459 matches
-
din nou să crească și iar se împarte în două, patru, opt și așa mai departe. Când ajunge la colț, se urcă pe bancheta din spate a unui taxi. Unde mergem? întreabă șoferul, care mozolește o scobitoare între dinți. În Pajura, îi răspunde Iulia și glasul îi tremură puțin. Dar taximetristul pornește motorul fără să se uite la ea, slavă cerului. În mașină, aceeași poveste. Umbra îi cade pe scaunul de lângă șofer, de acolo se lățește la șofer, apoi urcă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
pentru că în vremurile de demult aici se adunau cu puști, cu săbii, cu mustățile lor răsucite militarii care fie făceau instrucție fie se pregăteau să dea buzna în București după proclamația de la Islaz, soarele apune cu totul altfel decât în Pajura sau în Titan. De ce? Simplu. Cartierul este extremitatea vestică a capitalei iar majoritatea blocurilor din el au o perfectă orientare E-V. Iar aici este chiar capătul lumii, unde, în lumina gotică a amurgului, pasc patru sau cinci oi. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
dungilor pijamalei sale, pe juma' din profesorii cu glagorie din București. Belferii de la Pipera mirosiseră roata poliției, închipuindu-se deja cu brazda de iarbă mânăstirească la gură, prin hartanul cine știe cărui cimitir. Un microbuz aidoma cu cele al Fabricii Pajura de Pâine, inventar, de fapt, al Ministerului de Interne, încetinea 378 DANIEL BĂNULESCU să te bată, de n-o să te mai recunoască nici mămica ta... de o să-și vândă, ca să-ți plătească amenzile, toți nădragii rudele tale... ... Atunci o să te
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
crudul Minotaur. Începutul poemului anunță intrarea În acest spațiu provocator: „În cea pădure veche, grozavă infernală, Cărarea-i Încîlcită și umbra e mortală, Și arbori, stînci, prăpăstii și oricare făptură Iau forme uriașe prin negura cea sură, Aspecturi fioroase de pajuri, de balauri, De zmei culcați pe dîmburi, de șerpi ascunși În găuri, De toate-acele feare povestice, de pradă, Ce luna giulgiuiește cu alba ei zăpadă, Copacii Întind brațe, amenințătoare, Nălțînd pe toată culmea cîte-o spînzurătoare Și stîncile, fantasme pleșuve, mute
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vegetală a Codrului fără viață și, apoi, singurătatea sterilă, mută a pămîntului blestemat. În Răzbunarea lui Statu-Palmă dăm, Întîi, peste un peisaj edenic: „CÎte lunci, păduri și codri de cîntări și de flori pline, CÎte paseri vii, măiestre, șoimi și pajuri năzdrăvane, Păuni mîndri, fulgi de sare, dulci minuni aeriene, CÎți lei, pardosi, căprioare, cerbi cu coarnele de aur Cuiburi de privighitoare, cuiburi scumpe de balaur, Frunzi și fructe, umbra dulce și codreana armonie...”, pentru ca, peste cîteva versuri, decorul să se
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de drift genetic. În aproape toate cursurile de evoluționism, efectul driftului genetic este de obicei ilustrat prin experimentul de aruncare a monedei. Șansele să apară cap la prima aruncare sunt de 50%, pentru că moneda are doar două fețe, cap și pajură. Dacă se aruncă moneda de 10 ori, capul poate sau nu să apară de cinci ori. Cu cât aruncăm moneda de mai multe ori, cu atât ne vom apropia mai mult de frecvența expectată de apariție a capului, adică de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
la el, cum ședea aplecat peste palma lipită de tăblia mesei. — La urma urmei, numele n- are nicio importanță... E un fel de toartă de care te apucă alții. N-are nicio legătură cu conținutul vasului... Pantelimon zâmbi. — Cap sau pajură ? — Pajură, poate să aibă mai multe capete. Bărbatul ridică palma încetișor. — Moneda de argint a doctorului fără de arginți zice că o să trăiască. Lumea lui începea acolo unde se sfârșea lumea celorlalți. Asta nu înseamnă că pândea, din spatele perdelei îngălbenite și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
el, cum ședea aplecat peste palma lipită de tăblia mesei. — La urma urmei, numele n- are nicio importanță... E un fel de toartă de care te apucă alții. N-are nicio legătură cu conținutul vasului... Pantelimon zâmbi. — Cap sau pajură ? — Pajură, poate să aibă mai multe capete. Bărbatul ridică palma încetișor. — Moneda de argint a doctorului fără de arginți zice că o să trăiască. Lumea lui începea acolo unde se sfârșea lumea celorlalți. Asta nu înseamnă că pândea, din spatele perdelei îngălbenite și deșirate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din partea asta, cu atât mai tare o să tragă și ea. Cu cât mai tare vei îndrăgi un bolnav, cu atât mai tare îl va îndrăgi și moartea. Îi arătă moneda. — Tu pe o parte, ea pe o parte. Cap și pajură, alb și negru. — Asta chiar că ar fi o greșeală, spuse Efrem, arătând radiografiile atârnate în fața panoului luminos. Nu e așa simplu pe cât pare. Lumea în alb și negru e mai plină de nuanțe decât cea colorată. Culorile mai mult
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
trăită, e un mod de a înțelege lumea. Un fel de a lupta împotriva destinului. Fii atentă ! Aruncă din nou moneda și o prinse între palmele pe care le ținea vertical : Dacă înclin palmele către stânga, o să fie capul sau pajura. Dacă le înclin spre dreapta o să fie pajură în loc de cap sau cap în loc de pajură. Destinul ne dă primul răspuns. Dar răspunsul final e al meu. Eu sunt destinul destinului. Poate ar trebui să-ți iei câteva zile libere... spuse Cosmina
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Un fel de a lupta împotriva destinului. Fii atentă ! Aruncă din nou moneda și o prinse între palmele pe care le ținea vertical : Dacă înclin palmele către stânga, o să fie capul sau pajura. Dacă le înclin spre dreapta o să fie pajură în loc de cap sau cap în loc de pajură. Destinul ne dă primul răspuns. Dar răspunsul final e al meu. Eu sunt destinul destinului. Poate ar trebui să-ți iei câteva zile libere... spuse Cosmina, clătinând din cap. Iar moneda asta ar trebui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
destinului. Fii atentă ! Aruncă din nou moneda și o prinse între palmele pe care le ținea vertical : Dacă înclin palmele către stânga, o să fie capul sau pajura. Dacă le înclin spre dreapta o să fie pajură în loc de cap sau cap în loc de pajură. Destinul ne dă primul răspuns. Dar răspunsul final e al meu. Eu sunt destinul destinului. Poate ar trebui să-ți iei câteva zile libere... spuse Cosmina, clătinând din cap. Iar moneda asta ar trebui s-o lași din când în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu le vede, însă, ca aspecte periferice, ci resorturi intime, din care genul își trage în mod continuu, sevele și inspirația, existând mereu o complicitate între narator-cititor. O replică polemică elegantă va da Nicolae Manolescu în eseul său Cap sau pajură, cu referire expresă la această respingere a ,,complicității ludice’’ existente între autor și cititor. Pentru acest critic român, care nu se va lăsa convins de stilul fermecător al lui Callois, ,,fantasticul rămâne, fără drept de apel, un joc de-a
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
putea răscumpăra cu câțiva galbeni de la acești ispravnici, iar opoziția contra acestor pedepse nedrepte și barbare nu era nicăiri. Deci clasa de mijloc avea numai două căi de scăpare: sau să se facă supuși austriecești, să-și puie pe casă pajura cu două capete, sau să intre în clasa blagorodnicilor spre a deveni însăși ciocan, sau în sfârșit să intre în slujba unui boier mare și să sufere mai bine palmele cucoanelor decât falanga aplicată de cutare aprod. Mulți din cei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
boierești, moldoveni de baștină, se făceau sudiți (Schutzbefohlene) pentru a se mântui pe sine de capitație, pe fiii lor de miliție; nu mai vorbim de negustori și de meseriași, cari, oricând aveau daraveri neplăcute cu administrația sau cu justiția, plantau pajura cu două capete pe casă și deveneau "sacrosancți". Poate trei din patru părți a evreilor din România sunt în această condiție "sui generis", adică nici cetățeni români, nici austriaci, ci "Schutzbefohlene", oameni epitropisiți politicește de monarhie, fără ca aceasta să se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu palmă în mînile cele mai murdare, raiul Moldovii se împle de neamul cel mai abject. Și fiindcă la toate aceste procese de expropriare agenții de împlinire au tantiemele lor, de aceea jidovimea și judecătorii merg mână în mână sub pajura creștină cu două capete. Fără a vărsa o picătură de sânge, fără muncă, fără inteligență, fără inimă o rasă care, în înjosirea ei, nu are asemănare pune astăzi mâna pe un pământ sfânt, a căruia apărare {EminescuOpIX 431} ne-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să rezume condiția personajelor semnificative ale literaturii române. Sunt cuprinse cele ale prozei și teatrului, mai puțin ale poeziei epice, deloc cele ale prozei fantastice, basmului etc. Care nu operează cu ființe reale, ci își asumă din start irealitatea personajelor: pajuri și cu zmei, extratereștri și eroi pur simbolici. Câteva excepții am îngăduit totuși acolo unde asemenea eroi au consistența unor oameni vii. O istorie a vieții personajelor literare românești, în datele ei cele mai palpabile, se confundă cu viața societății
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
II de activitate, seria a II‐ a, în numărul 1 „Idealul” dă semnalul: „Reapărem!” - ca editorial și publică lista colaboratorilor săi: Ireghina Tudore, Mihail Cruceanu, poet, profesor și avocat; Petre Constantinescu - Iași, profesor; Ion Mehedințeanu, publicist; Carol Drimer, publicist; C. Pajură, învățător și ziarist, Eugen Relgis, publicist; I. Klein, profesor și ziarist; Cabs, redactor la Arta Grafică; Gogu Cristescu, literat; Camil Baltazar, publicist; Mialy Crill, Gh. Dinu, literat; I.D. Cușman, P. Mușoi, publicist; Mary Aizicov; M.S. Negură; I.M. Har, Remus Cerbu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
le întruchipa în devenirea noastră istorică (reprezentând blazoanele și stemele care ne identifică). România noastră Aparținem unor pământuri care își au începutul în vârful munților, chiar pe pajiștile alpine, unde, pe bolta cerului senin, acvilele se rotesc în cercuri largi. Pajurile țintesc spre stâncile ascuțite, scăldate în soare, pe care se încălzesc vipere încolăcite și stau cățărate capre de munte. Flori de colț ornează steiuri care străpung și rănesc orizontul. Sub rocile lipite pe trupul munților, se ascunde o lumină tainică
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
-i doar Închipuire neînsuflețită. Yeats Un gangster vestit de la Chicago, din anii ’30, folosea o metodă extrem de simplă cînd trebuia să ia hotărîri (cu adevărat importante, atît pentru el personal, cît și pentru alții): dădea cu banul. Cap Însemna da, pajură nu. O singură dată informația s-a dovedit greșită, iar consecințele au fost fatale. Un „pătrat aristotelic” - două aruncări cu banul - i-ar fi oferit o Împătrită alegere: +/-, -/+, +/+, -/-. Combinînd două cazuri (și două „pătrate logice”) ar fi obținut șaisprezece posibilități
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
53/81/0 cap: minte (75); păr (62); creier (58); mare (35); deștept (36); gîndire (26); inteligență (22); corp (18); ochi (16); om (15); șef (15); rotund (14); sec (12); picioare (11); coadă (10); durere (10); față (10); frunte (10); pajură (10); pătrat (10); rațiune (8); inteligent (7); mic (7); craniu (6); conducător (5); gît (5); înțelepciune (5); sus (5); tare (5); căciulă (4); chip (4); de familie (4); gînd (4); gol (4); prost (4); umeri (4); blond (3); căpățînă (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
judecată; lan; laudă; limpede; linie; de linie; listă; logic; look; lume; de lume; mansardă; medicină; meditare; memorie; migrenă; de minte; mintea; mintios; mîini; mînă; monedă; mort; motor; muiere; nas, craniu; necesar; negru; neuroni; obraji; de om; organism; oval; pagubă; și pajura; partea corpului; pat; pămîntului; persoană; de pește; de piatră; vai de picioare; piept; pisică; pleșuv; plumb; potrivit; poză; priceput; profesor; de rață; rege; responsabilitate; serviciu; siguranță; somn; soț; spate; sprijin; stăpînire; sticlă; stimă; stres; de struț; suflet; sur; știință; tata
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
arde / Cușma ursitorului meu / Cel ales de Dumnezeu, / Cușma-n capul său / Și cămeșa pe dânsul / Și inima-ntr-însul" / Stea frumoasă / Și luminoasă! M-am uitat la răsărit / Și n-am văzut nimic; / M-am uitat la asfințit / Și-am văzut / Pajură păjurată / Și cu foc înfocată. / Pajură păjurată, / Un` te duci așa-nfocată? Mă duc codrii să-i pârlesc, / De verdeață să-i gătesc, / Și văile să le sec, / Și pietrele să le crep! / Lasă codrii să-nfrunzească / Și văile să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Dumnezeu, / Cușma-n capul său / Și cămeșa pe dânsul / Și inima-ntr-însul" / Stea frumoasă / Și luminoasă! M-am uitat la răsărit / Și n-am văzut nimic; / M-am uitat la asfințit / Și-am văzut / Pajură păjurată / Și cu foc înfocată. / Pajură păjurată, / Un` te duci așa-nfocată? Mă duc codrii să-i pârlesc, / De verdeață să-i gătesc, / Și văile să le sec, / Și pietrele să le crep! / Lasă codrii să-nfrunzească / Și văile să-nverzească / Și pietrele ca să crească, / Da
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
până la trecerea în Lumea cealaltă".238 Aceste "păsări mitice" au fost grupate în două categorii: păsările mesagere care anunță moartea (corbul, cucul, bufnița) și păsări care reprezintă diverse aspecte ale sufletului mortului (păsări reale columbeii, porumbeii, sau fantastice Pasărea Măiastră, Pajura). În mitologia morții, pasărea-suflet are multiple semnificații: alter ego al sufletului, apotropeu al mormântului, trofeu asupra morții, emblemă funerară, ornament somptuar, prăjitura pasăre (din pomul mortului), pretext de cântec funerar. Pasărea funerară se înfățișează sub dublu aspect: "cu aripile strânse
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]