326 matches
-
puțin, Încetaseră detențiile cu caracter politic. Se mai pot vedea azi urmele a ceea ce erau satele noi de altădată la Fundata, de pildă, lângă Slobozia, unde În 1994 am făcut câteva interviuri 19. La Lătești, În 1970, Își amintește Aurel Păuna - fost deținut politic, arestat la Timișoara În urma mișcărilor studențești din 1956, ulterior cu domiciliu obligatoriu În Bărăgan -, „mai existau prin 1970 maximum 10 case, izolate una de alta de lanuri de porumb sau floarea-soarelui. Cum porumbul era Înalt, căsuțele nu
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
picturii sale e umorul, umorul cu poantă, de unde și necesitatea citirii atente a imaginii” (George Stanca) (Pădureanu) Dulhac Sânica 1946 Tapițer Născută la 23 martie 1946, în satul Straja, comuna Asău, județul Bacău. Studii: 4 clase primare în satul natal. Păuna Ion 1933 - ? Pictor Născut în anul 1933 în localitatea Retevoiești, comuna Petroșani, jud. Argeș Studii: Învățător Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 105, 125; Arta plastică de amatori
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și crângurile in lumină irizată ce topește conturile învăluind forme, decantarea alburiilor, s-a dovedit a fi lumea sa, în multe privințe asemănătoare cu lumea picturii lui Grigorescu. În câteva admirabile peisaje de iarnă, sau în unele scene de interior, Păuna se dovedește un bun continuator. Continuator, pentru că în tablourile lui Păuna reînvie acea privire caldă și plină de înțelegere pentru oameni, pentru vietăți, acea apropiere sufletească față de subiectul pe care-l descoperă nu ca motiv plastic ci ca simbol de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
alburiilor, s-a dovedit a fi lumea sa, în multe privințe asemănătoare cu lumea picturii lui Grigorescu. În câteva admirabile peisaje de iarnă, sau în unele scene de interior, Păuna se dovedește un bun continuator. Continuator, pentru că în tablourile lui Păuna reînvie acea privire caldă și plină de înțelegere pentru oameni, pentru vietăți, acea apropiere sufletească față de subiectul pe care-l descoperă nu ca motiv plastic ci ca simbol de frumusețe a vieții de la țară. Valoarea de continuitate, în această direcție
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și plină de înțelegere pentru oameni, pentru vietăți, acea apropiere sufletească față de subiectul pe care-l descoperă nu ca motiv plastic ci ca simbol de frumusețe a vieții de la țară. Valoarea de continuitate, în această direcție, a picturii lui Ion Păuna merită cu atât mai subliniată cu cât contemporaneitatea nu apare în lucrările sale ca adaos la o viziune, ci firesc, o actualitate în care se desfășoară un anume tip de sensibilitate.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de versuri Oamenii și faptele lor (1949) și Zăpezile de altădată (1976). Prioritar se consacră însă prozei literare și publicisticii, producția sa devenind din 1948 torențială - povestiri și nuvele, cât și romane realiste: Nepoții lui Horia (1951), Mărirea și decăderea Păunei Varlam (I-II, 1961), Drumul dragostei (1963), Numărătoare inversă (1972), Pictor de duminică (1983), Roata (1984), romane de aventuri pentru copii și științifico-fantastice: Mai tare ca Sfântul (1969), Călătorie pe planeta Zeta (1972), „romane cronologice” (de fapt biografii): Eminescu. Roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
cu Florea Gh. Iovan, fiul unui răzvrătit împușcat în răscoală. Ponderea covârșitoare o are povestea primei familii. Câteva personaje rețin atenția. Între ele Victor Varlam, plutonier major de jandarmi, concomitent individualizat în nuvela Dezertorul (1956) și în Mărirea și decăderea Păunei Varlam, și Păuna (prezentă și în nuvela Hiena și circul, 1967), poate cea mai închegată creație tipologică a autorului. Arivistă tenace, Păuna Varlam își urmărește scopurile cu o perseverență rece, îmbinând luciditatea calculului egoist cu o amoralitate infernală și o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Iovan, fiul unui răzvrătit împușcat în răscoală. Ponderea covârșitoare o are povestea primei familii. Câteva personaje rețin atenția. Între ele Victor Varlam, plutonier major de jandarmi, concomitent individualizat în nuvela Dezertorul (1956) și în Mărirea și decăderea Păunei Varlam, și Păuna (prezentă și în nuvela Hiena și circul, 1967), poate cea mai închegată creație tipologică a autorului. Arivistă tenace, Păuna Varlam își urmărește scopurile cu o perseverență rece, îmbinând luciditatea calculului egoist cu o amoralitate infernală și o cruzime de Lady
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
ele Victor Varlam, plutonier major de jandarmi, concomitent individualizat în nuvela Dezertorul (1956) și în Mărirea și decăderea Păunei Varlam, și Păuna (prezentă și în nuvela Hiena și circul, 1967), poate cea mai închegată creație tipologică a autorului. Arivistă tenace, Păuna Varlam își urmărește scopurile cu o perseverență rece, îmbinând luciditatea calculului egoist cu o amoralitate infernală și o cruzime de Lady Macbeth. Altfel involutiv e procesul suferit de personajul central al romanului Numărătoare inversă, replică feminină la Prințul din romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
necunoscut, București, 1957; 1907. Cincizeci de ani de atunci..., București, 1957; Steaua magilor, București, 1957; Zodia Cutezătorului, București, 1957; Linia vieții, cu un desen de Iser, București, 1958; Postul înaintat, București, 1959; Dobrogea în marș, București, 1961; Mărirea și decăderea Păunei Varlaam, I-II, București, 1961; Șoseaua milionarilor, București, 1961; Cei 45, București, 1962; Pe scena vieții, București, 1962; Drumul dragostei, București, 1963; Orașe fără arhive, București, 1964; Orașul încercuit, București, 1964; Trenul, București, 1965; Vendeta, București, 1965; Hiena și circul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
1928 până în iunie 1929, având subtitlul „Revistă culturală și pedagogică pentru preoți, învățători și popor”. Din martie 1929 include și un supliment intitulat „Miorița culturală și socială”. Comitetul redacțional: Radu Petre, Ghica Popescu, D. Udrescu, C. Mocanu, I. Cosmescu, Gh. Păuna, Petre Niță. S. își propune să apere și să propage valorile naționale, „comorile ascunse ale geniului popular”, să popularizeze cultura „în viața nouă a satelor”, să contribuie la perfecționarea învățământului la sate, apropiindu-l „cât mai mult de nevoile sufletești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289784_a_291113]
-
al voievodului Șerban Cantacuzino. A rămas orfan de mic, tatăl său fiind omorât În timpul răscoalei seimenilor și dorobanților, ridicați Împotriva domniei, În anul 1655. Constantin Brâncoveanu a primit o educație aleasă, fiind crescut de mama sa, de bunica după tată, Păuna Greceanu, și de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino. Copilăria și-a petrecut-o În casele părintești din București, unde a fost interesat de Învățătură, studiind limbile greacă și latină. Murind cei doi frați ai săi mai mari, toată moștenirea părintească
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
decadentismului burgheziei, pe când Stéphane Mallarmé ar începe dictatura cuvântului. În Nichifor Crainic și Lucian Blaga V. nu vede decât cultul iraționalului, în G. Bacovia „un sensibil participant la viața socială a timpului său”, Mihail Sadoveanu nu există decât cu romanul Păuna Mică, Al. Sahia dă printre primii eroi pozitivi ai literaturii române, poezia lui A. Toma este „un exemplu de ceea ce trebuie să fie o poezie înaintată”, iar D. Th. Neculuță ar fi primul poet român care „a considerat poezia ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
în luciul filei roze, Zâmbește o șopârlă din cartea lui cu poze! Acum, gândind, copilu-și pune creionul între dinți: Șopârlele s frumoase și repezi și cuminți! Ușor el dă o foaie și alta și-ncă una, Apare papagalul, păunul și păuna... Și un cocoș cum scurmă, hrănind o găinușă, Și un... dar stai, afară, cine-a scâncit la ușă? Băiatul stă și-ascultă; e un glas sau e o părere... Se duce-n prag și strigă: E cineva?... Tăcere... Ba nu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
CANTACUZINO, Mihai (1723-1793), istoriograf. În spița multicentenară a Cantacuzinilor, C. se înscrie în a 20-a generație (din care patru ilustrau deja o viguroasă ramură nord-dunăreană), ca fiu al lui Matei, mare ban al Craiovei, și al Păunei (provenind din neamul Rustea) și strănepot, în linie colaterală, al stolnicului Constantin Cantacuzino. Tânărul educat și chibzuit preia, îndată după moartea tatălui (1742), succesiunea unei averi considerabile (o va administra ireproșabil, îndepărtând treptat pericolul creanțelor ce o grevau) și, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
care se fac ecoul orientării oficiale din epocă și alcătuiesc volumele Lumina vine de la Răsărit (1945), Caleidoscop (1946), Însemnări pe marginea articolului 80 (1952). Concesii față de linia ideologică oficială vădește și o bună parte a literaturii lui din acești ani: Păuna Mică (1948), deși romanul, imaginând un falanster rural, va fi criticat pentru înapoiere ideologică, Mitrea Cocor (1949; Premiul de Stat), Clonț de fier (1951) și Aventură în Lunca Dunării (1954). Deloc sau mai puțin atinse de imixtiunea conjuncturalului politic rămân
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
de Aurel Bordenache, București, 1940; Vechime, București, 1940; Opere, I-VIII, București, 1940-1953; Ostrovul Lupilor, București, 1941; Poveștile de la Bradu-Strâmb, București, 1943; Anii de ucenicie, București, 1944; Lumina vine de la Răsărit, București, 1945; Caleidoscop, București, 1946; Fantazii răsăritene, București, 1946; Păuna Mică, București, 1948; Poezia cimiliturilor, București, 1949; Mitrea Cocor, București, 1949; Nada Florilor, București, 1951; Despre marele povestitor Ion Creangă, București, 1951; Clonț de fier, București, 1951; Cântece bătrânești, București, 1951; Lupta pentru pace, București, f. a.; Nicoară Potcoavă, București, 1952
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
orașul Vlasenița iar spre Serbia localitățile Zvornic, Dalnia, Bielina etc. Sârbii și ceilalți slavi le zic vlahi iar ei își ziceau rumâni trăind în sate cu nume vechi românești - Crucenice, Lupoglav, Romani, Pevecici, Vlahovici, Vlasca Suma, Vlasca Gora, Vlasice, Carpați, Păunei etc. Nume de familie pledează pentru originea valahă: Ivo Dracul, Vasca Păunac, Pera Păunovici, Mate Purecici, Basea Musca, Iandre Ursul etc. În lexic se disting cuvinte latine ca și în Croația sau Craina regiuni cu vlahi slavizați (Berbeche, vachia, jite
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
deci. O întreb, ca un orășean ce sunt, educat în spiritul obiectului de artă populară ce trebuie păstrat, salvat și eventual idealizat, dacă, 1. Mai exact, este vorba de o magnifică, somptuoasă cămașă populară de sărbătoare cusută de o anume Păuna din Novaci, județul Gorj, în anul 1868, cu ocazia vizitei Regelui Carol I în satul său. În anul 1912 a constituit unul dintre exponatele cele mai apreciate ale expoziției de „artă națională” de la București. În anul 1999, ea a fost
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
într-un tablou celebru, străpuns de zeci de săgeți. Săgețile veneau din toate direcțiile colegi de serviciu, "pretini", cunoștințe, vecini de apartament... Cine mă "onora"? Distinse reprezentante ale "Sexului slab și frumos", "Mata Hari" de ocazie: Sorina, Anca, Simona, Valy, Păuna, Lili, Ileana, Theodora, Wally (a nu se confunda cu "Valy"), Sanda... Lor li se alătura "James Bondii": Emil, Minulescu (subțire băiatul, și-a ales nume de poet!), Marian, Simion, Nicolau, Tudor, Alec, Relu... Notele sunt "format stas" poartă sus, în stânga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Castanii roșii, parfumați și naivi (1970), copilăria și adolescența protagonistei, Augustina, poreclită Tom, sunt descrise prin prisma întâmplărilor ce îi definesc maturizarea și cărora ea le conferă un aer de agreabilă stranietate. Dominată de prezențe feminine (Mama, mătușa Mătăsica, Bertha, Păuna, domnișoara Herbst, caracterizate în roman cu lux de amănunte, de la detalii vestimentare până la date caracteriale), evoluția Augustinei pendulează între o accentuată nevoie de ocrotire și asumarea conștientă a propriului destin, eliberat de influența celorlalți. Voluntară, inteligentă și rafinată, eroina trăiește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
orașul Vlasenița iar spre Serbia localitățile Zvornic, Dalnia, Bielina etc. Sârbii și ceilalți slavi le zic vlahi iar ei Își ziceau rumâni trăind În sate cu nume vechi românești Crucenice, Lupoglav, Romani, Pevecici, Vlahovici, Vlasca Suma, Vlasca Gora, Vlasice, Carpați, Păunei etc. Nume de familie pledează pentru originea valahă: Ivo Dracul, Vasca Păunac, Pera Păunovici, Mate Purecici, Basea Musca, Iandre Ursul etc. În lexic se disting cuvinte latine ca și În Croația sau Craina regiuni cu vlahi slavizați (Berbeche, vachia, jite
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
era de părere că socrul lui împreună cu Iordache Ruset „erau mai aleși și capete bune, de-i ajungeau la toate socotelile”111). Nu disprețuia otrăvia - am văzut - nici Șerban Cantacuzino (al cărui frate mai mare, Drăghici Cantacuzino - cel însurat cu Păuna, fiica marelui spătar Diicu Buicescu -, fusese eliminat prin otrăvire de doi aprigi dușmani ai Cantacuzinilor, „Necula Sofialăul, grec de la Rumele” și „Balasache, grec țarigrădean”, „2 oameni [...] aleși de răi și pizmași neamului rumânesc, mai vârtos boiarilor, căci nu-i lăsa
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1714 împreună cu Constantin Brâncoveanu 164, îi aflăm pe Cantacuzinii uciși în 1716 - pe marele stolnic Constantin (cel de două ori însurat: cu Safta, fiica hatmanului moldovean Alexandru Buhuș și cu Maria 165) pe fiul său, Ștefan (1714-1716), însurat cu Doamna Păuna și pe Mihai, fratele stolnicului, mare spătar (și el soț, pe rând, pentru trei femei: Marga, rudă cu Vâlcu Grădișteanu, Teodora, „sora Frangului”, și Maria 166). Vegheau și ochii stăpânitorilor din țările vecine. Și acești stăpânitori dictau pedepse. Marele vornic
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de-i sugruma și-i arunca den case jos pă ferestri și tabulhanaoa zicea, până i-au isprăvit pă toți”) ale lui Mihnea al III-lea Radu236. Marele vornic Preda Brâncoveanu, cel ucis în 1658 la Târgoviște, era însurat cu Păuna, fiica vornicului Popa Greceanu 237; Badea Comăneanu, mare stolnic, o ținea pe Ioana, nepoata lui Ivașcu din Băleni 238; marele postelnic Istratie Leurdeanu, fiul lui Stroe, avea nevastă de neam domnesc - pe Ilinca (ori Elena), fiica lui Nicolae Pătrașcu și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]