583 matches
-
Acasa > Poeme > Antologie > PACOSTE Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1020 din 16 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Sufletul e pacoste Dacă n-ar fi pacostea N-ar mai fi nici dragoste N-ar fi nici dragostea mea. 3 octombrie 2003 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: PACOSTE / Marius Robu : Confluențe
PACOSTE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352456_a_353785]
-
Acasa > Poeme > Antologie > PACOSTE Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1020 din 16 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Sufletul e pacoste Dacă n-ar fi pacostea N-ar mai fi nici dragoste N-ar fi nici dragostea mea. 3 octombrie 2003 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: PACOSTE / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PACOSTE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352456_a_353785]
-
Autorului Sufletul e pacoste Dacă n-ar fi pacostea N-ar mai fi nici dragoste N-ar fi nici dragostea mea. 3 octombrie 2003 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: PACOSTE / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1020, Anul III, 16 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PACOSTE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352456_a_353785]
-
fac cuiburi sub streașinile caselor. În orașul ploilor nocturne păsările pică din aer pe umerii desgoliți ai femeilor uitând cântecele diurne. În orașul ploilor nocturne ne admirăm simetria de dragoste a mâinilor noastre, într-una pâinea.Întralta cuțitul, la picioare pacoste... ...Și femeile intră cu umbrelele închise purtând numele iubitelor ne iubite, în mine ucise în orașul ploilor nocturne. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Ploile nocturne / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 351, Anul I, 17 decembrie 2011
PLOILE NOCTURNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351010_a_352339]
-
că, neputând citi, nu putea asimila nimic nou, nu putea fi la curent cu noutățile în materie, iar acest neajuns îl punea în imposibilitatea de a face față cerințelor învățământului universitar. În același timp, avea convingerea că ar fi o pacoste pentru colegii nevoiți să-l ajute, să-l sprijine permanent. Nu credea că se poate deplasa fără însoțitor, iar acest aspect ridica probleme majore, pe care nu le vedea rezolvabile. Arar mai primea câte un telefon de la Institut ori de la
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
a făcut regula. Dacă impunerea pragului de către Curte era o măsură de bună credință, atunci (implicit) trebuia să comunice (explicit) că boicotul atrage după sine sancționarea contravenienților cu...”3-0”, sau cu „rejucarea meciului". Na, că iar mă fură...fotbalul, altă pacoste (măcar asta nu-mi bagă mâna în buzunar). Așa era, deci, corect/cinstit/ etic/democratic, știm asta încă din...evul antic. Da’ de unde atâta democrație, dacă tocmai cei care sunt îndrituiți să vegheze asupra ei, o încalcă vădit - și în
TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA LA REFERENDUM) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355289_a_356618]
-
suie cu picioarele-n pat, mamanca fără tacâmuri, „bagă lăboiu-n zaharnița și pi urma ia cleștișoru' și pune bucățâca din zahăr în el și la urmi o duși la guri” (Chiriță despre Bârzoi ot Bârzoieni). O mitocanca din Obor. O pacoste, de care nu ne putem lipsi. Oricâte mesaje primești de peste mări și țări, dacă unul (cel mai important lipsește) parcă nu ai nimica. Ne amaram zilele. Și mai ales, nopțile. „Și nici lucrul acesta nu e important?” (vorba Micului Prinț
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356725_a_358054]
-
îi fi p-aici muritor să te uști bade de dor de dragoste să n-ai leac de-alta de-o să-ți pice drag. de ți-oi fi dragă doar eu să nu dai în veci de greu singura ta pacoste să fie-a mea dragoste Referință Bibliografica: sunt o frunză care cântă / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 275, Anul I, 02 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SUNT O FRUNZĂ CARE CÂNTĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355643_a_356972]
-
Carpați, nenumărate Bogății curgînd, golindu-i tot sacul din spate, Minunîndu-l pe Sfîntul Petru de întîmplare, Dar, în ochi, Domnul, citindu-i adînca mirare, L-ancredințat că nu e loc de minunare: Avînd doar o proastă pătură conducătoare! Aceasta a fost pacostea, navigînd prin vremuri Conduși arareori neprinși de rele vîrtejuri, Cu boieri stînd în genunchi, pe dușmane preșuri, Pentru domnie licitînd tot mai mari peșcheșuri, Și-au stors poporul, pînă la ultima picătură De lacrimi, pentru sărăcia din bătătură, Ce spera
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
nu mai vreau să fiu vrăjitoare! Vreau să încep o viață nouă, într-o împărăție nouă, să cresc păsări și să nu dau socoteală nimănui pentru asta. Nu țin neapărat să o găsesc pe bunica mea. Mereu a fost o pacoste pe capul nostru! Nu apucă să termine ce avea de spus a doua vrăjitoare, că regele sări pe mătura vrăjitoarei scunde. Zbură alături de ea încă o mare și o țară și, tocmai când vedea cum se pregătea balaurul să coboare
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
He, he, râdea Laichici, ne adaptăm și noi. Alte vremuri!... Ultima oară când îl vizitase, arăta mult slăbit. Nu mai veniți, îl rugase fiică-sa. Că plânge ori de câte ori vă vede, de când zace la pat. De ce mi-a căzut tocmai mie pacostea asta pe cap, îmi zice, și nu lu’ tăntălău’ ăla de Azuga? Apoi se enervase iarăși. De mult nu-și amintea Andrei Azuga să se mai fi enervat așa. Pe când discutau la coadă despre semnificațiile visului său, deschisese ușa farmaciei
A OPTA TREAPTĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370940_a_372269]
-
acestea procrearea este un instinct primordial, însoțit de o stare propice educării puilor. La “aleșii Domnului”, oameni, instinctul de procreare a fost înlocuit de “sex” care se face oricând și oricum, dese ori ca mijloc de existență. Graviditatea este o pacoste iar creșterea copilului o catastrofă. - Cum, copii nu sunt instruiți în discipline precum “managementul gospodăriei casnice” sau “puericultură”? La noi acestea sunt discipline de “bacalaureat” - O pudoare prost înțeleasă fac părinții și pedagogii să evite spinoasa problemă a procreării, deși
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
și satele din Oltenia. Târgul săptămânal, limitat prin aria relativ restrânsă a zonelor pe care le punea în contact, mai oferea și posibilitatea de realizare a unor schimburi, așa-zisul troc, revelând încă o trăsătură a caracterului său elementar. ( Șerban Pacostea ”Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739)” Editura Enciclopedică, București — 1998, pag.108.) După felul proprietății pe care erau organizate bâlciurile, acestea erau ale moșnenilor, mânăstirilor sau boierilor. Cele aparținând moșnenilor existau din cele mai vechi timpuri și funcționau în virtutea drepturilor pământului
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
departe. • Iubirea și poezia fac casă bună când trăiesc în armonie. • Și dragostea trebuie reciclată uneori. • La capătul vieții... facem socoteala. • Ce a rămas din iubire? Doar o amintire... • Nu există fericire fără iubire. • Traiul fără dragoste e o adevărată pacoste. • Iubirea e un maraton cu mii de kilometri de garduri. • Și la școala iubirii sunt mulți repetenți. Iubirea este un elixir nelipsit al vieții. În iubire ești tu și ea, nimeni altcineva. ------------------ Harry ROSS 20 octombrie 2016 Israel Referință Bibliografică
GÂNDURI REBELE (39) – AFORISME: DESPRE IUBIRE de HARRY ROSS în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369522_a_370851]
-
soției. -Sunt avocatul Mihai Iordan, prieten cu Gilă copilul pe care vreți să-l adoptați. Apropo, ați semnat actele? -Nu, nu le-am semnat. -Nu înțeleg de ce se tergiversează, totul este pregătit. -Ce va promis Zbierea? Sau ați vorbit cu Pacoste ? -Mi-au notificat că este un copil orfan, părinții lui au murit într-un accident de mașină și că nu mai are pe nimeni. Totodată au spus că băiatul are o sumă de bani rămasă de la părinți pe care copilul îi
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
mulțumit de înțelegerea pe care o făcuse cu Familia Pleșoianu, amândoi soții erau oamenii cu caracter, cu frica lui Dumnezeu și onoarea nepătată. La despărțire Marian și Gabriela aveau fețele luminoase, erau bucuroși de întorsătura care se produsese. Pedagogul șef Pacoste tocmai întra în orfelinat când, un zgomot infernal venit din cantină, l-a făcut să meargă spre sala de mese. La intrarea lui, s-a declanșat infernul. L-a început nu înțelegea nimic, apoi copiii au început să strige organizat
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
-Zbierea se vedea încolțit, nu știa cum să iasă din clinciul în care era prins, pe de o parte cei care îi cereau demisia, iar pe de altă parte, familia care cerea, ceea ce el de altfel promisese. -Domnule Zbierea, domnule Pacoste, ați promis că îi dați copilului cei aparține, eu nu țin să mi-i dați mie în mână, faceți un cont pe numele copilului și lucrurile sunt în regulă. -Lui Pleșoianu începuse să-i placă să-i frece pe director
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
le spun că sunt falit,- fără să-și dea seama Vax gândea cu glas tare-. Sunt sigur că soția mă va părăsi, iar copiii mă vor urî. Pe fondul lamentărilor lui Zbierea soții Pleșoianu au părăsit biroul, în cabinet rămăsese Pacoste care privea cu dispreț la uriașul dărâmat de propriile „inginerii„. Referință Bibliografică: Doi prieteni, Mihai și Gilă XII / Ionel Cârstea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2264, Anul VII, 13 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ionel Cârstea : Toate
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
de la Târgu Ocna. Când? În anul 1950, exact când ar fi trebuit să intru în focul „reeducărilor“. Ce-aș fi făcut, cum m-aș fi purtat? Rezistența omului torturat are limite, acolo s-a depășit imaginabilul. Nu știi de ce mare pacoste te scapă Dumnezeu, care îți dă o încercare, cum a fost la mine boala... Nu trebuie să cârtim niciodată, că nu știm dacă nu cumva se poate și mai rău“. Anii grei de temniță nu i-au adus numai durere
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
îngrijorează treaba aceasta. Trebuia să sosească azi. Primise permisie ... Poate era pe drum când s-a întâmplat nenorocirea asta. Vai de copiii care au căzut în capcana talibanilor. Vai de părinții și neamurile lor. Sunt îngrijorat. Nu vezi că și pacostea asta de câine a urlat a rău? Ai o țigară? Hai în pe prispă să bem un pahar de zaibăr. Să uit de necazul ăsta... Cârțu intră. Poarta scârțâi prelung. Câinele îl lătră. Începu iar să urle. „Scârțâie poarta, urlă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
oglindă vie, reflectă lacul luna, Ea lunecă pe boltă, la fel ca totdeauna, Tăcută și de gheață, mereu nepăsătoare, Că pe pământ-planetă, se naște și se moare, Se plânge și se râde, credem în dragoste, Sperăm, visăm întruna, fugim de pacoste Și-n fiecare seară, șoptim cu nostalgie: Off, ziua care trece, nicicând n-o să mai vie!. Privește asfințitul, mai licăre o rază. . . . Vezi, soarele se-apleacă spre orizont, mai lin, Și nu scpa prilejul, cu patimă veghează Să faci orice
PRIVEŞTE ASFINŢITUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357545_a_358874]
-
cele batjocorite de calmucii stepelor și-au potolit spaimele, ascunzându-și mai bine tainele. Doar câte una din aceste nefericite nu-și putea găsi liniștea. La poarta ogrăzii lui Ghiță Pâslă, Safta, nevasata gospodarului, tocmai povestea Frăsânei lui Pălălaie ce pacoste a trebuit să înfrunte biata Anica lu'Donose: - Frăsână, am sî-ți spun una care trebuie să rămână între noi. O știi pe Anica lu'Donose? - Cum să nu, țață Saftă? Că doar trăim în acelaș' sat... N-are cumva un
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Mai ales că România și Moldova nu se pot baza pe un transfer financiar din vest, iar erodarea raportului muncă-salar e atât de gravă că milioane își iau lumea în cap, fug și muncesc în vest, pentru a scăpa de pacostea „la comun”, încă în vigoare pe meleagurile lor. În aceste condiții descreșterea populație e numai o „pierdere colaterală”? Se vor regenera moldo-valahii în tranziție sau vor vegeta izolați, într-o cultură ortodoxă de anonimat la periferia Europei, zilieri cu câțiva
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]
-
gol să fugi spre liniștea ce-ncântă/ Ca una sunt: și-o streașina ce cură/ Neîncetat în noaptea grea, ploioasă/ Și o nevastă cu meliță-n gură/ având în loc de inimă pioasă/ O cursă cruntă, hrubă de tortură:/ Muiere e și pacostea cu coasă!” Multe din sonetele mele religioase au fost traduse în limba germană de către poetul Josef Johann Soltezs din Satu Mare și care a avut îndrăzneala să le transmită Papei de la Roma în spiritul ecumenismului luminat! Mai târziu aceste sonete au
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
iarăși nu i se poate opune nimeni. După amiază am vrut să-i fac o vizită lu' Fane Spânu dar pe drum m-am întâlnit cu Ilie și iarăși am mai zăbovit la taifas: - Ce mai e nou? - Mănăilă, mare pacoste: ține calea fetei când vine de la școală unde predă geografia la a șaptea și a opta: „Aurico, m-au oprit copiii pe drum și mi-au spus că ești o... împuțită. Așa vorbesc ei despre tine, să știi”. Ăsta toată
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]