocmai el îl abandonase când o văzu ieșind din apa mării, unde o coborî dar nu-i dădu drumul din brațe. - Ce faci? Șopti nedumerită? N-avem voie... El îi acoperi gura cu un sărut pătimaș. Înlănțuiți într-o îmbrățișare tandră de îndrăgostiți, răcoriți de adierea vântului ce încrețea valurile mării, pășeau pe dig ca doi soldăței în timpul defilării. Având pașii mai mici, la un moment dat Dalia zgribulită de frig, îl călcă pe Ștefan pe
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496339780.html [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
multă măestrie artistică. Copilul Gheorghiță urmează cursurile Școlii Gimnaziale în orășelul natal. După absolvirea acestora cu succes se înscrie la un Liceu teoretic din București pe care îl absolvă cu rezultate excepționale. Familia Mociorniță văzând că băiatul lor este un pătimaș al învățării, al cunoașterii sub toate aspectele, fac tot posibilul și în anul 1938 îl înscriu pe tânărul Gellu la Facultatea de Litere și Filosofie din București, punându-și în evidență talentul și priceperea în actul creației literare. Lucrul acesta
PE URMELE EROULUI GELLU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/articole_1412265587.html [Corola-blog/BlogPost/369376_a_370705]
-
a Fariseului ne învață de asemenea că virtuțile nu-i folosesc omului la nimic dacă se mândrește cu ele (Luca 18, 9-14). Înălțarea de sine înaintea celorlalți și față de Dumnezeu se tămăduiește prin renunțarea încetul cu încetul la manifestările ei pătimașe prin trezvie lăuntrică și prin ferirea de oamenii care se află sub stăpânirea acestei patimi. Aducerea aminte că toate cele omenești sunt nestatornice, mărirea și bogăția trec, omul însuși este slab și neputincios, supus în această lume bolii, bătrâneții și
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_cruce_si_postu_stelian_gombos_1394011653.html [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
Când frământările dulci de vânt îți mână iară cocorii! Cine-i de vină când soarele apune-n a lumii genune? Și umbre răsar dincolo de-orizonturile de farmec pline... Stelele-s lucii luminând pe mantii pline de-arginturi Iar Luna pătimașă-n strălucire-mprăștie iar fluturi! Cine oare-o fi de vină când un fluture de noapte A adormit pe-o margine de vis acoperit cu moarte O fi Luna care-i o floare uscată-ntr-un vechi ierbar A cerului
CINE-I DE VINĂ CÂND LUNA APUNE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1492415088.html [Corola-blog/BlogPost/380353_a_381682]
-
misă-n foșnetul pădurii. Tuna improvizarea iar Nopți, flăcări, bulevardu-n ploaie Ursita plânsă solitar, Viața de hudiți în gunoaie. Așa-n târzii întunecări În schimbul cinstei fără titru Shopin scria la lumânări Vis dalb pe negru de pupitru. Ori lăsând lumea pătimaș Cu patru neamuri de-amintire Pe-acoperișuri de oraș Tunau furtunile valkirii. Sau când ca-ntr-un infern aprins Sculând o sală pedantescă Tchaikovsky soarta a deplâns A lui Paolo și Francescăi. 1956 Traducere Victor Bragagiu Referință Bibliografică: Boris Pasternak
BORIS PASTERNAK MUZICA de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/victor_bragagiu_1496278596.html [Corola-blog/BlogPost/344162_a_345491]
-
defect. Casa scării degaja un miros închis, neplăcut, de varză murată. Urcară scările pe întuneric. - Aceasta este locuința mea, spuse Andrada, deschizând o ușă inestetică, din PFL, vopsită în alb. Și se repezi cu brațele în jurul gâtului bărbatului, sărutându-l pătimaș. ................................................................................................................................... Iulian ajunse târziu acasă. Andrei îl aștepta nervos. - Ce-i cu tine, ce s-a întâmplat? îl întrebă bărbatul. Mai bine veneam cu tine. - Nu-i nimic. Sunt bine! spuse tăios băiatul, în timp ce se spăla pe mânile din care se
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1451679965.html [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
atracție și plăcere despre care îi povesteau prietenele sale când se întorceau de la întâlnirile cu iubiții lor, pentru ea rămânea o enigmă. De fiecare dată era vrăjită de istorisirile lor amoroase, de felul cum se lăsau pradă farmecelor bărbaților, îmbrățișărilor pătimașe și sărutărilor voluptoase. Toate aceste destăinuiri o fascinau, dar când încerca să le pună în practică parcă se transforma într-un ghețar. Nu-și explica de unde atâta răceală în inima sa când era vorba de dragoste. Se întreba pe bună
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1424253332.html [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
Vorbeau în șoaptă despre feerica noapte care-i înconjura cu aripile sale, ademeniți de parfumul îmbătător al reginei nopții. Priveau fermecați aștrii cu străluciri intermitente purtați de sentimentele romantice ale iubirii. Franz îi cuprinse cu palmele mijlocul și o îmbrățișă pătimaș. Ea se lăsă lin în voia lui și închise ochii, în timp ce buzele întredeschise așteaptau sărutul cavalerului. Deodată însă un sloi de gheață i se prelinse pe coloana vertebrală. Tresări surprinsă și văzu chipul prințului ca al unei statui de marmură
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1424253332.html [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
carne ... o grea ispită acum simt iar că mă apasă Așa ca o chemare spre o pierdută casă E ca un căntec vechi, fragment rătăcitor Pe drumuri de încrederi, torent unduitor. E o urcare neîncetată spre magice treziri. E o pătimașă amețeală intrarea-n deveniri! STATORNICIA ÎN TRĂIRE Nu-mi dezvăluri singurătatea de altădat Ea în oceanul unei tăceri s-a îngropat Ai troienit preaplinul cu mine într-un cuvânt Tu erai statornicie, eu eram o pală de vânt Într-o
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363667050.html [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
se dezgoli. Toți aceia care se ascund de fapta iubirii sunt dedați plăcerilor dosite, chinuite în inimile lor încărcate de vreri. În pictură, parcă menit a fost să sugereze prin linii și culori, ideorealistul Picasso, senzualistul și doritorul de exprimări pătimașe, bărbatul pierdut în lipsurile vieții pe care și-a trăit-o umezită de culoarea picturilor ce l-au înconjurat. El avea în permanență trezite simțurile plăcerii și dezgolea voit femeia în pictură, o mângâia cu pensula lui, iar culoarea era
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Picasso_si_intimitatea_lumii_pudice_stefan_lucian_muresanu_1337331927.html [Corola-blog/BlogPost/358841_a_360170]
-
instinctele lumești. Dar el era un geniu ce nu putea dărui peste măsură iubirea, pentru că arta îi cerea sacrificiu și o dezvelire a interiorului mult mai puternică în pictură, decât în senzualitatea umană. Pentru el acele manifestări legate în iubiri pătimașe nu erau decât eliberări de moment, adevărata lui menire era apropierea languroasă de pânza goală, ce aștepta umplerea cu tot ce avea mai tainic în imaginația lui inspirată din plinul deusian, care producea reverberații ce îi umplea golul de femeie
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Picasso_si_intimitatea_lumii_pudice_stefan_lucian_muresanu_1337331927.html [Corola-blog/BlogPost/358841_a_360170]
-
pe care îl dorea în picioare. Când cerul s-a îndoliat, în prag de seară, cu un șuierat zeflemitor, cu un pârâit de oase frânte, cu un trosnet brutal, din rărunchi, s-a frânt. Dar rădăcinile lui pătrunse cu dragoste pătimașă în străfundurile pământului care i-a dat viață, nu s-au rupt. Îmbrățișarea lor vegetală n-a putut fi descleștată. A rămas o buturugă, chezășie a unei existențe demne, a unei frumuseți în veci nepieritoare, o promisiune a renașterii viitoare
COPACUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_copacul_magdalena_bratescu_1387103650.html [Corola-blog/BlogPost/363484_a_364813]
-
fata deschise larg prosopul ce-i acoperea goliciunea pentru a-și expune superbul său corp. Vederea acestei imagini îl făcu pe Mircea să-i dea sângele în clocot. Se apropie de ea și începu să-i acopere sânii cu sărutări pătimașe. - Ai să mă distrugi tu pe mine, spuse Mircea cu un ton trist care parcă îl fulgeră ca un curent electric ce trecu prin el. - Crezi că acest lucru intenționez să-l fac? Greșești, vreau să te păstrez cât mai
CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426830272.html [Corola-blog/BlogPost/379793_a_381122]
-
posibilita¬tea de a aprecia conținutul variat și plin de sens al prezentului studiu, ca pe un îndreptar menit să lumineze sufletul cititorului, orientându-l spre un orizont veșnic deschis al devenirii sale axiologice; determinându-l să părăsească labirintul căutărilor pătimașe, spre a primi lumina vieții lui Hristos care îi dă propria identitate, după cum îndemna cunoscutul scriitor Lev Tolstoi: „ ... veniți-vă în fire preț de un ceas și veți vedea limpede că singurul lucru important în viață nu-i ceva exterior
PR. PROF. UNIV. DR. DUMITRU MEGHEŞAN, RUGĂCIUNEA LUI IISUS: MIJLOC TERAPEUTIC DE PURIFICARE A MINŢII, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA, 2010, 277 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 802 din 12 by http://confluente.ro/Recenzie_pr_prof_univ_dr_stelian_gombos_1363083624.html [Corola-blog/BlogPost/352617_a_353946]
-
prin unirea inseparabilă a două persoane de sex opus, se restituie scopul originar al comuniunii dintre bărbat și femeie, precum și sensul adevărat al sexualității. Aceasta nu este o simplă satisfacere egoistă a instinctelor naturale. Prin căsătoria creștină se purifică aspectul pătimaș, pe care-l putem denumi vicios, al sexualității. Se restaurează cu adevărat funcția trupului și, prin acesta, a firii umane, în starea în care a fost creat. Sexualitatea, prin care bărbatul și femeia se dăruiesc unul altuia prin actele proprii
MAREA TAINĂ SFÂNTĂ A ÎNSOȚIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1478476823.html [Corola-blog/BlogPost/382246_a_383575]