2,281 matches
-
umedă, o sărutase cu atâta foc, încât ea, speriată, se smuci, luând-o la fugă. Abia acum înțelese copila ce semnificație avea sărutarea, când bătrânul ce se afla lângă ea, sforăind, se zbătuse deasupra ei. Îi era rușine de vârsta pașei și de suferința în care se afla. Dacă ar fi avut putere l-ar fi ucis cu mâna ei pe acest om care a răpit-o de lângă părinții săi, rămași ca și mama lui Vasile, singuri pe lume. Gândind, zâmbi
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
au ucis pe toți aceia ce s-au împotrivit dorinței lor. Și i-ai lăsat. N-ai vrut să crezi că vor Moldova pentru craiul lor. Privește-i pe toți cei care te-au urmat că vor cădea sub securea pașei. Ne-am ucis între noi, frați de același neam și cu același sânge. Se întoarse căutând cu privirile în gloata de boieri ce se afla în dreapta lui vodă. Fiind călare, zări capul plecat al vornicului Ureche. Hei, vornice Ureche! Ti-
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
lui Vodă, cu prețul capului meu, cât și pământul ista, la cei ce îl râvnesc... - Nu voi sfaturi acum vornice. Întoarse capul, depărtându-se de toți aceia care, tăcuți, așteptau ce se va întâmpla cu viața lor, asupra căreia Schender Pașa avea să decidă. Principele rămase în picioare, drept, fără a schița nici cel mai mic semn. Îl privi lung, trist, cu inima cutremurată. Părul îi flutura în bătaia vântului, ochii-i vulturești priveau în zare și, numai atunci când se simți
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
în picioare, drept, fără a schița nici cel mai mic semn. Îl privi lung, trist, cu inima cutremurată. Părul îi flutura în bătaia vântului, ochii-i vulturești priveau în zare și, numai atunci când se simți prins de brațe de ienicerii pașei, închise ochii, oftând: "Pentru cât timp te voi părăsi, țărișoara mea?" Împins de la spate, urmat de mama sa și de fratele său mai mic, urcară în carul eliberat pentru transportul lor. De acolo a putut vedea decapitarea câtorva prizonieri moldoveni
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
țării și care acum privea neputincios cum trei dintre căpitanii săi, ce luptaseră pentru dreptul lui de a le conduce destinele, ca urmaș al fostului voievod, își îndreptau pașii spre securea călăului. Carul le fusese tras spre eșafod. Lângă Schender Pașa ședeau pe pernele mătăsoase și moi, cu picioarele încrucișate, Principele Radu Mihnea al Ardealului, fugarul Domn al Munteniei, Radu Șerban, vornicul moldovean Bucioc, hanul tătarilor, bulucbașa de ieniceri Selim, bulucbașa de akingii Ibrahim, generalii Noranim și Acșagîr. Pe două rânduri
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Principele Radu Mihnea al Ardealului, fugarul Domn al Munteniei, Radu Șerban, vornicul moldovean Bucioc, hanul tătarilor, bulucbașa de ieniceri Selim, bulucbașa de akingii Ibrahim, generalii Noranim și Acșagîr. Pe două rânduri de perne, mai sus decât toți ceilalți, ședea Schender pașa. Purta o za de Damasc, sub care se vedea binișul stacojiu, lung, cu mânecile largi și despicate strâns pe bust și larg în poale, căptușit cu blană de capră. Șalvarii îi erau verzi, ca semn distinct al înaltei sale funcții
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
împăratul împăraților lumii. Liniștea, așternută grea peste aceste locuri, împrăștie în sufletele celor prezenți teamă și totodată ură. Copiii de suflet strânși din casele arse și prădate ale țăranilor, urmăreau supliciul, adunați unul într-altul, înghesuiți în carele neîncăpătoare. Schender Pașa ridică mâna ca semn al începerii actului de pedepsire. Tobele răsunară scurt. Primul, împins de doi ieniceri spre butucul decapitării, apăru în fața mulțimii. Era un căpitan de oaste domnească, direct din slujba principelui Alexandru. Ajuns în dreptul călăului, își întoarse fața
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
cu ochii mari și senini ca ai apelor cristaline de munte, mustață groasă, până la colțurile buzelor, plete negre, căzute peste umerii dezveliți din cauza sumanului despicat în luptă. Mâna dreaptă îi sângera ușor sub mâneca ruptă, roșie de sângele închegat. Schender pașa ridică iute mâna. Doi ieniceri îl luară de brațe, târându-l spre locul unde, cu trabucul în gură, marele demnitar turc privea. În fața pașei ienicerii îl aplecară cu fața la pământ. Acesta se smulse ridicându-se mândru. Își întoarse pe jumătate corpul
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
despicat în luptă. Mâna dreaptă îi sângera ușor sub mâneca ruptă, roșie de sângele închegat. Schender pașa ridică iute mâna. Doi ieniceri îl luară de brațe, târându-l spre locul unde, cu trabucul în gură, marele demnitar turc privea. În fața pașei ienicerii îl aplecară cu fața la pământ. Acesta se smulse ridicându-se mândru. Își întoarse pe jumătate corpul spre cei din carul prizonierilor domnești, aplecându-și capul către ei. - Mărite Doamne, eu mă închin doar ție. Tu ești și vei rămâne domnul
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
întoarse pe jumătate corpul spre cei din carul prizonierilor domnești, aplecându-și capul către ei. - Mărite Doamne, eu mă închin doar ție. Tu ești și vei rămâne domnul meu, pentru că viața mi-o vor lua păgânii aceștia. Se întoarse către pașă, înfigându-i în ochi săgețile pline de ură ale privirilor sale. Schender se cutremură și făcu semn să îl ia din față pe ghiaurul ce îndrăznise să-l privească amenințător. În fața eșafodului, tânărul căpitan se opri. Căzu în genunchi, spunându
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
se opri. Căzu în genunchi, spunându-și rugăciunea: "Tatăl nostru care ești în ceruri Sfintească-se împărăția Ta, Facă-se voia ta, precum în cer si pe pământ..." Tobele băteau căutând să astupe vocile supușilor ortodocși care recitau odată cu cel condamnat, rugăciunea. Pașa se ridică în picioare. - Nemernicie. Ghiauri netrebnici. Faceți ceva să tacă! răcni puternic, îndemnând să i se taie cât mai repede capul. Ienicerii îl aplecară pe butuc. Vocea lui nu înceta să se audă: "Și iartă-ne nouă greșelile noastre
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
priviseră chinul celor ce-și jertfiseră viața pentru ei, se zdrobea de bolovănișurile locului, înroșindu-le cu sângele ce nu contenea să se scurgă. Un ienicer defilă apoi prin fața tuturor cu capul tânărului căpitan care îndrăznise a înfrunta pe marele pașă, ca semn că cei care vor mai îndrăzni să se ridice împotriva "Sfântului Imperiu", așa vor păți, aceasta fiind una din ușoarele pedepse a celor răzvrătiți.. Schender se retrase, împreună cu cei ce îl însoțeau, în cortul pregătit pentru ospăț. Mai
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
te apropii de mătușa ta Maria Minio ... Prin familiile noastre avem mare trecere la Dogele Veneției care ne va ajuta. - Pe tata l-ai mai văzut? - Nu, răspunse categoric mama sa. E la Constantinopol, înconjurat de femeile haremului său. E pașă de Nicopole și otomanii îl numesc Mehmed Bey. - Tatăl meu? Se miră viitorul principe valah. - Da, dragul meu, tatăl tău, pe-acolo pe unde este, a știut să-ți mai facă doi frați: Ibrahim Bey și Mustafa Bey, și surori
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
crescut întâi pe malul Dâmboviței cu acea dulce apă a bucureștenilor și apoi ca adolescent, călugăr pe stâncile frumoase, dar austere ale Athosului. Toate acestea îi trecură prin minte, derulând trecutul unei părticele din viața sa, în drumul spre cortul Pașei Schender, unde avea să se țină ospățul. De departe văzu din nou carul în care cei trei prizonieri stăteau în picioare. Pentru scurt timp, privirea lui se întâlni cu cea a lui Alexandru: "Eu te-am înștiințat să pleci cu
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Culturale a fost reprezentată la evenimentul de la Ploiești de membri ai colectivului redacțional, de colaboratori și prieteni ai revistei noastre. Dintre ei amintim: Gheorghe A. Stroia - redactor-șef, Ionel Marin - redactor-șef adjunct, Vasile Sevastre Ghican - redactor intern, prof. George Pașa - Ploiești și poetul Ilarion Boca. Dintre dragii colaboratori ai revistei noastre au participat: Ileana Sima - Pitești, Elena Toma - Pitești. Fotografiile au fost realizate de tânăra și talentata artistă fotografă Ile Sima din Pitești și de George-Nicolae Stroia din Adjud. După
DUBLA LANSARE DE CARTE DE LA PLOIEŞTI, 28 MAI 2011 – CRISTIAN PETRU BĂLAN (CHICAGO, SUA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367267_a_368596]
-
DINCOLO DE VITRALII (aprecieri critice). Cartea însumează un număr de 21 de cronici și recenzii, care fac referire la autori consacrați, precum: Cristian Petru Bălan, Victor Sterom, Doina Drăguț, Lucian Gruia, Florina Zaharia, Ionel Marin, Doina Popescu Brăila, Dorina Șișu, George Pașa, Vasile Sevastre Ghican, Ion Lazăr da Coza, Elena Toma, Daniel Dăian, Viorela Codreanu-Tiron. Cartea este structurată în două părți: “Sub ploile albastre ale poeziei” și „Prizonier al prozei - oglinzi paralele -”. Cronicile și recenziile, scrise în perioada februarie - iulie 2011, au
COLECŢIA EXEGESIS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: GHEORGHE A. STROIA [Corola-blog/BlogPost/364647_a_365976]
-
Tulnici, Vrancea “Niciodată nu vom putea spune cu exactitate ce este poezia, însă, prin scris și prin citit, încercăm să o definim. Știm, totuși, că nu putem exista în afara sa, deși ea poate foarte bine exista și fără noi.” - GEORGE PAȘA, Prahova “.... nici nu cred că aș ști ce să vă răspund în legătură cu Poezia... pentru mine, culorile sufletului pictate în cuvinte ... înseamnă POEZIE .... dar pentru că nu știu să le exprim astfel .... încerc să le pun pe pânză ...” - ANCA BULGARU ( artist plastic
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
7 era perfect...și pe lungime...și pe lățime. Cine să se supere pe Trișpe? Toată petrecerea s-a transformat în...prinderea motanului cremos...baia regală...uscarea blăniței...și răsfățul...din brațe-n brațe. Nu e mofturos...torcea ca un pașă, pe sâni fragezi, delicat parfumați...ori pe fustițe mini și ciorăpei roz-bombon...pe blugi rupți în genunchi...și pe rochițe de dantelă. Doar tatăl sărbătoritei îl exila acum, de la mine din bucătărie...pe balcon (dar nimeni nu știa acest plan
AVENTURILE MOTANULUI TRIŞPE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349158_a_350487]
-
mânca fără să dea pe el. La sfârșit spuseseră „sărut-mâna pentru masă“, iar ghindocul îl pupă pe „tăticu“ pe obraz, ungându-l cu grăsime, ceea ce îi produsese lui „tăticu“ o lacrimă la fiecare ochi. În timp ce Istrate era tratat ca un pașă și se familiariza cu oamenii și locurile, o mașinărie bine condusă, foarte silențioasă, derula evenimentele în sensul dorit, deci vineri, primarul, cu un aer solemn și extrem de fericit, îi declara pe cei doi: soț și soție până la sfârșitul zilelor. Sâmbătă
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
au apărut nori negri care au adus o ploaie binefăcătoare stingând pârjolul. Acasă a stat închis trei zile și când s-a arătat din nou, pe dosul palmei sale stângi avea o cruce care a rămas vizibilă până la moartea sa. Pașa Fasli îl iubea deosebit de mult și îl respecta. Unii dintre musulmani văzând credința sfântului, s-au botezat devenind creștini. După trei ani bună păstorire, sfântul se retrage din scaun dar nu mai părăsește pământul românesc. Se stabilește la mănăstirea din
SF. IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ de ION UNTARU în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365040_a_366369]
-
animală românească, Costache NEGRI, fost pârcălab al Galațiului, scriitorul Jean BART, romanciera Hortensia PAPADAT - BENGESCU, sciitorii Iordan CHIMET sau Nicolae DUNĂREANU, folcloristul Tudor PAMFILE, Iosif IVANOVICI, comandantul fanfarei din Galați, autorul valsului ''Valurile Dunării'', pictorul Nicolae MANTU, Paul și Ecaterina PAȘA, fondatorii primei colecții muzeistice din Galați, actorii Ion și Alexandru VLĂDICESCU, matematicianul Victor VÂLCOVICI, matematicianul Dan HULUBEI, muzicologul Dimitrie CUCLIN, pictorul Camil RESSU, poetul și academicianul Ioan NENIȚESCU, economistul și profesorul universitar de calibru Anghel RUGINĂ, industriașul Max AUSCHNITT, istoricul
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
oferiți sultanului atâta bănet! Niciodată n-am întâlnit boieri așa darnici! BOIER CONACU:Este vorba de interesele țării! Domnia Ta ai datoria sacră să domnești în liniște și pace, să te lăfăi în ospețe și plăceri cu femei frumoase ca un „pașă!” CĂPITANUL ARNĂUTU:Așa-i, Măria Ta! De treburile țării ne ocupăm noi, supușii tăi! CĂPITANUL SASU:Au dreptate boierii, Vodă-i dator să domnească! BOIER CIOCOIU:(surâde cu binețe) Ce să-ți mai bați capul cu treburile țării!? BOIER CONACU
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
povestește isprăvile lor nocturne. URSUZ:Vă ajutam în luptă subțiindu-le numărul! Totdeauna am fost alături de acest neam! Turcii transformați în vampiri deveneau supușii valahului! Ce ravagii făceau în rândul ienicerilor și spahiilor și cu câtă poftă îl căutau pe pașă să-l savureze! CĂPITANUL SASU:Neamul vampirilor e mare? URSUZ:Oho! Câtă frunză și câtă iarbă! Dacă am reînvia am deveni Imperiul de temut al lui Dracula Voievod! CĂPITANUL ARNĂUTU:(destins cu un zâmbet în colțul gurii) Dacă vrăjmașii noștri
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
când ai pășit în aceste bijuterii ale civilizațiilor străvechi și a nu le prezenta în fireasca succesiune de evenimente petrecute în legătură cu dovezile existente, atât de transmițătoare de istorie , civilizație străveche și legendă. Grădina ce găzduiește întregul ansamblu se numea „grădina Pașa” pentru că se spune că a fost inițiativa unui pașă otoman, guvernator al Ciprului în acele vremuri. Aici, la poarta de intrare în grădină există o plăcuță inscripționată pe ambele părți, cu monograma sultanului Mahmud al II-lea, datată 4 martie
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
și a nu le prezenta în fireasca succesiune de evenimente petrecute în legătură cu dovezile existente, atât de transmițătoare de istorie , civilizație străveche și legendă. Grădina ce găzduiește întregul ansamblu se numea „grădina Pașa” pentru că se spune că a fost inițiativa unui pașă otoman, guvernator al Ciprului în acele vremuri. Aici, la poarta de intrare în grădină există o plăcuță inscripționată pe ambele părți, cu monograma sultanului Mahmud al II-lea, datată 4 martie 1813, pe care se poate citi că Hala Sultan
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]