5,644 matches
-
l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Se rupsese apa și era gata să nască fără asistență medicală. A scos repede caii din grajd și i-a înhămat la căruță, luând la indicațiile lui Jeni câteva lucruri necesare nașterii și cu ea așezată pe un braț de paie în fundul căruței, în goana cailor a ajuns imediat la casa de naștere unde locuia și moașa, o femeie mai vârstnică, care îl adusese și pe el pe lume cu douăzeci și șapte de ani în urmă. Anunțată din vreme, Coana
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
dulce, sau cu doi trei metri de finet pentru scutece. Cât timp a stat Jeni acolo cu micuțul său vlăstar pe care l-au numit Valentin, Victor a terminat de treierat tot grâul și de pus boabele în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul și apoi să pregătească ogorul pentru însămânțatul de
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
o vezi. E trăsnet fata și... La semnele făcute cu disperare de Ofelia, Emilian își înghiți ultimele cuvinte și tăcu rușinat. Tocmai intrase în salon o femeie care corespundea întocmai descrierii făcute de el. Pe gulerul bluzei sale de culoarea paiului din holdele coapte, se revărsau bucle bogate, negre, răvășite, se pare, în marea grabă cu care se deplasase. Privirea i-a rătăcit fugar pe fețele celor trei persoane din salon și s-a oprit exact la patul pe care se
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426757789.html [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
ca să evolueze sanscritul vankra în țigănescul bango, exact ca în limbile indiene moderne? 3) Elidarea lui -n. Pani, un substantiv androgin Domnul Courthiade a decis că dialectele care folosesc forma "pani"-"apă", sunt mai vechi decât cele care folosesc forma "pai". Dar și sanscrita are forma पाय " paya " - "apă" (4). Ceea ce a omis să spună este faptul că atât în limba hindusă, cât și în limba romani, substantivul "pani" are terminație feminină (ni), dar este masculin . Sensul de masculin
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
indian, genul substantivului țigănesc "pani"-"apă", a fost păstrat ca fiind masculin deși are terminație feminină în ambele limbi. Limba romani mărturisește despre sine Nu trebuia să se apeleze neapărat la limbile indiene pentru demonstrarea elidării lui "n" din pani/pai. Romii căldărari denumesc limba lor când "romani shib", când "roma'i shib". Căldărarii mai spun și " harku'i "- "de aramă", în loc de " harkuni ". Deci elidarea lui "n" este frecventă. Se poate presupune ușor că romii au preferat pronunțiile mai ușoare, abandonând
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
Acasa > Strofe > Timp > DE ANUL NOU Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului În lădița inimilor noastre Purtăm tot ce-a fost bun în acest an Colbul grijilor se-așterne-n glastre Din paie -acoperite cu cătran.. De Anul Nou... mereu promitem Realizarea visurilor în stadiul de proiect Dar iureșul cotidian...s-admitem Ne-aruncă-n brațele rutinei...banalului perfect. Lăsăm dorințele să se stingă Ca artificiile în noaptea dintre ani Tihna așezării-n sine într-
DE ANUL NOU de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1483126324.html [Corola-blog/BlogPost/361060_a_362389]
-
de oxigen. Aerul curat (chiar dacă mai simțeai din când în când și miros de fripturi sau pește prăjit), îți dădea puteri noi. Auzeai cum natura se trezește la viață. Vedeai cum stolurile de grauri zburau pe deasupra bălții, spre șirele de paie de in de pe deal, fâlfâitul aripilor părând o rafală de furtună primăvăratică. Parcă era o altă viață. Nu cea dintre pereții de beton ai blocurilor de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul ierbii cum iese din pământul reavăn, cărăbușii
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Picnicul_stan_virgil_1388844498.html [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
se-ncruntă profundul adevăr îți e liman păstrează-l pentru tine când te-nfruntă prostia gloata nesimțirea din uman urcă tu treptele dar fii atent: nu-n fugă o cheie cade pe o treaptă roasă. cade-n iesle. ridici un pai. așezi un altul. sufli-n pumnii amorțiți asculți tăcerii liniștea acum caducă tu nu adormi. aștepți privești... glasuri prea sfinte-ți spun că vine vine tăcerea inimii din ruga cea fierbinte Anne Marie Bejliu, 18 martie 2014 Referință Bibliografică: tăcerea
TĂCEREA INIMII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1395214194.html [Corola-blog/BlogPost/347908_a_349237]
-
de Preacucernicul Părinte Protopop Pavel Postolachi, purtând Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce, urmat de părintele Pavel Pavel. Păreau ca fiind rupți dintr-o poveste și aduși în fața ochilor prin tablouri ce se perindau secvențial prin fața ochilor. Veșmintele preoțești, de culoarea paiului de grâu copt, străluceau în lumina soarelui ce-și revărsa cu dărnicie razele, transformându-le culoarea în alb-auriu.” Dacă pasajul în care sunt prezentate, într-un amestec de descriere-povestire, această slujbă de sfințire, acel puhoi de lume adunat în fața bisericii
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1460745872.html [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
casei în care avea să poposească Spiritul sărbătorilor de iarnă. Pe lângă purificarea sufletului prin post, aplicată și nouă copiilor, se făcea și purificarea casei, prin curățenie generală. Cu două săptămâni înainte de Crăciun, casa strălucea de curățenie. Uneori, părinții schimbau și paiele la saltelele pe care dormeam, aducând câmpul cu miros de flori sălbatice, în casa pregătită pentru ziua când aveam a sărbători Nașterea Mântuitorului. După Ignat, noaptea în care se spune că porcul își visează tăierea, urmau alte treburi în gospodărie
IERNILE COPILĂRIEI MELE...PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1418134337.html [Corola-blog/BlogPost/375738_a_377067]
-
uimirea; simpla bucurie prin aș răcoroi sufletele, apoi continuarea drumului, spre casele lor. În timpul zilei, prin sat era puțină mișcare. Doar oamenii în vârstă mergeau prin apropiere, apoi vedeai cum se întorc la ogrăzile lor lângă o movilă imensă de paie sau în fața unui cuptor unde duduia înăbușit vreascurile uscate - făcând ritualul obișnuit al unei zile: o fierbere de legume și mămăligă. Copii mai mari sau mai mici cu câte o carte în mână, păzeau oile pe imașul ce ducea până în
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
facă scandal ,să se ia la bătaie cu concubinul și să-i rupă și ei gâtul. Dar dumneata n-ai face așa ceva ,înseamnă că ești un om bun și vrei să vezi că-i este bine. - Păi vrei să pun paie pe focul care arde mocnit între români și unguri ? Eu sunt pentru dialog. Dacă acolo îi este bine să rămână cu el. Alta ! După femei și după autobuz eu nu mai alerg demult . Întotdeauna l-aștept pe următorul ! Vrea să
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1465714572.html [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
palma, Catrina înlemni ca o stafie, cu creștetul lipit de pragul de sus și cu mâna paralizată pe clămpuș. Îmbrăcați de parcă erau gata de plecare, ori abia sosiți, două momâi stăteau cu capetele plecate pe marginea laviței cu saltea de paie, învelită într-o cuvertură înflorată, țesută în stative. Păreau stane de piatră. Ion îndrăznește, într-un timp, în care peste încăpere stăpânea muțenia, să ridice capul și s-o țintească pe mamă-sa cu ochii săi verzi, gata să-și
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
putea să rămână fără odorul lor! Fusese o zi de august. Căldura mușcase săptămâni. Nici o ploaie nu căzuse de la venirea primăverii. Satul mirosea a frunză arsă. Fântânile secaseră. Oamenii seceraseră grâul. Se temeau să nu li se aprindă șirele de paie prin ogrăzi. Îndesiseră slujbele de implorare a ploii. Veneau la troiță, se rugau, aprindeau lumânări și plecau pe la casele lor. Dar nu le tihnea nici muncă, nici odihnă, căci iscodeau cu ochii tăriile cerești, doar-doar vor zări vreun norișor aducător
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1425815091.html [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
N-am murit în cinci zile. Mi-au dat șapte, n-am murit. N-a vrut Dumnezeu. Dar a fost greu. Important este ca acolo unde ești să fii prezent. Și, fie ce-o fi, de acum. Om sunt, un pai în vânt. Nu mai conta moartea, părinților. Moartea era salvare! Dar există un duh, o linie, o rază de viață în om care nu cedează. Și n-avem alt ideal decât de-a ne hărăzi Dumnezeu fericirea să murim chinuiți
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Trebuie_sa_stii_sa_mori_si_sa_inviezi_in_fiecare_zi.html [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
Atâta vreme cât îi aduci salariul acasă,te afișezi la brațul ei când e cazul,ai porția necesară de sex.(.până la urma urmei...și sexul asta este cam mult zgomot pentru cateva vibrații..) totul este ok:) Viața e simplă și frumoasa.Apa ,paie și bătaie... Când totul poate fi simplu ,la ce să te complici? Să te legi la cap dacă nu te doare? E drept, este mult mai simplu.Intotdeauna unul da și altul primește,unul adună și celălalt risipește,unul iubește
SUB SEMNUL BALANTEI de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Sub_semnul_balantei.html [Corola-blog/BlogPost/356050_a_357379]
-
privi pe toți cei cinci copii așezați după mărime și ani pe lavița din fața sobei, apoi continuă;" O să schimb și scândura de la pat, dacă...mă va ajuta bunul Dumnezeu". Patul era unul din scândură cu saltea de pânză umplută cu paie și-l moștenea de la bunicii din partea mamei.Pe ceilalți nu i-am cunoscut. Tata nu prea era un bun creștin, dar în momentul acela parcă interiorul său striga după ajutor. Privirea lui plecată undeva departe developa imagini cadru cu cadru
DE CE, TATĂ? de TEODOR DUME în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1469373919.html [Corola-blog/BlogPost/381179_a_382508]
-
Se cunoșteau de mult timp, erau buni prieteni și își permiteau anumite glume între ei. Cine știe ce discuții au mai avut ei și altădată despre femei la chefuri, dacă acum îl persifla cu aluzia la prepelițele lui tinere. Dalia sorbea prin paiul din pahar, privind-o pe furiș pe mama Gloria, să vadă dacă nu cumva o folosește la rândul ei ca material de studiu, cum i-a spus lui Ștefan pe ring că a fost el. Poate este interesată despre ce-
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396802799.html [Corola-blog/BlogPost/347754_a_349083]
-
pe cel smerit” nu lasă nici un dubiu în privința identificării acestui loc cu minunea înmulțirii celor cinci pâini și a celor doi pești. După invazia arabă biserica s-a pustiit, iar cu timpul a dispărut sub un morman de pământ și paie. Ruinele ei au fost descoperite întâmplător, cu prilejul unor săpături arheologice din secolul trecut și abia curând a fost refăcută de către monahii benedictini ea fiind, astăzi, biserică romano - catolică. Locul în care se afla Muntele Fericirilor (Mat. 5, 1 - 12
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
ele sunt responsabile că nu suplimentează cu garnituri de tren, că nu susțin industria românească de vagoane, care sunt moderne și mult mai ieftine și că preferă din motive obscure să cumpere vagoane din țări îndepărtate. Dar dacă nu vedem paiul din ochi și pădurea de copaci, dacă ne văităm mereu de autorități, fără ca noi să fim schimbarea pe care vrem să o vedem în ceilalți, vom bate pasul pe loc. De 10 ani sunt semnalizate scările rulante... „Vă rugăm, staționați
Da, Metrorex e iresponsabil, dar și noi suntem nesimțiți. În zece ani, n-am auzit pe nimeni să strige împreună cu mine: „Pardon, se merge pe stânga, se staționează pe dreapta!” by https://republica.ro/da-metrorex-e-iresponsabil-dar-si-noi-suntem-nesimtiti-in-zece-ani-n-am-auzit-pe-nimeni-sa-strige-impreuna [Corola-blog/BlogPost/338389_a_339718]
-
sânge fraged, de copilă, Un prunc s-aducă-n lume milă. Marie, fecioară, Marie, Numele sfânt în veci să-ți fie! Tu ai fost binecuvântată, Să ai la prunc, pe Domnul tată! Sărman el a venit pe lume, Născut în grajd pe paie ude; Iisus a fost strigat pe nume, Lumea nu crede, nici n-aude! Nu este vrednic împărat Cel ce se crede peste noapte! Doar cel ce-și duce crucea-n spate Bătut, scuipat și înjurat... Păcate multe, fără număr, „Blândul
LUMINA LINĂ DIN LUMINĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Lumina_lina_din_lumina_george_safir_1333514772.html [Corola-blog/BlogPost/345289_a_346618]
-
gândurile alergau în urmă. Parcă o vedea alături pe Marița lui cu care construiseră casa aceasta. Mîinile lui bătătorite și aspre care de opzeci de ani lucrau pământul darnic și bun ca soarele. „Ce vremuri! Parcă ieri amestecam pământul cu paie, punându-l în forme de lemn, și făceam chirpiciul pe care îl uscam la soare în șanțul de pe marginea uliței. Umăr la umăr cu biata mea fomeie, după o lună de uscat, am început să zidim această căscioară. Fără ea
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_cavoul_de_sub_zapada_al_florin_tene_1358164643.html [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
alții că-mi trag suflu. Căci visul neștiut e-un stol de păsări Pierdut în cenușiul ireal. Al cerului. De care nu te aperi ! Decât stupid dar și în mod banal. De vise nerodate mă agăț (ca inecatul de un pai firav). Fără să știu că toate au un preț Dară mă țin semeț și chiară brav. Mă-mpiedic de ideile plăpânde Sau cad pe gânduri fără ca să știu. - La întrebare cine-mi va răspunde ?! - Tu ești cumva al vieții vizitiu
VIS NEȘTIUT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1473225403.html [Corola-blog/BlogPost/375879_a_377208]