616 matches
-
Mare. Potrivit cronicarului saxon Widukind de Corvey, la ospățul prilejuit de încoronare, Otto i-a avut ca servitori personali pe ducii de Franconia, Suabia, Bavaria și Lotharingia: Arnulf de Bavaria ca mareșal ("marescalc" "șeful peste grajduri"), Hermann de Suabia ca paharnic ( sau "buticularius"), Eberhard III de Franconia ca "senexscalc" "seneșal" ("servitor senior") și pe Gilbert de Lotharingia ca șambelan ("cămăraș, camerier, logofăt de taină"). Astfel, Otto și-a arătat, chiar de la începutul domniei, ambițiile de a fi succesorul lui Carol cel
Otto I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/304412_a_305741]
-
a construit o a doua casă domnească, la sud de biserică. Biserica a fost acoperită de postelnicul Iorga, iar clisiarnița și turnul de către vornicul D. Șoldan. Într-un document din 12 ianuarie 1664 se menționează că hatmanul Gheorghe Coci (fost paharnic) promisese ""să direagă trăpăzăria cia di peatră și maghernița și chelăriile și să o acopere"". El a reparat în 1646 numai trapezăria ""iară din lotru ci-au fostu stricat nemică n-au dires"", deși călugării ""au dodeit de multe ori
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
așezării aflate pe locul actualului sat Banca datează din 18 iunie 1444, însă prima menționare documentară a numelui așezării, Banca, datează din 23 martie 1554, apărând într-un ispisoc emis de Alexandru Lăpușneanu prin care acesta a miluit “pe Coste paharnic și frații săi, Ion și Nistor, pe sora lor Sora, feciorii Magdei, sora lui Gherman, cu un sat, Colonești, pe Bârlad și cu moară în Bârlad, și lalohoveni sub pădure și Banca cu a patra parte de moară în Bârlad
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
Banca s-a extins în timp și cu alte zone locuite de clăcașii aduși de familiile Costache și Lambrino. La 11 septembrie 1779 a avut loc o hotărnicie la Banca, între proprietarii satului de atunci: Todosica, fiica lui Scarlatache Costache, paharnicul Iordache Lambrino și răzeșii reprezentați prin Stamatin, Vasile Tacu și Constantin Diaconu. Condica liuzilor din 1803 menționează Banca cu loc puțin, 19 liude ce trebuiau să plătească 144 lei și 12 breslași. Satul se afla atunci în stăpânirea fiilor banului
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
Moldova plânge” aflată în curtea bisericii (SV-IV-m-B-05714). În secolul al XIX-lea, moșia Rotopănești a devenit proprietatea boierului Nicolae Istrati. El provenea dintr-o familie de boiernași din Șerbești, azi satul Ștefan cel Mare din județul Neamț, părinții săi fiind paharnicul Gavril Istrati și al contesei poloneze Ecaterina Ilschi. Părinții săi aveau mai mulți copii: Ioan (Iancu) - viitor ban, Mihail (Mihalachi), numit în călugărie Meletie - viitor episcop de Huși (1851-1857), Nicolae (Neculai) și o fiică, Safta, intrată în monahism la Mănăstirea
Biserica Sfânta Treime din Rotopănești () [Corola-website/Science/321662_a_322991]
-
21-29, bl. G1-G4, sc. C, et. 8, apt. 127, sector 2 țel. 2553523 092335466 10450 NICOLA ANCA NICOLETA (n. 1954) Str. Știrbei Vodă nr. 71, et. P, ap. 1, sector 1 țel. 3146782 092363579 9482 NICOLAE ILEANA (n. 1941) Str. Paharnicului nr. 11, bl. 43, et. 6, apt. 27, sector 1 țel. 6664539 10128 NICOLAESCU MIHAELA MIOARA (n. 1956) Bd. 1 Mai nr. 62, bl. 40, sc. B, apt. 49, sector 1 țel. 2225913 10453 NICULAITA FLORICA (n. 1949) Bd. Păcii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Neagoe Basarab întărește Mânăstirii Cutlumuz de la Muntele Athos satele sale, hotărnicite de boieri. Mult mai sigură, ca dată de atestare documentară a satului Radomirești este anul 1606, mai 12, când la Târgoviște, domnitorul Radu Șerban - 1602-1611 (a doua domnie) - întărește paharnicului Badea stăpânirea asupra satelor: Stoicănești, Olt, Crăciunei, Olt, Radomirești și Călinești - pe Călmățui. Locuitorii acestor sate, moșneni fiind, adică oameni liberi, au venit de s-au vândut de bună voie paharnicului Badea.
Comuna Radomirești, Olt () [Corola-website/Science/302008_a_303337]
-
Târgoviște, domnitorul Radu Șerban - 1602-1611 (a doua domnie) - întărește paharnicului Badea stăpânirea asupra satelor: Stoicănești, Olt, Crăciunei, Olt, Radomirești și Călinești - pe Călmățui. Locuitorii acestor sate, moșneni fiind, adică oameni liberi, au venit de s-au vândut de bună voie paharnicului Badea.
Comuna Radomirești, Olt () [Corola-website/Science/302008_a_303337]
-
potrivit tradiției, boierul Ionașcu Balș a înființat aici un schit și a construit actuala biserică de lemn într-o livadă. Acest lăcaș de cult a servit de schit pentru călugări până în anul 1756, când noul proprietar al moșiei satului, marele paharnic Constantin Balș, a întemeiat Schitul Cozancea, unde au fost mutați călugării din Ionășeni. Deoarece în jurul schitului se stabiliseră vreo 70 de locuitori, bisericuța de lemn a fostului schit a rămas ca biserică parohială. În anul 1776, boierul Constantin Balș a
Biserica de lemn din Ionășeni () [Corola-website/Science/320552_a_321881]
-
Cornul sunase de două ori scurt și o dată prelung. Atac cu toată puterea. Dintr-un luminiș, Ștefan se apropiase, pe calul său murg, acoperit În valtrapuri argintii cu incrustații de aur, Însoțit de spătarul Albu, de vornicul Goian și de paharnicul Toader. - Și-acum, căpitane? ridicase voievodul sprânceana, acum ce se va Întâmpla? - Acum, Măria Ta, Cei o mie pornesc una dintre șarjele la care am lucrat În ultimele zile... Vei vedea, răspunsese Oană. Jos, În vale, primii o sută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
face căpitanul tău, Petru. Dar vei Înțelege și tu ce vreau eu. Și voi toți! adăugă el, privind În jur. - Aveți poruncile pentru Soroca, reluă voievodul. Vreau două sute de lucrători, de mâine, cu uneltele de trebuință. - Am trimis deja... Începu paharnicul Toader. - Lângă acești două sute de lucrători, vreau alți două sute. Boierii se priviră fără a Înțelege. - Iscoadele tătare și polone vor vedea patru sute de oameni care ridică val de pământ și cetate de lemn pentru apărare. Nu va trebui Însă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Ai grijă de solii polonezi, să aibă mâncăruri alese, vinuri bune și să petreacă regește În Cetatea Sucevei cel puțin trei zile. - Nu mă umili, Măria Ta... Îngenunche Toader. Io-ți zisăi de legea sabiei, iar Măria Ta mă pune paharnic... - Vezi să se veselească bine deseară, continuă Ștefan netulburat. Înaintea zorilor, Îți ridici călăreții de Neamț... Comisul Toader ridică privirile cu un Început de nădejde. - Opt sute de călăreți, Măria Ta, cu caii Înșeuați și cu arcurile pregătite! - Treci În Polonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
nici o demnitate de Curte, ba 'n unele hrisoave nu figurează chiar nici un nume de boier. Se pare dar că demnitățile de Curte au luat naștere, după model bizantin, în urma morții lui Mircea. Tocmai sub Vlad Dracul găsim logofeți, spătari, stolnici, paharnici, comiși etc. Se 'nțelege, Vodă trăise la Curtea polonă, la cea ungurească, la cea bizantină, la cea turcească, la toate pe rând, pe când bătrânul Mircea nu fusese nicăiri din țară afară decât o dată la Brașov, la încheiarea unui tractat de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Ionașco, fiul lui Andronic Piciorag din Frenciuci a sa din satul Frenciuci și o parte de moșie vândută de Bejan, fratele său din Căucești pitarului Andoca . Misail egumenul și soborul mănăstirii Bârnova vând la 30 ianuarie 1667 lui Apostolachi, mare paharnic din Frănciuci, satul Căpotești de peste codru, În ținutul Vaslui, cu vecini, pentru 500 de lei bătuți, bani cu care s a acoperit mănăstirea și s-au reparat beciurile. În document se specifică: . Domnul Gheorghe Duca (noiembrie 1665-21/31 mai 1666
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de boierii divaniști la 20 iulie 1812. Opisul documentelor din 30 ianuarie 1844 Înregistrează copia Întărită de pe zapisul din 21 septembrie 1744 prin care Bucium . Ioan Mavrocordat (20 iullie 1743-mai 1747) trimite carte domnească la 17 iunie 1745, biv vel paharnicului Ștefan Ruset, ispravnicul ținutului Vaslui, pentru cercetarea pricinii de pământ dintre stolnicul V. Costachi și Ion Mătăsarul, având În vedere Îndreptarea hotarelor Între Drăgușani și Giurgești și alte moșii, . Vasile Carp, biv vornic glotnii, și Toma Perjul, orânduiți prin poruncă
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cercetarea pricinii de pământ dintre stolnicul V. Costachi și Ion Mătăsarul, având În vedere Îndreptarea hotarelor Între Drăgușani și Giurgești și alte moșii, . Vasile Carp, biv vornic glotnii, și Toma Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc la 20 iunie 1745 partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată de frații Ion și Sandu Mătăsarul și alți răzeși din Giurgești . Din 23 martie 1747 datează
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
din Frenciugi niște răgoz, iar acesta din urmă i-a răspuns . Domnul Grigore Alexandru Ghica (18 martie 1764-25 ianuarie 1767; 28 septembrie 1774-1 octombrie 1777) dă carte domnească la 16 august 1777 biv vel banului Sandul Miclescul și biv vel paharnicului Sandul Miclescu pentru a se hotărnici proprietățile biv vel paharnicului Alexandru Râșcanu, anume Frenciugii, sat Întreg și a treia parte din jumătate de sat din Căzănești, pe care o are danie. Încercarea Mariei Holban din 1807-1809 de a se Întinde
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
răspuns . Domnul Grigore Alexandru Ghica (18 martie 1764-25 ianuarie 1767; 28 septembrie 1774-1 octombrie 1777) dă carte domnească la 16 august 1777 biv vel banului Sandul Miclescul și biv vel paharnicului Sandul Miclescu pentru a se hotărnici proprietățile biv vel paharnicului Alexandru Râșcanu, anume Frenciugii, sat Întreg și a treia parte din jumătate de sat din Căzănești, pe care o are danie. Încercarea Mariei Holban din 1807-1809 de a se Întinde peste hotarul ce urma drumul Childeștilor, părăsit de mult, va
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Casandra . În motivația vel logofătului Lupul Balș din 27 februarie 1814 se arată motivele nesemnării anaforalei În procesul căminarului Iordachi Râșcanu cu sora sa Maria Holban. . Alexandru Rășcanul este atestat la 4 iulie 1772 ca biv vel clucer În zapisul paharnicului Ioniță Cuza, cumnatul său, iscălit și de Tudosiica Cuzoae, născută Râșcanu. Biv vel paharnicul Alexandru Râșcanu este atestat la 9 septembrie 1775 ca ispravnic al ținutului Iași. Domnul Grigore Alexandru Ghica (18 martie 1764-25 ianuarie 1767; 28 septembrie 1774-1 octombrie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
nesemnării anaforalei În procesul căminarului Iordachi Râșcanu cu sora sa Maria Holban. . Alexandru Rășcanul este atestat la 4 iulie 1772 ca biv vel clucer În zapisul paharnicului Ioniță Cuza, cumnatul său, iscălit și de Tudosiica Cuzoae, născută Râșcanu. Biv vel paharnicul Alexandru Râșcanu este atestat la 9 septembrie 1775 ca ispravnic al ținutului Iași. Domnul Grigore Alexandru Ghica (18 martie 1764-25 ianuarie 1767; 28 septembrie 1774-1 octombrie 1777) dă carte domnească la 16 august 1777 biv vel banului Sandul Miclescul și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
este atestat la 9 septembrie 1775 ca ispravnic al ținutului Iași. Domnul Grigore Alexandru Ghica (18 martie 1764-25 ianuarie 1767; 28 septembrie 1774-1 octombrie 1777) dă carte domnească la 16 august 1777 biv vel banului Sandul Miclescul și biv vel paharnicului Sandul Miclescu pentru a se hotărnici proprietățile biv vel paharnicului Alexandru Râșcanu, anume Frenciugii, sat Întreg și a treia parte din jumătate de sat din Căzănești, pe care o are danie. Prin zapisul din 20 octombrie 1786 diaconul Ioan și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Iași. Domnul Grigore Alexandru Ghica (18 martie 1764-25 ianuarie 1767; 28 septembrie 1774-1 octombrie 1777) dă carte domnească la 16 august 1777 biv vel banului Sandul Miclescul și biv vel paharnicului Sandul Miclescu pentru a se hotărnici proprietățile biv vel paharnicului Alexandru Râșcanu, anume Frenciugii, sat Întreg și a treia parte din jumătate de sat din Căzănești, pe care o are danie. Prin zapisul din 20 octombrie 1786 diaconul Ioan și Costantin Calamazu, fiii lui Costandin diaconul Calamazu, nepoții Nastasăii Guroe
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
20 octombrie 1786 diaconul Ioan și Costantin Calamazu, fiii lui Costandin diaconul Calamazu, nepoții Nastasăii Guroe, din Bârlad, vând biv vel spătarului Gavril Conachi un loc de casă alături de hanul acestuia ce se Învecina cu locul mănăstirii Răchitoasa, Marai Bogdănias, paharnicul Alexandru Râșcanu și locul preotului Gavril Brăescu . Alexandru Râșcanu biv vel paharnic este rânduit ispravnic al ținutului Fălciu la 1787, tatăl său deținând părții de moșii În Petrișori și Giurcani . La 18 septembrie 1787 sunt atestați ca ispravnici ai ținutului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Calamazu, nepoții Nastasăii Guroe, din Bârlad, vând biv vel spătarului Gavril Conachi un loc de casă alături de hanul acestuia ce se Învecina cu locul mănăstirii Răchitoasa, Marai Bogdănias, paharnicul Alexandru Râșcanu și locul preotului Gavril Brăescu . Alexandru Râșcanu biv vel paharnic este rânduit ispravnic al ținutului Fălciu la 1787, tatăl său deținând părții de moșii În Petrișori și Giurcani . La 18 septembrie 1787 sunt atestați ca ispravnici ai ținutului Fălciu Iancu Greceanu, fost mare paharnic și Alexandru Rășcanu, fost mare paharnic
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Gavril Brăescu . Alexandru Râșcanu biv vel paharnic este rânduit ispravnic al ținutului Fălciu la 1787, tatăl său deținând părții de moșii În Petrișori și Giurcani . La 18 septembrie 1787 sunt atestați ca ispravnici ai ținutului Fălciu Iancu Greceanu, fost mare paharnic și Alexandru Rășcanu, fost mare paharnic. Era spătar la 1790, biv vel spătar la 16 martie 1790. Spătarul Alexandru Râșcanu are patru copii: Măriuța (Maria), pentru care dă foaia de zestre din aprilie 1795 (este consemnată moșia Întreagă de la Frenciugi
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]