355 matches
-
omisiunilor anaforice, trebuie eliminate din rândul cazurilor de condensare împlinită, ele pot fi considerate uneori ca punct de plecare în procesul de formare a cuvintelor condensate. Se poate presupune o evoluție în care la început se va fi zis, anaforic, pătlăgelele roșii sunt mai zemoase decât cele vinete, apoi, ca stadiu intermediar, pătlăgelele roșii sunt mai zemoase decât vinetele, ajungându-se în final la formula roșiile sunt mai zemoase decât vinetele. Același proces poate fi constatat astăzi în exemple aflate între
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fi considerate uneori ca punct de plecare în procesul de formare a cuvintelor condensate. Se poate presupune o evoluție în care la început se va fi zis, anaforic, pătlăgelele roșii sunt mai zemoase decât cele vinete, apoi, ca stadiu intermediar, pătlăgelele roșii sunt mai zemoase decât vinetele, ajungându-se în final la formula roșiile sunt mai zemoase decât vinetele. Același proces poate fi constatat astăzi în exemple aflate între anaforă și condensare primară: cuvântul prezidențiale din enunțul S-a decis că
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în formă de cuburi mici" < înv. rahat[locum] "idem" (< tc. rahatlokum "idem"; rahat "plăcut, comod", lokum "prăjitură fină, delicatesă; înghițitură, dumicat"); lat. med. rectum "ultima parte a tubului digestiv" < rectum [intestinum] "idem" (rectus,-a,-um "drept"); rom. roșie "tomată" < [pătlăgică sau pătlăgea] roșie "idem" (semicalc după tc. kırmızı patlıcan "idem"; kırmızı "roșu"); rom. saleu "preparat alimentar crocant în formă de bețișor, făcut din aluat sărat" < fr. [bâton] salé "idem" (salé "sărat"; ca substantiv înseamnă "carne de porc sărată"); rom. sirec "rețea cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
frați sau a două surori" < lat. [consobrinus,-a] verus,-a *"idem" (consobrinus,-a "văr, respectiv vară din partea mamei", verus,-a,-um "adevărat, veritabil"); rom. vânătă "plantă erbacee legumicolă cu fructe comestibile mari, ovale, cărnoase, de culoare violet-închis; fructul acestei plante" < [pătlăgea sau pătlăgică] vânătă "idem"; rom. vindereu "numele a două specii de șoimi mici" < magh. vándor[sólyom] "idem" (vándor "drumeț, călător", sólyom "șoim"). Multe asemenea cuvinte condensate pe terenul unei și aceleiași limbi, deși sunt lexicalizate, au etimoane sintagmatice ușor identificabile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mezel din carne de porc și de vită, afumat la cald și fiert" < [cârnați] polonezi; rahat "produs de cofetărie cu aspect gelatinos" < (înv.) rahat[locum] "idem" (< tc. înv. rahatlokum); răcoritoare "băutură care astâmpără setea, care răcorește" < [băutură] răcoritoare; roșie "tomată" < [pătlăgea] roșie; scurt "scutcircuit" < scurt[circuit]; scurtă "haină lungă până deasupra genunchilor" < [haină] scurtă; scurte "unde scurte" < [unde] scurte; second "la mâna a doua, de ocazie" < second[-hand] "idem" (< engl. second hand); soft "(sistem de) program(e) pentru computere" < soft[ware
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
engl. software); temperatură "febră" < temperatură [mare, ridicată]; triplu "probă sportivă în care atletul face trei sărituri legate între ele" < triplu[salt] (< fr. triple saut); vânătă "plantă legumicolă cu flori violete și cu fructe comestibile mari, ovale, cărnoase; fructul acestei plante" < [pătlăgea] vânătă "idem". X. 3. Limba franceză Franceza a recurs la toate tipurile posibile de condensare, în sensul că bazele și rezultatele reducerii au toate caracteristicile generale ale acestui procedeu de formare a cuvintelor, predominante fiind, și în cazul limbii franceze
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
un car și-l înjghebase în casă...” (I. Creangă) sau cu o circumstanțială de timp cu verbul-predicat la conjunctiv prezent, dacă raportul dintre regentă și subordonată este unul de anterioritate: „Până să răspundă ea, popa își trăsese pe taler două pătlăgele...” (D. Zamfirescu) Cu prezentul indicativului relația este, de asemeni, posibilă, dacă acesta este un prezent istoric sau narativ: „Când ajung eu, ei deja plecaseră...” Întrebuințat în mod absolut, mai mult ca perfectul prezintă uneori - în limbajul artistic - acțiunea verbală nu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
speciile care sunt recent introduse, sau când este vorba de sinonime cu arie de utilizare egală. În lucrările științifice sau în contractele cu parteneri străini trebuie evitate denumirile regionale sau neacceptate de dicționarul limbii române moderne. Tomatele pot fi numite pătlăgele roșii sau simplu, roșii, doar într-un context adecvat, de exemplu pe eticheta unor conserve cu denumire tradițională (roșii în bulion etc). 3.2.2. Criteriile de clasificare a produselor horticole Clasificarea botanică (sistematică), grupează produsele horticole în funcție de familia botanică
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
murele (1,2545), piersicile (1,1875), cartofii (1,128). Specificăm că este vorba de valori medii. Produsele horticole se pot clasifica în trei mari grupe, din acest punct de vedere: a) cu masă specifică mică: ardeii, salata, ciupercile, bamele, varza, pătlăgele vinete, merele (plutesc deasupra nivelului apei); b) cu masă specifică medie, dar mai ușoare ca apa sunt: mazărea boabe, pepenii galbeni, ceapa, pătrunjelul, gutuile, căpșunile (plutesc imediat sub nivelul apei, la suprafață); c) mai grele ca apa sunt: cartofii, fasolea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
gulii, morcovi, ridichi, sfeclă roșie, țelină, varză, căpșuni și piersici (predomină legumele). 4. În a patra grupă, produsele au conținutul maxim de umiditate totală (peste 90%), aici încadrându-se numai legume: castraveți, ciuperci, pepeni verzi, salată, spanac, sparanghel, tomate și pătlăgele vinete. Privit în dinamică, procentul de umiditate totală scade în perioada maturării, ca urmare a acumulării substanței uscate. În urma recoltării, conținutul în umiditate din produse începe să se diminueze. Pierderile de umiditate au loc nu numai prin transpirație, ci și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
horticole și chiar țesuturile lor componente au un conținut în substanțe minerale caracteristic. Solul, clima sau tehnologia de cultură determină și ele variații, în limite semnificative. În legume, conținutul total de substanțe minerale (valori medii) are următoarele limite: 0,5 % (pătlăgele vinete) și 1,68 % (pătrunjel). La fructe limitele valorilor medii se situează între 0,3-0,4% (afine, mere, pere) și 2 % (nuci), 3 % (migdale). Produsele horticole mai răspândite care au peste 1 % conținut total în substanțe minerale sunt: cartofii, ciupercile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fi apeciată în funcție de valorile pH: a) între 2,0 și 3,5 (prune, coacăze, pătrunjel, caise, revent, mure, vișine, căpșune, piersici, soiuri de mere); b) între 3,6 și 5,0 (soiuri de mere, legume frunze, zmeură, afine, cireșe, pere, pătlăgele roșii, ardei roșii); c) peste 5,0 (majoritatea legumelor). Condițiile pedoclimatice și aciditatea. În anii cu veri ploiase sau în zonele reci, valorile acidității devin mai mari. În bazinul pomicol Bistrița, unde temperatura medie anuală este de +8,20 C
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
g), gulii (63 mg/100 g), creson (60 mg/100 g), sparanghel (52 mg/100 g), spanac (51 mg/100 g), varză roșie (55 mg/100 g) și varză albă (46 mg/100 g). Un conținut redus au ciupercile și pătlăgelele vinete (5 mg/100 g). Acidul ascorbic se găsește în regiunile de creștere activă ale țesuturilor vegetale, fiind sintetizat de cloroplaste. În semințe nu apare decât în urma germinației. Procesul de sinteză este proporțional cu intensitatea respirației și cu activitatea enzimelor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
activă, astfel că prin adăugarea de zahăr în sucurile de fructe sau struguri, potențialul lor invertazic natural este suficient pentru a asigura hidroliza în câteva ore. 7.9. Pigmenții produselor horticole Pigmenții vegetali conferă culoarea produselor horticole. În mere sau pătlăgele vinete, pigmenții sunt localizați în epicarp. La sfecla roșie, morcovi, tomate, în toate țesuturile. În cazul piersicilor sau strugurilor, există soiuri cu pulpă colorată sau cu pulpă necolorată. Preferința consumatorilor pentru o anumită culoare sau nuanță a unui produs este
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a unui produs este adesea subiectivă și depinde de zona geografică sau tradițiile alimentare, care pot evolua în timp. La tomate există și soiuri portocalii foarte valoroase,care conțin -caroten, dar se preferă cele roșii care conțin licopen. La ardei, pătlăgelele vinete, castraveți, salată, fasolea de grădină, ceapă, ridichi și alte produse horticole, există o varietate surprinzătoare de soiuri, mult mai divers colorate decât cele care sunt oferite în mod frecvent. Tradiționalismul consumatorilor a impus răspândirea celor care erau pigmentate în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cu două grupări hidroxilice și două cetonice. Se află în ardeii roșii și verzi, dar lipsește din ardeii galbeni. Criptoxantinele ( și ) se găsesc în afine, ardei roșii, ardei galbeni, măceșe, caise, citrice, mere, piersici, prune. Zeaxantina a fost identificată în pătlăgele vinete, struguri, smochine, citrice, pere, mere, măceșe, dovlecei, cătină, caise, ardei roșii și verzi, afine. B. Pigmenții carotenoidici cu mai puțin de 40 de atomi de carbon au un singur ciclu iononic și o catenă laterală, terminată cu gruparea aldehidică
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cu azot, betanidina. Cea mai răspândită antocianidă este cianidina, identificată în cireșe, vișine, prune, piersici, mere, afine, coacăze, zmeură, varză roșie și ceapă roșie. Pelangonidina se găsește în fragi, căpșuni, mere și ridichi de lună. Delfinidina contribuie la culoarea strugurilor, pătlăgelelor vinete și prunelor. Peonidina din afine, malvidina tipică soiurilor hibride de struguri, petunidina din struguri și afine, sunt alte antocianide. Strugurii conțin cianidine, delfinidine, peonidine, iar soiurile hibride se identifică după prezența malvidinei (până la 0,5 g la 100g) și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cât și diglicozide (diglicozidul mai important fiind malvina). În cazul fructelor există de asemenea o dinamică a metoxilării și glicozidării antocianilor. La aceeași specie există varietăți sau soiuri cu antociani și altele fără acești pigmenți (legumele din grupa verzii, ceapa, pătlăgele vinete, salata, cicorile legumicole, zmeura, murele, cireșele etc.). Varza roșie, salata colorată, soiurile de ceapă colorate conțin cianidină. În timp ce la ceapa albă, colorantul de bază este quercitina (o flavonă), la ceapa roșie alături de aceasta se acumulează și peonidin 3-glicozidul. Cireșele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
h), în 5 categorii: -emisie foarte slabă (sub 0,1 ml/kg/h) cartof, legume de frunze, căpșuni, cireșe, conopidă, sparanghel, mazăre (în general insensibile la etilenă exogenă); -emisie slabă (0,1-1,0 ml/kg/h) pepeni verzi, zmeură, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, afine; -emisie moderată (1-10 ml/kg/h) tomate, pepeni galbeni grupa HoneyDew; -emisie ridicată (10-100 ml/kg/h) mere (soiuri), caise, pepeni galbeni grupa Cantaloup, nectarine, piersici, pere, prune; -emisie foarte ridicată (peste 100 ml/kg/h) la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
la 100C, în patru categorii: a) cu intensitate respiratorie mai redusă (sub 5 cm3/kgh) sunt ceapa uscată, cartofii de toamnă, pepenii galbeni și castraveții; b) cu intensitate respiratorie medie (5-10 cm 3 /kgh) majoritatea rădăcinoaselor, pepenii verzi, ardeii și pătlăgelele vinete, varza, merele, perele, prunele și piersicile; c) cu intensitate respiratorie ridicată (10-20 cm3/kgh) ridichile de lună, păstăile de mazăre și salata; d) cu intensitate respiratorie foarte ridicată (peste 20 cm3/kgh) păstăile de fasole, boabele de mazăre, mărarul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Honeydew), pepeni verzi și tomatele. Unele fructe și majoritatea produselor horticole sunt de tip neclimacteric, intensitatea respirației scăzând la acestea permanent și fără fluctuații deosebite până în faza metabolică finală. Fructe neclimacterice sunt cireșele, vișinele, zmeura, căpșunele, strugurii, castraveții, ardeii și pătlăgelele vinete. 106 (Kays,J.S.,1990). După Salunkhe, D. K. și colab. (1992), la pepeni, unele grupe de soiuri sunt de asemenea neclimacterice. Complexul de factori și deosebirile fiziologice între cele două grupe de produse sunt încă un domeniu actual de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
multe etape sau grade de maturare, la care se poate face recoltarea produselor horticole: a) maturitatea tehnică (industrială) corespunde unei anumite direcții de prelucrare. Nucile verzi, păstăile fasolei de grădină, boabele verzi de mazăre, prunele pentru dulceață, bamele, castraveții, dovleceii, pătlăgelele vinete, conopida, legumele de frunze, se recoltează într-o fază mai incipientă de maturare, care odată depășită, le face necorespunzătoare calitativ. La tomatele pentru suc, prunele, caisele și piersicile pentru gem, maturitatea tehnică coincide cu realizarea maturității depline (fiziologice). Strugurii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
varză, maturitatea de consum se suprapune cu maturitatea de depozitare. e) maturitatea fiziologică este caracteristică fructelor și legumelor cu semințe și este faza în care acestea pot germina. Semințele fructelor se închid la culoare, sâmburii se lemnifică. Maturarea semințelor la pătlăgelele vinete, dovlecei, castraveți, bame, fasole sau mazăre de grădină, ardei gras etc, constituie o fază când maturitatea de consum a acestor produse a fost depășită. f) supramaturarea este caracterizată prin reducerea intensității proceselor metabolice, diminuarea rezistenței la agenții externi, deprecierea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
se găsesc în apropierea mugurului de creștere sau a zonelor meristematice. La unele fructe apar centre de maturare, în țesuturile învecinate zonei unde se formează semințele, în care s-au acumulat în mod preponderent hormonii vegetali. La caise, piersici sau pătlăgele vinete, locul de formare este zona pistilară. La pere și ardei este situat în zona pedunculară, iar la mere, pepeni, castraveți și tomate, se găsește în centrul fructului. Din aceste zone, procesul de maturare se propagă în restul țesutului: la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de toamnă separat de legume, iar cartofii timpurii alături de rădăcinoase într-o grupă comună (rădăcini tuberizate-tuberculi). Se acceptă denumirile de rădăcinoase, bulboase, dar mai puțin ardeioase, bostănoase, frunzoase, vărzoase etc. PRODUSE DIN LEGUME 1. Semiindustrializate 1.1. murate: varza, castraveții, pătlăgelele (gogonele), conopida, murături asortate; 1.2. în oțet castraveți, ardei (Kapia, gogoșari, iuți), varză roșie, sfeclă roșie, conopidă, dovlecei Patison, tomate (gogonele); 1.3. suprasărate ardeii (grași, iuți), conopida, fasolea verde, mărarul, pătrunjelul frunze, tarhonul frunze, țelina frunze, frunze de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]