305 matches
-
dup) câteva zile de lupte sângeroase. Beduinii lui Hussein au masacrat aproximativ trei mii șase sute de oameni. Armata iordanian), spune Kerr, „a ucis mai mulți palestinieni În 1970 decât Moshe Dayan În 1967. Aceste suferințe nu au fost uitate de palestinienii care tr)iesc În Cisiordania sub ocupație israelian). La ce s-ar fi putut aștepta, ca perspective și aspirații, dac) s-ar fi reîntors sub suveranitatea hașemit)?... Unii refugiați din Transiordania au preferat s) se reîntoarc) pentru a tr)i
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Nici o persoan) responsabil) nu vorbește despre o retragere care ar expune Israelul unor riscuri militare. Guvernul Ins) ține morțiș la ocupație. Unii dintre consilierii regelui Hussein Îi spun acum c) ar trebui s) resping) ofertele Israelului de retrocedare a regiunii. Palestinienii nu i-au dat Iordaniei decât b)ț)i de cap. Linia adoptat) de consilierii regelui este urm)toarea: „Noi a trebuit s)-i guvern)m pe acești oameni, În timp ce alții Îi mituiau. Acum s)-i l)s)m pe
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
încercat ca printr-un program special să-i convertească pe evreii areligioși. La această problemă majoră s-au mai adăugat și cele privind lipsa locurilor de muncă și a locuințelor și, nu în ultimul rând, conflictul politic și militar cu palestinienii. cu toate acestea, evreii își pun și astăzi întrebări ce ilustrează profunde dileme legate de inseminarea artificială, eutanasie, clonare, conceperea in vitro și maternitatea adoptivă. În cazul inseminării artificiale, întrebările sunt următoarele: a) cum se obține sperma de la soț/donator
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ani. Tocmai de aceea, principalii factori direct răspunzători pentru această situație se datorează în principal percepției, împărtășite de ambele părți, potrivit căreia fiecare entitate este neînțeleasa (sau incorect înțeleasă), dar și dreptului de preempțiune asupra teritoriilor disputate, pe care atât palestinienii, cât și israelienii și-l aroga, invocând în mod constant originile/trecutul istoric. Alți factori care trenează soluționarea conflictului israeliano-palestinian sunt: nerecunoașterea (reciprocă)227 a statut-quo-ului celor două entități, la care se adaugă și nerecunoașterea statului Israel de către unele state
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
vs. evreii din Palestina sau Israel, între musulmani vs. evreii din Israel sau între musulmani și arabi vs. vest.246 În legătură cu motivele reale care alimentează criză israeliano-palestiniană nu se poate spune că există o unanimitate de percepții, înșiși evreii și palestinienii împărtășind puncte de vedere diferite; astfel, israelienii consideră că unul dintre principalele motive ale ostilității îndreptate împotriva lor este antisemitismul; o altă sursă a conflictului arabo-israelian rezidă din interpretarea tradițională a shariei, lege islamică potrivit căreia toate teritoriile musulmane inclusiv
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
proclamat capitala eternă a statului Israel. Zece ani mai tarziu, în 1990, Ierusalimul de Vest a devenit exclusiv evreiesc, în vreme ce Ierusalimul de Est reunea în mod egal populație evreiască și arabă. În continuare, Israelul revendică suveranitatea asupra întregului Ierusalim, insă palestinienii au pretenții cel puțin pentru partea estică, care include Orașul Vechi și locurile sale sfinte. Privind retrospectiv, unul din numeroasele momente de criză, care reconfirmă importantă Ierusalimului pentru ambele părți, a avut loc la 28 septembrie 2000 atunci când liderul opoziției
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
martie câțiva reprezentanți ai comunității internaționale au făcut public ajutorul de 4.5 miliarde $ destinat reconstrucției Gâzei; la 1 aprilie noul premier al Israelului, Benjamin Netanyahu și-a preluat mandatul promițând că va încerca să găsească un aranjament definitiv cu palestinienii și pacea cu întreaga lume arabă și musulmană;362 la 4 iunie, Barack Obama (președintele SUA), într-un discurs susținut la Universitatea din Cairo, a propus musulmanilor să pună capăt "ciclului de neincredere și discordie" cu America și conflictelor israeliano-palestiniene
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în coloniile evreiești din Cisiordania (în condițiile în care deja confiscase marfă de peste un milion de dolari din magazine și companii);367 la 28 decembrie, Israelul a anunțat că va construi 700 de apartamente noi în Ierusalimul de Est (SUA, palestinienii și UE vor condamnă planul israelian, considerându-l o nouă lovitură tentativelor americane de reluare a negocierilor de pace din Orientul Mijlociu).368 În 2010 situația în Teritoriile Palestiniene și Israel s-a prezentat la fel de critic, însă cu câteva încercări de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
unor serii de discuții indirecte între israelieni și palestinieni (mediate de George Mitchell, trimisul special american pentru Orientul Mijlociu) acestea au eșuat; după întâlnirea de la Cairo (la 1 mai), Liga Arabă și-a oferit susținerea pentru discuții, în condițiile în care palestinienii au confirmat că au primit asigurări că nu vor exista construcții în Ierusalimul arab (de Est); în cadrul unui interviu pentru presa palestiniană, Mahmoud Abbas a menționat că discuțiile vor dura patru luni, specificând totodată că întâlnirea cu președintele SUA, Barack
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a subliniat faptul că: "poporul meu dorește să-și exercite dreptul de a se bucură de o viață normală, că tot restul lumii", accentuând că "primăvară palestiniană", se juxtapune în ceea ce privește remodelarea Orientului Mijlociu "primăverii arabe"; Netanyahu a reacționat arătând că palestinienii ar trebui să facă mai întâi pace cu Israelul și apoi să-și obțină statalitatea, iar pacea trebuie să vină odată cu soluția a două state, prin care se recunoaște statul israelian; dacă se întâmplă această, Israel va fi primul care
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
formarea Califatului 399, sub denumirea de Statul Islamic 400.401 Pe fondul eșecului negocierilor demarate cu greu în vara anului 2013, premierul israelian Benjamin Netahyahu, cu prilejul unei vizite la Universitatea Bar Ilan (6 octombrie), a reiterat ideea conform căreia palestinienii trebuie să "recunoască faptul că Israelul este un stat ce le aparține evreilor" pentru a se ajunge la pace între cele două popoare și care "trebuie să înceteze să mai refuze recunoașterea dreptului evreilor la statul lor național", subliniind că
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
asupra întregului Ierusalim, oraș aflat în centrul conflictului", subliniind ca înainte de negocierea unui acord final la conflictul vechi de 62 de ani este necesar să se stabilească mai întâi "o nouă realitate" în care Israelul să se bucure de securitate, palestinienii de mai mare prosperitate și astfel ambele parți de stabilitate.437 Având în vedere specificul și evoluția sinuoasa a crizei israeliano-palestiniană la începutul secolului al XXI-lea, liderii israelieni și palestinieni urmăresc reluarea discuțiilor de proximitate, acesta constituind un prim
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
modificări conceptuale în doctrina israeliană de securitate națională; regândirea doctrinei s-a datorat și faptului că Israelul a fost (și este) ținta unor frecvente violente manifestate sub forma terorismului și a războiului de gherilă (ai cărui protagoniști sunt în principal palestinienii și libanezii, însă de cele mai multe ori aceste acțiuni sunt sponsorizate de diferite state arabe, în special de Iran), a insurecției palestiniene (a se vedea cele două Intifade), precum și a violenței manifestată de-a lungul frontierelor cu Egiptul, Iordania, Siria și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
se are în vedere aspectul identitar, al apartenenței la un spațiu comun, atât Vestul, cât și Israelul consideră că israelienii sunt o națiune vestică, chiar dacă în mod constant și fără ezitare și-au susținut apartenența la marea lume afro-asiatică.584 Palestinienii consideră expansiunea teritorială un pretext pentru asigurarea securității și totodată un principiu fundamental al doctrinei de securitate israeliană, contestând faptul că Israelul își formulează constant argumente care să le justifice anexarea teritoriilor și menținerea controlului asupra acestora din rațiuni de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de apărare non-ofensivă, care să se reflecte într-un sistem de apărare de tip non-militar, în acorduri, tratate, garanții și prezența internațională, precum și într-o capacitate militară limitată.619 Yazid Sayigh 620 consideră că numai după ce își vor câștiga suveranitatea palestinienii vor fi în măsură să obțină securitatea; autorul are convingerea că a menține o armată palestiniană puternică constituie un act auto-distructiv în măsura în care aceasta nu ar fi capabilă să respingă un atac multiplu (pe mai multe teatre de luptă) și susține
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a coloniilor construite după 1967, în vederea stabilirii refugiaților palestinieni care doresc să se revină în teritoriile respective. Nemulțumiri și divergențe de opinii între arabi și israelieni apar și din interpretarea acordurilor încheiate, dar și din textul rezoluțiilor ONU; de exemplu, palestinienii consideră că Rezoluția ONU 242 (adoptată de Consiliul de Securitate după terminarea războiului din 1967) face referire la faptul că statele arabe trebuiau să urmărească un plan de rezolvare a crizei din Orientul Mijlociu impunând retragerea Israelului din toate teritoriile ocupate
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate. În acest sens, mesajul oficial al mișcării Hamas susține în mod categoric continuarea rezistenței atâta timp cât ocupația israeliană persistă avertizând că violențele vor continua dacă Israelul nu va respecta acordurile de pace încheiate cu palestinienii. Întreaga comunitate arabă, de altfel, susține că se vor continua tratativele de pace dacă acestea vor respecta legitimitatea internațională, rezoluțiile ONU și principiul "pământ contra pace" (land for peace).625 Cu prilejul Conferinței de la Madrid (din 30 octombrie 1991), George
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Teritoriile Ocupate (este vorba de Gază, West Bank și Ierusalimul de Est), recunoscând totodată Rezoluțiile 181, 242 și 338 ale Consiliului de Securitate. Acest moment s-a dovedit a fi deosebit de important, deoarece pentru prima oara în istoria conflictului arabo-israelian palestinienii acceptau recunoașterea statului Israel, pronunțându-se în favoarea rezolvării pe cale pașnică a conflictului, dialogul diplomatic bazându-se pe principiul teritoriu contra pace. La 15 decembrie 1988, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția 43/177666 prin care se lua act de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
mod public Consiliul Național Palestinian va proclama înființarea statului palestinian în Teritoriile Ocupate (respectiv în Gază, Cisiordania și Ierusalimul de Est). Acest moment s-a dovedit a fi unul exterm de important deoarece, pentru prima oara în istoria conflictului arabo-israelian, palestinienii au recunoscut existența statului Israel, pronunțându-se în favoarea soluționării pe cale diplomatică a conflictului, pornind de la soluția coexistentei celor două state. La o analiză retrospectivă a evoluției procesului de pace din Orientul Mijlociu se remarcă faptul că acesta a demarat în 1978
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a tensiunilor în zonă și implicit o impulsionare a procesului de pace. Un alt episod, post-Madrid, care a marcat în mod pozitiv istoria procesului de pace, l-a constituit decizia premierului israelian, Ytzhak Rabin, de a negocia 800 direct cu palestinienii, după ce în mai 1992 s-a reușit stabilirea 801 canalul diplomatic (secret), depășindu-se astfel barieră de comunicare dintre cele părți; în acest sens, o primă întâlnire a avut loc la Londra (4 decembrie 1992). Prin prisma cronologiei evenimentelor care
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în vederea implementării Acordului Oslo ÎI (Cairo, 28 septembrie 1995), în Fâșia Gază și Cisiordania. Documentul prevedea retragerea israeliană din Cisiordania (în proporție de 13%) și eliberarea, în trei etape, a 750 de prizonieri politici palestinieni. Prin acordul de la Wye River palestinienii și-au asumat obligații privind garantarea securității, angajându-se să recurgă la confiscarea armelor deținute ilegal în teritoriile autonome, să aresteze teroriștii și să împiedice incitarea la violență împotriva statului evreu. În același document, Israelul solicită Consiliului Național Palestinian (Parlamentului
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și acte de terorism și cu respectarea acordurilor deja încheiate, a rezoluțiilor ONU etc.; trei etape erau prevăzute în soluționarea conflictului israeliano-palestinian: în faza I (aprilie 2003 - mai 2003) se preciza imperativ încetarea violențelor și a actelor de terorism, astfel încât palestinienii să poată reveni la o viață normală și să se poată crea/consolida instituțiile viitorului stat palestinian; în faza a II-a (iunie 2003 - decembrie 2003), considerată etapă de tranziție, se preconiza crearea statului independent palestinian, suveran însă cu granițe
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
securitatea internă, problema frontierelor, acorduri economice etc., menținând controlul frontierelor; deși acest plan a fost inițiat în mod unilateral fără a impune obligații corelative palestinienilor, totuși Israelul a făcut apel la comunitatea internațională în sprijinirea acestui plan de dezangajare, astfel încât palestinienii să-și respecte obligațiile asumate anterior cu privire la combaterea terorismului și implementarea reformelor.832 La 20 noiembrie 2007, Statele Unite ale Americii au anunțat 833 convocarea Conferinței de pace în Orientul Mijlociu, la Annapolis (Maryland), la 27 noiembrie 2007. După șapte ani, Conferința
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
la eșecul procesului de pace isrealiano-paestinian, Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei afirmă, la 10 martie 2015, în fața Parlamentului European că "Procesul de pace este într-un punct mort, cu mai multe colonii israeliene și mai puțin respect pentru palestinienii ocupați"; "acest eșec transmite un mesaj periculos; erodează încrederea în lege și în comunitatea internațională; subminează un pilon al păcii mondiale: faptul că toate conflictele trebuie soluționate prin mijloace politice, nu prin forță, nu prin violență; aceasta a oferit extremiștilor
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Ierusalimul de Est, în conformitate cu frontierele stabilite în 1967, care să trăiască unul lângă celălalt în pace".910 În același document se precizează că "după 20 de ani de la Acordurile de la Oslo și de nepunere în aplicare a acestora de către Israel palestinienii nu mai au deloc încredere în negocieri", motiv pentru care "UE ar trebui să își asume răspunderea de a deveni un adevărat factor și mediator politic în procesul de pace din Orientul Mijlociu și solicită UE: să condamne politică de sancțiuni
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]