597 matches
-
author=”Eusebiu Camilar” loc="București" data =”14. II. [1]965”> Dragă Căline, Totul n-a fost decît o farsă ordinară, un joc nu destul de subtil pentru capturarea mea. Am dejucat totul, cu mare silă, lepădînd de la mine o astfel de pacoste. Iată sufletul omenesc, insondabilul! și să mai zică cineva că există legi sau că se pot pune legi în această junglă! Îmi pare rău că din cauza asta stupidă n-am putut sta mai mult de vorbă. Dar - vorba înțeleptului - bine
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
din acea perioadă. In luna mai 1972, "se eliberează din funcția de șef al Protocolului de Stat" și este "încadrat prin transfer in interesul serviciului" ca director adjunct cu problemele de relații externe la Ministerul Muncii (în 1974, refuză propunerea lui Pacoste Cornel, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, de a ocupa postul de director al Direcției de Protocol din M.A.E.), de unde va fi pensionat, în anul 1996, din funcția de Secretar tehnic al Comitetului Român pentru Probleme de Migranți de pe lângă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
toată lumea despre familie. A fost pastor în parohia Elim, dar în ultima vreme s-a apucat de fumat și de băut. Nu-l mai interesează religia. Exclus din parohie, dar reprimit la cererea familiei pe motiv de senilitate. E o pacoste să-l ții pe Gotland, umblă razna noaptea și uneori se rătăcește. B.-A. s-a gândit să-l dea la un azil, dar el nici să n-audă. Regretabil să trebuiască să-l ia cu forța. E de acord
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
presiuni asupra guvernului român pentru a Împiedica, prin măsuri energice, „noi atacuri și hărțuieli”. Călătoria Întreprinsă de prințul Carol I În Moldova În august 1866 a contribuit l-a schimbarea percepției acestuia față de adevărata stare a evreilor. Domnitorul consemna „pe lângă pacostea din acest an a recoltei proaste, moldovenii mai au una constantă În satele lor: evreul. Numai el e cârciumar și băcan; Îmbie pe țărani să-i bea rachiul falsificat și e totdeauna gata să dea avansuri, ca să prindă cu totul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de muncă, spiritul sintetic, cât și în privința modului de exprimare scrisă, dar mai ales verbală. Dar, firește, trebuie pedepsit pentru că a îndrăznit să fie naționalist și să nu-și renege credința. Iar în același timp, prietenul său Victor Pa[34]pacostea, ajuns la Universitate cu sprijinul lui Kico și al lui C. C. Giurescu, s a cocoțat pe o strapontină ministerială în guvernul care se pregătește să-l osândească pe Panaitescu. Niciun gest, nicio vorbă de apărare. Propria situație prețuiește pentru cei mai mulți
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
adesea așa o ia somnul. Suge și plescăie până adoarme, fără să scape biberonul meu din gură nici după ce nu mai are ce să tragă din el, dar eu adorm mai greu. Mă-nvârtesc și mă foiesc până ajung cu pacostea mea dă căpățână pe pulpa ei și doar că ne-am schimbat locurile. S-a mai Învârtit o dată pământul și ne-a inversat și bine că nu-i mai văd mutra blondă-roșcovană-aurie, care mă face uneori să mă simt cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
luna de miere, pe banii noștri, pentru care n-a scos barem un sac de ciment din pivnița moșului, da’ să nu-mi mai aducă aminte Andrei, că simt cum se cutremură și se surpă toate văile și dealurile de pe pacostea asta de căpățână. Dacă m-ar fi lăsat barem să dau În el până l-aș fi scos din circulație! N-am mai umblat acum aiurea pe străzi cu spurcăciunea asta de vânt vâjâindu-ne prin buzunare și prin burți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ce vând ei; dar atât timp cât cumpărăm, aceștia vor găsi o cale să ne aprovizioneze necesitățile. În al treilea rând, trebuie să înțelegem corect Cuba. Este posibil ca embargoul să fi servit inițial unui scop, dar de atunci a devenit o pacoste, fără sprijin internațional și vreo altă funcție în afară de aceea de a asigura o justificare convenabilă pentru politicile represive din Havana. O decizie din partea dumneavoastră de a cere Congresului să ridice embargoul la o dată clară ar fi binevenită pe întreaga emisferă
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
de cec. Și-așa a mers În continuare. Venea cu mai puțin sau fără un sfanț. Era mereu pe cale să primească bani de la mătușă sau de la soacră sau de la altcineva. Își susținea poveștile cu scrisori și telegrame. A devenit o pacoste aproape la fel de mare ca Gene Doolie. Alt client permanent era Marvin, chelner cu juma’ de normă Într-un club de noapte din Village. Era tot timpul neras și avea un aspect mizerabil. Purta o singură cămașă, pe care și-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Jurnal, 1957-1970, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Rostás, Zoltán, Văcărescu, Theodora-Eliza (coord.), Cealaltă jumătate a istoriei. Femei povestind, Editura Curtea Veche, București, 2008. Rostás, Zoltán, Țone, Florentina (coord.), Tânăr student caut revoluționar, Editura Curtea Veche, București, 2011. Rusu Abrudeanu, Ion, Pacostea rusească. Note istorice, impresii, documente și scrisori în legătură cu războiul nostru, Editura Socec, București, 1920. Sporea, Constantin, Memorii, Editura Timpul, Iași, 2001. Stoenescu, Lăcrămioara, Copii, dușmani ai poporului, Editura Curtea Veche, București, 2007. Ștefănescu, Alex., Jurnal secret. Dezvăluiri complete, 2003-2009, ediția
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
spuneau că vin trupele române iar noi necontenit le spuneam că nu vin, și tot așa până la 13 Ianuarie 1918, când trupele au ajuns. Dacă întârziau o zi, poate eu azi nu aș fi fost în mijlocul dumneavoastră" (Ion Rusu Abrudeanu, Pacostea rusească. Note istorice, impresii, documente și scrisori în legătură cu războiul nostru, Editura Socec, București, 1920, p. 269). Într-o formă restrânsă, acest studiu a fost publicat inițial sub titlul Instituirea zilei de 24 ianuarie ca sărbătoare națională și celebrarea sa în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de inconsistență și de falsitatea tramei epice. A tradus, în colaborare, din scriitorii ruși L. Davâdov și Boris Galin. SCRIERI: Cum s-a despărțit tanti Veronica, Craiova, 1922; Filimon Hâncul, București, 1924; La hotarul dobrogean, Craiova, 1924; Surpriză, București, f.a.; Pacostea, București, 1924; Însăilări, Craiova, 1925; Povestirile lui Conu Costaki Stupcan, Craiova, 1925; Signor Bertheloty, Arad, 1926; Socoteli greșite, Craiova, 1926; Examen de bacalaureat, Craiova, 1928; Amintiri, București, f.a.; Ancheta, Craiova, 1930; Monumentul eroilor, București, 1931; Țucu, Craiova, 1931; Reprezentație de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
curriculum multicultural este o amenințare mai mare decât suntem deocamdată dispuși să credem. 15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmodernetc "15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmoderne" Postmodernismul nu este o modă trecătoare, ci e cea mai mare pacoste cu putință. Mințile care îl propagă nu sunt minți „normale”, clasice sau moderne, ci minți diabolice, ale căror gânduri prevestesc anarhia și dezastrul mondial. Dar postmodernismul s-a instalat adânc în mentalitatea euroatlantică și nu mai poate fi evitat. Orice
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un joc în care fiecare era obligat să recunoască cea mai jenantă chestie trăită. Și tipa asta, pe care io o urăsc, una agitată permanent, a recunoscut. Își impune agitația asta pentru a părea că are o preocupare. E o pacoste pentru ea să-și umple timpul. Stă rău cu nervii. Face toate credențialele, merge la conferințe de trei lei, unde pune întrebări inutile. Afară de conferințe, mai pierde vremea și la bibliotecă. Ca să nu stea la cămin. Frigida asta zicea odată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
care Eminescu o rezumă de o manieră surprinzătoare în același poem: „Tu ai smuncit infernul ca să-l arunci în stele”. Destinul astfel determinat de astrele demoni (vezi arhonții din mitul lui Mani) îl scapă pe om de cea mai mare pacoste dăruită de divinitate, liberul arbitru, condamnîndu-l însă la o soartă mediocră. Sentința din Poimandrès-ul ermetic e fără echivoc:„[Omul] s-a născut deasupra destinului astral, dar a devenit sclavul acestuia.”. Nu știu dacă Cioran a descoperit gnosticismul în textele lui
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
în aceea că, fiind puțini cei pe care îi iubesc, sunt silit să-mi epuizez "energia" jignindu-i de mai multe ori tocmai pe cei pe care îi prețuiesc, de care mă simt legat. Sunt, s-ar putea spune, "o pacoste" pentru prietenii mei cei mai buni. * La Durău, haihui, urcând în sus, undeva de unde vine, frumoasă, nervoasă, curată, o apă care cred că se numește Durău. Din când în când, plutind, vesel pe micile valuri, câte o cutie de lemn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Calinic. Ia adu-ți aminte cum, împreună cu Ienăchescu, l-ați scăpat de la moarte la rebeliunea din 3 aprilie 1866, ascunzându-l „sub poloboc în pivniță la crâșma lui Stahi din Sfânta Vineri”. Nu după multă vreme, iaca și o altă pacoste pe capul dumitale. Odată cu scoaterea din rândul clericilor, îți pierdeai și locuința de la Golia, așa că trebuia să te muți undeva. Norocul ți-a scos-o în cale pe Tinca Vartic, pe care ai cunoscut-o prin vărul ei diaconul Grigore
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
socotite după ritual necurate și că ar molipsi tot ce ar atinge cu mâna; sau, când nasc o fată, au o mulțime de rețete simple și milenare ca să pună capăt repede unei exis tențe socotite ca un blestem, ca o pacoste. Toate femeile Își cunosc și Își detestă animalul impur și impudic, care dormitează și abia așteaptă să se tre zească din adâncul ființei lor atunci când se abandonează, plictisite de stăruințele vreunui mascul cât de nevrednic. și toate sunt mirate de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
regele lor Mathias, vom lupta împotriva păgânilor până în ruptul capetelor noastre. Mihail, cu ochii la cer și mâinile împreunate, suspină înduioșător: "Prea îndurător al nostru! Scapă-ne! Miluiește-ne!" Piei drace! Afurisită limbă! își reține Ștefan un zâmbet ascuns. Ce pacoste la casa omului... Îl vând ieftin! Pe gratis îl dau! Dau ceva pe deasupra! Boierii râd cu poftă. S-o fi născut cu căință pe cap, spune Luca. Mă Sarsailă! Cu cine-i fi semănând așa clonțos, că parcă te-aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
un model pentru mulți tineri. Muncind împreună, cu dragoste și înțelegere și au întemeiat o gospodărie, cum puține erau în sat. De la pățania lor, a rămas în sat zicala: "Căsătoria din iubire, aduce fericire; căsătoria fără dragoste e o adevărată pacoste". Mărțișorul Pe vremea copilăriei mele și la Costișa, mărțișorul se celebra la 1 martie. Fetele și femeile în această zi așteptau cadouri de la cei dragi (prieteni, bărbați etc.). În schimb, ele trebuia să le ofere un mărțișor lucrat de mâna
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Stelian Popescu publica în „Universul” din 6 septembrie 1940 un articol extrem de dur la adresa fostului suveran: „A abdicat acela care a fost Carol al II-lea. Acela de care generațiile viitoare își vor aduce aminte ca de cea mai mare pacoste căzută vreodată pe capul României. S-a sfârșit azi,6 septembrie 1940, o parte din calvarul pe care de 10 ani îl îndură neamul acesta cu resemnare și bărbăție, demne de o cauză mai bună, în speranța că o cât
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
plă cuse mie - și nu numai mie, era recunos cută ca o frumusețe în clasă -, sigur pe mine acum. Fata mînca o înghețată care începuse să i se scurgă pe mînă. Era încurcată și nu știa cum să scape de pacostea aia de cornet. De data aceasta se schimbase raportul de forțe : ea era într-o poziție defavorabilă, eu într-una favorabilă - sau cel puțin așa credeam eu atunci. Cert este că, simțindu-mă stăpîn pe situație, am salu tat-o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și toată casa întoarsă pe dos, rucsacul unei prietene de la schi și al tău nu știu pe unde... Zâmbesc acelei întoarceri. E ade vărat? Chiar a existat? Există oare întoarceri? [...] M. 94/1949 III 15 ianuarie [1949], sâmbătă Azi-dimineață, fiindcă pacostea vieții mele spăla rufe în spălătorie cu neghioaba de Ina, a trebuit să-mi fac singură ceaiul și să-mi aranjez repede camera, fiindcă la ora 9 aveam lecțiile particulare. Nu era nici una din ele ca să mă trezească. Ce mai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
verzi, ogoare în care lucrează prășitori și fânețe de luțernă înflorită. În depărtare munții în ceață. Facem printr-un drum printre o fâneață și un lan de orz, apucăm pe lângă locul lui Văsescu, pe sub copaci uriași. Fluturi nenumărați eșiți din pacostea de omizi a anului ăstuia se anină struguri pe albastra miere a ursului. Lia culege floricele. O întreb ce culege. Îmi răspunde cu glasu-i subțirel: "Păpădie! Rochița rândunelei..." Prin șanț în urmă văzuse un fluturaș care trecea zbătându-se în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
însoțea la fiecare bătaie, căutându-și îndărătul meu, între brazde sau între tufișuri, "un camuflaj". Se întindea sub soarele fierbinte și îndată îl auzeam sforăind, până ce începeau focurile pe linia pușcașilor. Vorbind cu sătenii de la Iazu, lângă Slobozia Ialomiței, despre pacostea șoarecilor și a șobolanilor în această toamnă secetoasă, am aflat că, de la o vreme, nu de mult, s-a iscat în șoricărime și în guzgănime un fel de ciumă care i-a stârpit cu miile. Au pierit, otrăvite de carnea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]