459 matches
-
Au venit ardelenii, în „România“, 7 iunie 1917. Cu aceeași ocazie, bucovineanul Ion Nistor evoca pildele înaintașilor, în amintirea cărora voluntarilor bucovineni le revenea meritul de a reașeza la locul lui drapelul național, „smuls acum 143 de ani de către răpitoarea pajură habsburgică“ (Ion Nistor, Istoria Bucovinei, București, 1991, p. 366). footnote> . La festivitatea de depunere a jurămîntului în Piața Unirii din Iași, Goga punea în lumină marea schimbare din situația voluntarilor: „Voi ați fost oaste fără noroc, fără rădăcini în tabăra
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sa vorbească cu Pintea.” (I. Slavici) - detașarea; în propoziții indirecte, cel mai adesea. Vorbitorul nu-și asumă răspunderea pentru adevărul spuselor pe care le aduce în discuție, în mod ipotetic: „Pe lângă urs se spune că ar fi având și această pajură care-l priveghează.” (M. Sadoveanu) Structura morfologică Este un mod verbal cu o structură analitică. Morfemul caracteristic este verbul auxiliar a fi. Verbul liber se prezintă sub forma temei de gerunziu, la prezent, sub forma temei de participiu, la perfect
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din actualitatea culturală, prezentări de reviste literare, articole critice cu caracter polemic. Ziarul publică recenzii semnate de N. Carandino, N. Moraru, Mircea Scripcă. Alături de Ion Minulescu, mai colaborează cu publicistică Radu D. Rosetti, Mircea Damian, Ion Muntean, Ion Panait, C. Pajură ș.a. Cotidianul cuprinde și o cronică dramatică, semnată de Claudia Millian, o cronică școlară și una juridică, documente oficiale, anunțuri, știri sportive, epigrame, ilustrații, caricaturi. Alți colaboratori: Paul Bărbulescu, Tini Dumitrescu, Elisabetha Mănescu. M.W.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285905_a_287234]
-
poezie mai curajoasă și mai consistentă, mai simplă și mai candidă, În comuniunea firescă și anonimă cu toate ale firii. Dacă m-aș pierde În toate și-aș rămânea fără nume așa ca o pană căzută din zbor, din aripa pajurei, n-aș mai fi singur pe lume. de sufletul meu nu s-ar feri ca de-o rea vizuină. Dacă m-aș pierde) Într-un poem tîrziu, aspirația la comuniunea fără rezerve cu lucrurile izbîndește totuși Într-o Înscenare de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
înțelegere oficială între Austria și Turcia, adresată locuitorilor - egumeni, preoți, boieri, mazili, ruptași, vornici, prin care li se aducea la cunoștință „că de acum înainte, cu mila lui Dumnezeu, această bucată de loc a Moldovei, pe unde s-au pus pajure ca însemne, este în stăpânirea împăraților Maria Tereza și Iosif al II-lea”, avertizând că „orice poruncă de la Poarta Otomană ori de la Divanul de la Iași, nimeni să nu cuteze a asculta, ci toate ordinele vor veni de la Măria Sa, generalul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cu lacremi de gheață-n vară// lasă-mă să-ți fiu cărare/printr-un fir de lumânare/ care plânge în uitare” - mort pribeag pe sub coline; „soldă risipită prin taverne mici/ jumătate lapoviță jumătate bici// tristețea dă cu banu-n sus/e pajură sau chipul meu bălai apus?” - noaptea mea e mai mult zi). Adesea, efectul textului poetic este susținut vizual prin desenele realizate de Florin Preda-Dochinoiu, fratele autorului, cartea în sine căpătând statutul unui proiect al interferențelor artistice. O varietate compozițională se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289003_a_290332]
-
acesteia, ci practica de a lăsa teoria să definească în avans problemele de cercetare și conceptele relevante, astfel încât cercetătorul intră în câmpul de cercetare cu mintea închisă, mai degrabă ca un observator. Această abordare este denumită de Garfinkel "capul câștigă, pajura pierde" prin analogie cu practica aruncării monedei practică prin care cercetătorul nu poate "pierde" niciodată, prin faptul că el formulează tautologic problema de cercetare în avans. Arminen (2008) atrage însă atenția că etnometodologia este în pericol de a deveni o
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
le întruchipa în devenirea noastră istorică (reprezentând blazoanele și stemele care ne identifică). România noastră Aparținem unor pământuri care își au începutul în vârful munților, chiar pe pajiștile alpine, unde, pe bolta cerului senin, acvilele se rotesc în cercuri largi. Pajurile țintesc spre stâncile ascuțite, scăldate în soare, pe care se încălzesc vipere încolăcite și stau cățărate capre de munte. Flori de colț ornează steiuri care străpung și rănesc orizontul. Sub rocile lipite pe trupul munților, se ascunde o lumină tainică
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nu le vede, însă, ca aspecte periferice, ci resorturi intime, din care genul își trage în mod continuu, sevele și inspirația, existând mereu o complicitate între narator-cititor. O replică polemică elegantă va da Nicolae Manolescu în eseul său Cap sau pajură, cu referire expresă la această respingere a ,,complicității ludice’’ existente între autor și cititor. Pentru acest critic român, care nu se va lăsa convins de stilul fermecător al lui Callois, ,,fantasticul rămâne, fără drept de apel, un joc de-a
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
De aceea, el le refuză accesul în lumea bestiarului moralizator, care este oglinda perfecțiunii divine. VII. BESTIARUL Motto: Vouă, celor din zodii, pecetii și herburi, fiarelor nepăscătoare de ierburi, nepăsătoare de carne de fiară, neumbrite de nour, nearse de soare: Pajură, Bour, cu schiptru și tiară, mă rog să vă iviți! Pre voi, fiare heralde: alde Pardosu', alde Irog-inorogu', vă rog să vă iviți! Fiarelor de bună sau de rea priință cari pe vânătoriul ăl de-o să-l prindză 'n bunget
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
proaspăt ciocniia sau sânge cald gusta") (II, 185), ospăț la care pot fi văzuți alături corbul și vulpea (care de "stârvurile împuțite nesăturate sunt") (I, 57, 59-60, 87). Cantemir cunoaște glasul piuit caracteristic vulturilor. Neamul acvilelor este reprezentat prin pajoră (pajură acvilă-de-câmp Aquila heliaca) cu penele "pestrițe" poate pentru penele deschise de pe umeri și albul din coadă și care, după Cantemir, se hrănește cu șerpi; toate acvilele preferând carnea prospătă hoitului. (I, 250) Brehnacea (acvilă-țipătoare-mare, Aquila clanga), foarte pricepută, mai ales
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
când în când Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre-amestecând Prin colțuri de odaie. Cu tine două fete stau Și torc în rând cu tine; Sunt încă mici și tată n-au Și George nu mai vine. Un basm cu pajuri și cu zmei începe-acum o fată, Tu taci ș-asculți povestea ei Și stai îngândurată. Și firul tău se rupe des, Căci gânduri te frământă, Spui șoapte fără de-nțeles, Și ochii tăi stau țintă. Scapi fusul jos; nimic nu zici
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Irakul, ca episod al războiul împotriva terorismului. Voi aduce încă un exemplu de joc elementar, atât în forma extensivă, cât și în cea strategică. Monedele din majoritatea țărilor au doua fețe, una reprezentând o persoană importantă (capul) și cealaltă valoarea (pajura). Să ne imaginăm un joc de „potrivire a monedelor”, jucat de două persoane. Jucătorul A aruncă moneda primul și obține fie cap, fie pajură. Jucătorul B urmează al doilea și aruncă și el moneda. Dacă se întâmplă să aibă tot
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Monedele din majoritatea țărilor au doua fețe, una reprezentând o persoană importantă (capul) și cealaltă valoarea (pajura). Să ne imaginăm un joc de „potrivire a monedelor”, jucat de două persoane. Jucătorul A aruncă moneda primul și obține fie cap, fie pajură. Jucătorul B urmează al doilea și aruncă și el moneda. Dacă se întâmplă să aibă tot partea de monedă pe care o are jucătorul A atunci câștigă, dacă nu, pierde moneda. Jocul în forma sa extensivă conține două puncte nodale
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
București, 1978; Mitraliera, București, 1979; Rouă pe trotuare, București, 1980; Zidarul (Unsprezece variațiuni dramatice pe tema legendei Meșterului Manole), București, 1981; Rămân cu tine, București, 1982; Scene din viața lui Lucaciu. Cetatea de piatră, București, 1983; Albastru deschis, București, 1986; Pajura, București, 1986; Teatru, București, 1988; Două povestiri bizare, București, 1992; Oglinda venețiană, București, 1992; Teatru, București, 1995; Te plătesc ca să mă iubești, București, 1995; Rumegând tăcerile, f.l., 1997; Jurnal de vise, București, 2001; Teatru, postfață Natalia Stancu, București, 2002; Nedumeririle
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
de drift genetic. În aproape toate cursurile de evoluționism, efectul driftului genetic este de obicei ilustrat prin experimentul de aruncare a monedei. Șansele să apară cap la prima aruncare sunt de 50%, pentru că moneda are doar două fețe, cap și pajură. Dacă se aruncă moneda de 10 ori, capul poate sau nu să apară de cinci ori. Cu cât aruncăm moneda de mai multe ori, cu atât ne vom apropia mai mult de frecvența expectată de apariție a capului, adică de
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
mitice și magice ale cântecului vechi, ludicul și fantezia lingvistică lucrând în sensul folclorului magic, cu infiltrații cărturărești: „Vouă,/ celor din zodii, pecetii și herburi,/ fiarelor nepăscătoare de ierburi,/ nepăsătoare de carne de fiară,/ neumbrite de nour,/ nearse de soare:/ Pajură, Bour,/ cu schiptru și tiară, -/ mă rog/ să vă iviți!” (Invocație). Poeziile par a fi incantații; omofonia, cultivată cu predilecție în multe dintre versurile de mai târziu, intervine de pe acum, mobilizând nenumărate resurse combinatorii. Simpleroze (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor) atrage
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
În apele Bosforului, de unde au fost recuperate de pescari, care le-au Îngropat pe ascuns Într-o mănăstire din Haliki și le-a depus În biserica Sfântul Gheorghe Nou din București și a așezat peste mormânt o piatră doar cu pajura țării lăsând o candelă de argint să ardă. O prezentare succintă a vieții și domniei lui Constantin Brâncoveanu am Încercat să prezentăm În cele sus-menționate și putem afirma cu tărie, că Dumnezeu a rânduit la cârma țării un Voievod destoinic
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
cel frust (dar tot „stil” și acesta). Starea definitorie a erosului este însă cea de „aiurare” (o vocabulă tematică). Petrarchist și shakespearean (sonetele), poetul își cântă „arderea cărnii”, trăiește asceza sentimentului, ipostaziat printr-o ultimă transsubstanțiere în „vertebra” cuvântului, în „pajura cu care mă zbor”, în visul astral. Neîndoielnic, acest liric în genere puțin comentat, absentând din prim-planul hărților întocmite de panoramele critice, se numără printre cei mai originali poeți ai iubirii din literatura noastră postbelică. În ultimele cărți, trăirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
care i-ar putea interesa și pe alții, iar Însemnările sale aleatorii ar putea semăna cu acestea de mai jos. Astfel că moneda a fost aruncată În aer, s-a răsucit de cîteva ori și a căzut uneori cap, alteori pajură. Omul, măsura tuturor lucrurilor, vorbește aici prin gura mea și narează pe limba mea ceea ce mi-au văzut ochii. Se prea poate ca din zece capete, eu să fi văzut doar o pajură, sau invers. De fapt, lucrul e destul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ori și a căzut uneori cap, alteori pajură. Omul, măsura tuturor lucrurilor, vorbește aici prin gura mea și narează pe limba mea ceea ce mi-au văzut ochii. Se prea poate ca din zece capete, eu să fi văzut doar o pajură, sau invers. De fapt, lucrul e destul de probabil, fiindcă buzele mele nu pot descrie decît ceea ce văd ochii mei. Poate că viziunea noastră nu a fost nicicînd completă, poate că s-a format prea În trecere și n-a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
geografie și arheologie biblică, precum și depriderea de a întrebuința eficient instrumente de lucru indispensabile cum sunt taxonomiile botanice sau zoologice, concretizate în atlasele și dicționarele de specialitate. Alături de animale fantastice mai mult sau mai puțin cunoscute, precum aspida, inorogul sau pajura, în textele biblice întâlnim uneori vietăți cu nume rare și ciudate, cel mai adesea opace ca semnificație și lipsite pentru vorbitorul obișnuit al limbii române de o relație de desemnare clară și univocă, nume precum aliet, asidă, atachis, cherast, fasec
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ierbii, ed. bilingvă, cu grafica autorului, Oradea, 1999; Tadeus Pfeifer, Der Dichter lacht - Poetul râde, ed. bilingvă, Oradea, 1999; Alois Bischof, Unterwegs - Pe drum, ed. bilingvă, Oradea, 2000 (în colaborare cu Mirela Pop); Rainer Brambach, Kopf oder Zahl? - Cap sau pajură?, ed. bilingvă, Oradea, 2000; Peter Bicsel, Povestiri, pref. trad., Oradea, 2001; Gerhard Meier, Die Strasse lang pfeift eine Amsel - De-a lungul străzii fluiera o mierlă, ed. bilingvă, Oradea, 2002; Rudolf Bussmann, Nimm die Dinge - Ia lucrurile, ed. bilingvă, Oradea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
al lui Blaga XE "Blaga" , nici măcar poezia lui Eminescu (pentru care Bucovina austriacă, Blajul sau Viena studenției sale au Însemnat atât de mult) nu ar fi fost ceea ce sunt fără Înrâurirea fertilă a civilizației Europei Centrale, Împinsă până la Carpați de pajurile imperiale. Printr-un mic exercițiu de istorie contrafactuală, ne putem imagina cum ar fi evoluat o Transilvanie fără austrieci, rămasă sub călcâiul turcilor și la discreția muscalilor. Poate că Întreaga Românie de astăzi ar fi ajuns un fel de Republică
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ieșit În stradă să pună mâna pe arme. În cazul uniunii de la 1848, după cum am văzut, mai importantă decât nemulțumirea politică de ordin național a fost criza de loialitate pe care a provocat-o scoaterea grănicerilor de sub autoritatea simbolică a pajurei imperiale, speculată cu promptitudine de austrieci. Au contat mult, cu siguranță, și resentimentele provocate de violențele sociale În care au fost implicați țărani români și gărzi naționale maghiare. Așa a fost cazul incidentelor sângeroase de la Mihalț și de la Luna, popularizate
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]