7,104 matches
-
izolarea sa. Să nu vă închipuiți că era vreo clădire impunătoare la suprafață, ci dimpotrivă era un fel de colibă turistică însă aspectul exterior nu spunea nimic despre ceea ce ascundea aceasta în subteran. Centrul avea mai multe intrări mult îndepărtate, păzite de paznici electronici astfel că nimeni nu putea intra în acel perimetru fără să fie observat și alungat de acolo prin metode cunoscute doar de centru. Nu erau impuse nici un fel de restricții, însă agenți bine instruiți aveau grija ca
PROIECTUL SOLARIS; RACOLĂRI MISTERIOASE SF de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Proiectul_solaris_racolari_m_mihai_leonte_1373387497.html [Corola-blog/BlogPost/343506_a_344835]
-
nu merităm. Tot ceea ce aflăm, trebuie să fie în concordanță cu nivelul nostru de întelegere și evoluție spirituală. Cât despre „a crede”, când este vorba de credință în Dumnezeu, aceasta nu poate fi decât benefică pentru om, ea îl va păzi mereu de capcanele vieții de acum și poate chiar... în viața de apoi. Paul Gheorghiu. Referință Bibliografică: Crede și nu cerceta! Paul Gheorghiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1140, Anul IV, 13 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
CREDE ŞI NU CERCETA! de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Crede_si_nu_cerceta_paul_gheorghiu_1392309457.html [Corola-blog/BlogPost/364049_a_365378]
-
cercetează!...Eu aș avea o propunere: Dacă școala tot nu are paznic, să se organizeze în localul ei cursuri nocturne. Pentru hoți! Susținute, cu competența caracteristică, de poliție. Hoții s-ar califica la locul de muncă, iar poliția ne-ar păzi școala. - Împușcați doi iepuri dintr-o lovitură! - Ba trei.Sau patru.Poate aude și primarul. Și directorul coordonator. - De ce? -Deși lucrez la această școală de foarte mult timp și am mutație definitivă aici, nu am primit nici acum jumătatea de
DEŞERTUL DE CATIFEA (97-98) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_97_98_costel_zagan_1381258784.html [Corola-blog/BlogPost/352374_a_353703]
-
amintit că trebuie să mergem și pe la cursuri. Mai aveam multe de învățat până să ajungem să fim pe deplin fericiți. Copiii,,,,s au ivit toți pe rând la umbra acestui copac. Au datele lor înscrise aici, uitarea să fie păzită de grija lor permanentă. Ne am mutat definitiv în această căsuță și , încet , încet am înțeles că aici ne este locul și că de aici nu vom mai pleca nici când ne va veni rândul trecerii într o altă formă
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485863760.html [Corola-blog/BlogPost/359774_a_361103]
-
braț cu „purtătorul de condei” (care s-ar traduce: decență și moralitate), diriguitorilor - cu ceva mai mult sârg, apropiere de zeița Themis, pentru echilibrarea balanței dreptății și, cu toții, având sfânta Cruce-n inimi, spre regenerescența națională. „Fericiți de cei ce păzesc legea și fac dreptatea în toată vremea!” - glăsuiește psaltistul David. Să nu uităm, numai locuind sub „acoperișul celui preaînalt” și odihnind sub „umbra celui preaputernic”, Dumnezeu, vom fi izbăviți de „lațul vânătorului și de molima cea ucigătoare”. Sub protecția celui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/daruri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93774_a_95066]
-
iar se vor aprinde macii, Aș vrea iubite, să fim împreună. Prin codri iarăși cântă cucii, Pământu-i sărutat de viorele, Dar când se vor aprinde macii, Să fii limanul visurilor mele. Și-n toamnă cu mine să rămâi, Să mă păzești de vânt și ploi Întotdeauna de mână să mă ții, Iar pașii, să-i facem amândoi. Referință Bibliografică: Când se vor aprinde macii / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2275, Anul VII, 24 martie 2017. Drepturi de Autor
CÂND SE VOR APRINDE MACII de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1490378410.html [Corola-blog/BlogPost/375645_a_376974]
-
trezește dorul după Iisus Hristos, într-o oarecare măsură Îl cunoaștem, ne întâlnim cu El. Dar, de fapt, El ne caută mai întâi de a-L căuta noi pe El. De acolo se naște în suflet dorința de a-I păzi porunca. În strădania de împlinire a poruncii - în poruncă fiind Iisus Hristos ascuns, El ni se comunică. Și de la El primim smerenia, că este o însușire a Lui. Smerenia autentică, adevărată. Încă și Sfântul Siluan zice că smerenia Mântuitorului Iisus
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429247887.html [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
și agreata ei prezență publică. Răspunsul este conținut în stabilitatea evoluțiior sale. Nu se poate admite ipoteza niciunei taine, frumusețea, talentul, decența, inteligența, eleganța, generozitatea Lorenei nefiind nici imitații, nici capricii, nici flacăra lumânării de ceară, ci o valoare universală, păzită de chiar firea lucrurilor veșnice, regenerabile. Cu ele, Lorenna își aduce aportul la înfrumusețarea, estetizarea, îmbucurarea vieții altora pentru că aceasta-i datoria dintâi a artistului, iar dacă el nu și-o îndeplinește, mai devreme sau mai târziu publicul îl va
LORENNA. UNIFORMITATE ÎNTRE CE TREBUIE SĂ FIE ŞI CE ESTE ARTISTUL… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476699182.html [Corola-blog/BlogPost/364759_a_366088]
-
a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși cu noi și apoi venea acasă pe furiș, să nu-l prindă milițienii și să-l aresteze. Eu, fiind în vacanța de vară, păzeam lotul nostru de vie, ca și pe cel al bunicilor din partea mamei, care aveau un hectar la 50 m distanță de al nostru, împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să se împrăștie. Stăteam cu o nuia în mână și le păzeam, dar gândul meu era numai la pescuit și, din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
trei furnici, Stejarii noștrii falnici în lume au plecat Din munții cei bătrâni durerea a mușcat... Cărările de dor își plâng ades amarul, Cu jertfă ați marcat “Stapâni” acum hotarul, Cureaua noastră-i strânsă și ne rugăm mereu Să ne păzească Cerul și Bunul Dumnezeu! Spitalele sunt pline și mulți neputincioși, Voi sunteți tot mai mândrii, bogați și glorioși Din vârful slavei voastre să coborâți aș vrea Să dați binețe Vieții și-n dragă Țara mea! Uitați-vă la Cer vă
DOINĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1453233032.html [Corola-blog/BlogPost/372318_a_373647]
-
școala din sat. Pe vremea aceea, Sebeșul de Sus avea statut de comună, iar la conducere eraprimarul, numit birău; ajutorul primarului era pristavul, omologul viceprimarului de astăzi. Paza, era asigurată pe timp de noapte de-un boactăr, iar cel care păzea câmpul era cunoscut sub numele de vornic. Pârgarulera săteanul care bătea toba și anunța toate activitătile obștei. De nașterea copiilor, scosul măselelor sau descântatulde deochi, se ocupa vestita moașă a satului. Aveau sătenii și purcar, care îngrijea porcii, iar căprarulle
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
rămas în urmă și e târziu! Fetița îi oferi omului un ultim zâmbet de încurajare, apoi porni în fugă, să-și ajungă din urmă părinții. Dar omul cel suferind încă rostea binecuvântări în urma copilului plecat : - Scump îngeraș, Iehova să-ți păzească pașii pe care îi faci! Să-Și întindă aripile Lui când ceva rău se va apropia de tine! Să ai o viață fără prihană și plină de bucurii! Sufletul meu te binecuvântează, copil care încă n-ai cunoscut vină! Rămas
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1434460462.html [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
bicele. La măsurare participau ciurdarii mai în vârstă dar și concurenții. Cel mai frumos împletit și cel mai pocnitor era premiat. În ce consta premiul? Câștigătorul avea dreptul să fie servit în săptămâna următoare de către învinși, adică să i se păzească vitele, primea o potcoavă pe care o pierdea sau nu scotea cioata când pierdea! Poveștile din serile de internat erau întrerupte frecvent fie de pedagogi, de paznicul de serviciu sau chiar de cadrele didactice. Când Beldie le-a povestit de
BELDIE LA INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_la_internat_mihai_leonte_1327767721.html [Corola-blog/BlogPost/360658_a_361987]
-
de ani, Sandu se numea. Noi nu prea aveam relații apropiate cu ei.Tipul era bătrân și ne era antipatic de când Rica, nevastă-sa ne povestise într-o seară când el lipsea, cum ajunsese să se mărite cu el. Ea păzea caprele pe câmp și avea abia 16 ani în timp ce el trecea odată cu bicicleta pe acolo. S-a oprit văzând că era singură și a abuzat de ea cu sălbăticie. Nici nu se cunoșteau, căci el provenea din alt sat și
INGRID (3)FRAGMENT de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465418668.html [Corola-blog/BlogPost/385254_a_386583]
-
în cap! După ce luară prânzul, Rodica nu ar fi vrut să plece imediat. - Știi, aș vrea să mai stau la aer pâna îți termini treburile! - Bine, dar numai atât pentru că după aia intru în casă și nu te mai pot păzi. - Mulțumesc, sunt de acord, spuse aceasta, bucurându-se. În drumul spre locul unde stătuse înainte- sub nuc- nu știu cum se întamplă, că, Rodicăi, îi căzu caietul. Stela, care împingea căruciorul, a observat, l-a luat de jos și i l-a
CUNOŞTINŢE (CAPITOL DE ROMAN) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cunostinte_capitol_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/352646_a_353975]
-
întemeierii și al susținerii ei „în Duhul”, lumea este dumnezeiască, fără să se confunde cu Dumnezeu însuși: „Prin Sfântul Duh este începătura vieții și cinstea, că pe toate cele zidite, ca un Dumnezeu ce este le întărește și împreună le păzește cu Tatăl și cu Fiul” (Antifon 2, glas 2, la Utrenie). Nu este oare demn de remarcat pentru tema noastră, referitoare tot la globalizare, adevărul că universul este capodopera unei puteri creatoare și plinitoare divine? Armonia unitară a lui exprimă
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sensul_si_conditia_deschiderii_stelian_gombos_1330449668.html [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
fierbinți, ci, se înalță ca o columnă, ca un everest spre cer, somnul nu mai naște monștri, visele erotice nu mai pătează albiturile cu poluții nocturne, sunt soldatul care stă de strajă la poarta sufletului tău, sunt gardianul care te păzește să nu mai aluneci pe gheață, să nu-ți rupi glezna ta elegantă, încă mai întoarce privirea trecătorilor și eu mă mândresc din această pricină deși ar trebui să mă înveninez, dar nu, nu încă. ți-am citit deci ultimul
VA FI SFÂRŞITUL LUMII! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/Va_fi_sfarsitul_lumii_george_safir_1377928243.html [Corola-blog/BlogPost/366637_a_367966]
-
zdrențe, jucării, / Și de nu știu ce Ți-aș mai cere, / Adu-mi la poartă mulți copii, / Căci ei știu drumul spre-nviere - // Adu din ceruri vaci și boi, / Licori de grumbene, în linguri, / Și vino la păscut, cu noi, / Să ne păzești, că suntem singuri - // Fă-ne colibe din frunzar, / Și mere coapte-n pietre calde. / Ne culcă seara, în cuibar / De șură-n - fânul de smaralde - // Copii de îngeri, de mai sunt, / Să ni-i trimiți, să batem cotca. Să ningă
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
început să moară. La un moment dat a fost strecurată o Sfântă Scriptură. S-au învățat texte pe de rost”. În continuare Părintele Constantin Voicescu mărturisește că în clădirea veche a închisorii a fost o capelă, iar cei care îi păzeau le-au dat veșminte preoțești, pentru a le folosi drept cârpe de șters pe jos. "Doamne, când ne-am dat seama, le-am ascuns pe unde am putut. Prin crăpăturile zidurilor, prin hainele noastre. Eu am pus mâna pe un
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
toate punctele de vedere. Limba lui maternă era greaca, dar mai cunoștea ebraica, aramaica. După efectuare studiilor în drept, el a ocupat o funcție importantă de procuror, fiind foarte zelos în practicarea profesiei de procuror. Iată, spre exemplu, tânărul Saul păzea hainele lapidatorilor arhidiaconului Ștefan, în timp ce acesta era mișelește omorât cu pietre de către iudei. Apoi, după cum se știe, pe drumul Damascului, Saul primește șansa schimbării definitive, devenind cel mai zelos ucenic al lui Hristos, fiind, de departe, cel mai destoinic și
PRIETENII ADEVĂRAŢI AI LUI HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1467124855.html [Corola-blog/BlogPost/378863_a_380192]
-
apropia prea mult de pădure. Așa, Clopățăl știa că paznicii turmei își făceau și ei datoria. De altfel, orice cioban de meserie punea mare preț pe câinii buni, învățați să-ntoarcă oile, să se lupte cu lighi- oanele și să păzească noaptea areapa la care era repartizat. Seara, după ce turma se aduna în spatele stânii, la târlă, pentru a înnopta, și du- pă ce toate treburile erau aran¬jate, fiecare câine trebuia să se ducă la areapa lui, adică locul din jurul turmei
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
care era repartizat. Seara, după ce turma se aduna în spatele stânii, la târlă, pentru a înnopta, și du- pă ce toate treburile erau aran¬jate, fiecare câine trebuia să se ducă la areapa lui, adică locul din jurul turmei care noaptea era păzit de câte un cioban și cel puțin un câine. Atunci, fiecare cioban, care mai zăbovea la stână, plănuind cu ceilalți tovarăși ce aveau de făcut a doua zi, îi spunea câinelui cu care colabora noaptea: - Marș la areapă! Câinele trebuia
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
atacau arareori vara la munte, când nu umblau în haită, ei atacau primăvara și toamna, dar mai ales - iarna. Evident, dacă o areapă era atacată, toți ciobanii și câinii lor de la celelalte trebuiau să sară în ajutorul celor care o păzeau. În timp, bătrânul Dumitru Costea l-a învățat pe Dumitrică tot ceea ce presupunea meseria de baci, Hobza și Clopățăl rămânând în continuare ciobani. Așa că, după moartea bătrânului, staroste, adică șeful stânei, a deve- nit Dumitrică al Costii. Ei își aveau
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
se întoarcă, dar vocea Emiliei străpunse lumina: - Lolek! Lolek! În lumea materială lumânarea se topi încet dar sigur, iar el zâmbi cu fața către lumea umbrelor. - Mamă, șopti încet de teamă să nu fie auzit de cei care îi mai păzeau încă anevoiasele și abia văzutele respirații. Îmbrățișarea fu strânsă și lacrimi de bucurie i se prelinseră pe obrajii ofiliți. - Plânge! Plânge!, se auziră iar vocile din spatele lui. Să fie de tristețe? Să fie regrete? Cum putea să spună oare că
ECLIPSA DE SOARE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1407961263.html [Corola-blog/BlogPost/368085_a_369414]