656 matches
-
-i dădea pace. Avea o victorie răsunătoare și o oaste bine pusă la punct. Simțea că va reuși să reînvie în mintea poporului său demnitatea străbunilor. În asemenea momente ar fi avut nevoie de Paloș, dar acesta era de negăsit. - Paloș nu pare om... Să fie duhul vreunui voievod care bântuie ținuturile valahe ca să le apere și după moarte... Visul Marelui Vodă s-a împlinit, dar a fost scurt. A reușit să reunească ținuturile Daciei, dar la scurt timp a fost
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
vostru! - Dar nu-mi dai niște viteji care să mă apere de dușmani? - Te însoțește un viteaz și bravul nostru căpitan cu garda lui. - Nu-i de ajuns, tată! Mărțișor nici măcar nu este înarmat. Dă-i armele tale, dă-i paloșul tău fermecat! - Bine! Am să-i dau lui Mărțișor armele mele din tinerețe și pe bătrânul Nor Alb cu trupele lui de nori vânjoși. Ei te vor purta prin cer și-ți vor asigura paza când ceilalți se vor lupta
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
placată cu marmură, în naosul Catedralei Mitropolitane „Sfântul Dumitru” din Craiova. „Când a plecat de la noi și s-a născut în Cer, veșmântul îi era acoperit cu lalele însângerate de rănile vrășmașilor și sângele din inima lui, prelins încet, căci paloșe mari acolo erau răsucite. Cu durere și-a purtat crucea. A lăsat în urmă salbe de mănăstiri și biserici ctitorite sau reînviate, cărți bisericești aduse din scrinuri vechi și retipărite și pagini de adevărată istorie românească, rafturi întregi de bibliotecă
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
un buzdugan ce-n drumul lui strivește, năpârcile de pază când lovește și fetei îi vestește bucurie. - Eu sunt voinicul Dordesprinsdinsoare, Zăpadă-Albă, nu-ți mai fie teamă ! Ridică buzduganul de aramă, prinzându-se cu zmeu-n încleștare. În luptă dreaptă, paloșe sau ghioagă, cu buzdugane aprig s-au luptat, din zori până aproape de-nserat, cel ce învinge, floarea să aleagă. Și tot ca în poveste zmeul piere. Iar Dordesprinsdinsoare se închină, Culege floarea albă din grădină, ducând-o mamei frânte de
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367780_a_369109]
-
mângâie, cănd cade. **** femeie, tu pocal al fericirii se-nghesuie bărbații să te soarba oricât le este soarta potrivnica sau oarbă trăiesc prin ține gustul împlinirii. femeie realitate și himera, dulceața ești și în același timp otravă în inima ești paloș dar gurii le ești fraga cu chipul tău de sfântă și trup de adultera. e toată aur, perle, safire, diamante bărbatului sortită eternul giuvaer de-i dragoste pe viață sau clipe de-efemer spre culmi nebănuite ea știe să îl
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
nehotărât decât înainte. Răvășit înlăuntrul său. Nu avea să-l mai vadă niciodată pe Ioan. Urmase petrecerea care îi scurtase viața. Aflase că ciracul care îi tăiase capul îl găsise pe Ioan în rugăciune. ,,Rugăciune și iar rugăciune” gândi Irod. ,,Paloșul ciracului însă, fusese însă mai tare decât rugăciunea profetului”, mai cugetă el. Acum însă, în săptămâna de dinaintea sărbătorii Pesahului, Irod era chemat să judece pe Iisus căruia poporul îi spunea Hristos, căruia trebuia să-i dea și o sentință de
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
seculari, dealurile line și râurile cu ape curate precum cristalul sunt tot atâtea motive de mândrie și bucurie pentru acest neam care a cunoscut în vatră străbună supunere doar în fața lui Dumnezeu, în rest au știut să plece capul ca paloșul să nu-l taie, însă cu umilință lanțul l-au încovoiat. Îmi amintesc că acum unsprezece primăveri, când intram cu pași timizi în clasa întâi, am fost întâmpinată de trei lucruri care s-au scrijelit în inima spre neființă, spre
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
frumos dar: libertatea. Și peste ea, parcă bucuria de a fi liber. Iar acestor brutalități menite să-ți îngenuncheze viața știu că tata le răspundea cu seninătatea unui om crescut în altă lume, dar mama le reteza fulgerător cu un paloș de demnitate feminină, rar întâlnită”; 4. “Dincolo de aparențe” - fragment din emisiunea TV, realizată de Florentina Fântânaru; 5. Acum; 6. Moartea vânătorului; 7. Gâștele; Capitolul II (sau mici povestiri ajutătoare pentru regăsirea de sine); 1. Barba (eseu despre libertate - sau cum
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
precum pasărea aceea răpitoare ce pocnea ca trăsnetul dușmanul și se întindea cu repeziciunea unui șarpe. Însă brâul, în țara aceea a Ardealului, era atât de vechi ca folosință și nume încât îl vom întâlni și ca mijlocire a ținerii paloșului: “Atunci Iosip s-apuca, / Trage paloșu’ din brâu / Și taie capu’ frate-său„(9) . Personajele acestei balade întruchipează, în variantă românească de început de mileniu unu, actul biblic al fratricidului. Vom observa că și în ”Biblie” cingătoarea, brâul pe care
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
niciodată pe Botezător. Fusese ultima lor întâlnire. Urmase apoi petrecerea care îi scurtase viața profetului. Tetrarhul aflase apoi că ciracul care îi tăiase capul îl găsise pe Ioan în rugăciune. ,,Rugăciune și iar rugăciune” murmurase Irod înverșunat și oarecum plictisit. ,,Paloșul ciracului a fost mai tare decât rugăciunea profetului”, îi spusese acel sfetnic al său. ,,Iată că n-a fost nicidecum sfânt mărite tetrarh. Și nici Mesia n-a fost! Ba mai mult....nici măcar Dumnezeu nu l-a apărat pe așa
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
odată și odată sau măcar să crape. Cei doi aveau tactica lor ; Bojin avea sarcina să împedice fuga copiilor, Stroe mânuia pulanul altoindu-i pe copii, așa cum își închipuia că unul dintre căpitanii lui Mihai Viteazu, ce purtase același nume, mânuise paloșul în luptele cu turcii. Albert nu încerca să fugă niciodată, încercând doar să pareze loviturile, atât cât putea, cu încăpățânarea de a rămâne stăpân pe glia lui. Nu avea ca armă decât privirea cu care străfulgera când pe unul când
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
tunel, ce leagă-n tot armonios lumi paralele fel de fel... Mai bine însă mă opresc să debitez anticipări și către poartă ne-ndreptăm ca să zburăm spre alte zări. Se îndreaptă toți trei spre poarta păzită de un arhanghel cu paloșul de foc în mână. Poarta se deschide pentru a-i lăsa să iasă, apoi se închide și arhanghelul continuă să-și rotească paloșul.) ACTUL II (O căsuță modestă din lemn și chirpici. În ea, patru persoane: Adam și Eva, mult
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
-ndreptăm ca să zburăm spre alte zări. Se îndreaptă toți trei spre poarta păzită de un arhanghel cu paloșul de foc în mână. Poarta se deschide pentru a-i lăsa să iasă, apoi se închide și arhanghelul continuă să-și rotească paloșul.) ACTUL II (O căsuță modestă din lemn și chirpici. În ea, patru persoane: Adam și Eva, mult schimbați, împreună cu fiii lor Cain și Abel, doi flăcăi chipeși și zdraveni.) Scena 1 (În faptul zilei) Adam: (cu însuflețire) De nopți și
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
pregătirile! Să vină slujitorii! Să sune adunarea și plecarea la atac! Într-un suflet alergară căpeteniile armatei, înarmați până în dinți. Printre ei se afla acum și viteazul Mărțișor ce strălucea ca un zeu cu armura, cingătoarea și cizmele aurii. Din paloșul său fermecat țâșneau fulgere albastre. Grav, împăratul cuvântă: - Scumpii noștri slujitori, de acum mă cunoașteți și știți cât îmi este de dragă pacea.. Am vrut să evit acest război care aduce numai nenorociri și jertfe, dar blestemata de vrăjitoare, pe
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
de mult dorești să învingi cumplita Iarnă! - Voi face așa cum poruncești, Mărite Împărat! spuse ferm Mărțișor. Și-ncălecă pe un cal înaripat, în spate cu Norocel, alături având pe căpitanul Zefir. - După mine, la atac! strigă Mărțișor, ridicând deasupra capului paloșul fermecat, dăruit de împărat, din care jeturile de raze ucigătoare se împrăștiau pe mii de kilometri în văzduh. Îl urmau îndeaproape generalii Rază și Vânt Fierbinte, precum și fiorosul Uragan de Foc, iar în urma acestora, grosul armatelor de luptători cu raze
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
urlând de durere. Viscorilă se înecă și el, începând să tușească agitat. Ochii-i ardeau în orbite, iar foalele fălcilor îi spumegau. Se-nvârtea pe loc ca un uriaș titirez, suflând în neștire. Zărindu-l, Mărțișor alergă spre Viscorilă, ridică paloșul și-l trăsni în moalele capului, spulberându-l într-o perdea de fum contorsionată, care luă diferite forme, fie de rotocoale suprapuse, fie de flamură cenușie, zdrențuită. Generalul Rază Fierbinte și luptătorii săi luară în primire cetele de Ghețieni, care
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
luptătorii săi luară în primire cetele de Ghețieni, care trăgeau înverșunați cu săgeți de gheață, fără efect însă, întrucât se topeau sub acțiunea jeturilor de raze fierbinți. Mărțișor urmărea pe uriașii slujitori ai împărătesei. Cum întâlnea unul, îl trăsnea cu paloșul fermecat. Vrăjitorul Ger-Sticlos se prinse că trăsnetele lui Mărțișor loveau numai eroii împărătesei și se gândi că este cazul să-și ia tălpășița, dar Mărțișor își îndreptă paloșul de foc spre el. În disperare, Ger-Sticlos aruncă cu bagheta spre Mărțișor
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
urmărea pe uriașii slujitori ai împărătesei. Cum întâlnea unul, îl trăsnea cu paloșul fermecat. Vrăjitorul Ger-Sticlos se prinse că trăsnetele lui Mărțișor loveau numai eroii împărătesei și se gândi că este cazul să-și ia tălpășița, dar Mărțișor își îndreptă paloșul de foc spre el. În disperare, Ger-Sticlos aruncă cu bagheta spre Mărțișor, dar, vai! bagheta i se transformă într-un val de ceață. Într-un moment de luciditate, se gândi să profite de perdeaua de ceață lăsată de bagheta sa
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
spre Mărțișor, dar, vai! bagheta i se transformă într-un val de ceață. Într-un moment de luciditate, se gândi să profite de perdeaua de ceață lăsată de bagheta sa și să se facă nevăzut. Degeaba! Razele ce țâșneau din paloșul lui Mărțișor pătrunseră prin ceață ca un far și-l țintuiră pe vrăjitorul nevăzut. Atunci, Mărțișor îl trăsni cu sete, lovind în plin pe nenorocitul de Ger-Sticlos, care se prefăcu într-o pulbere cenușiu-plumburie, ce purta deasupra-i jobenul știut
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
-i jobenul știut, cu șapte rotocoale de fum. După ce termină cu acesta, Mărțișor se îndreptă spre furioasa împărăteasă care avea lângă ea pe comandantul Prăpădenie. Fricosul general biciuia turbat Fulgoii, care o luau la fugă. Când jetul de raze din paloșul lui Mărțișor îi fripse scăfârlia și când văzu cum vine spre el, acesta aruncă biciușca, văicărindu-se: Aoleu! Văleleu! Săriți! (Uitase comanda “Atacați, buluc!”). Dar trăsnetul lui Mărțișor în ceafa groasă și lățoasă făcu din general o ceață plumburie, cu
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
huiet și dihonie. Însă, ca și cum ar fi dintr-o altă lume media, exprimată expresiv în tot, căldura umană a Alessandrei Stoicescu e deasupra împunsăturilor în carnea clasei politice, e fără vehemență, chiar și în cazul unor critici și acuze de paloș și ghimpi ai cuvântului, e măsură a bunei cuviințe și educației. Cu acestea se înalță omul! Pe de altă parte, nu rămân nefructificabile grijile sale și sărirea, prin intermediul fundației „Mereu aproape”, în ajutorul celor defavorizați sau suferinzi într-o lume
ALESSANDRA STOICESCU. UN VULTUR ŞI-UN ZBOR, O IUBIRE ŞI UN ADEVĂR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366181_a_367510]
-
Charo păstrează următoarele cuvinte de îmbărbătare ale lui Brâncoveanu: „Fii mei, fiți curajoși, am pierdut tot ce am avut în această lume, cel puțin să salvăm sufletele noastre și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru”. Sub prima lovitură de paloș a căzut capul vistiernicului Ianache Văcărescu, apoi al fiului mai mare a lui Brâncoveanu, apoi cele ale lui Ștefan și Radu. Când călăul a ridicat paloșul să taie capul copilului Mateiaș, acesta înspăimântat, s-a rugat sultanului să-l ierte
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
sufletele noastre și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru”. Sub prima lovitură de paloș a căzut capul vistiernicului Ianache Văcărescu, apoi al fiului mai mare a lui Brâncoveanu, apoi cele ale lui Ștefan și Radu. Când călăul a ridicat paloșul să taie capul copilului Mateiaș, acesta înspăimântat, s-a rugat sultanului să-l ierte, făgăduind că se va face musulman. dar bătrânul tată și-a îmbărbătat astfel copilul: „Din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-și piardă
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
și căpitanii rămân cu gurile căscate spre locul din perete pe unde dispăruse vampirul fără să lase nici o urmă. EXT. / LA CASCADĂ / NOAPTE Luna plină este înconjurată de halău. Pe un trunchi răsturnat, în apropierea cascadei, se găsesc Prințesa și Paloș. Ea îl ține cu brațele de după gât și între coapsele dezvelite îi strânge mijlocul. El o alintă cu palmele pe spate. Se privesc, apoi se sărută. PRINȚESA:Iubitule, cred că a sosit momentul să împărțim iubirea în trei! PALOȘ:Pruncul
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
și Paloș. Ea îl ține cu brațele de după gât și între coapsele dezvelite îi strânge mijlocul. El o alintă cu palmele pe spate. Se privesc, apoi se sărută. PRINȚESA:Iubitule, cred că a sosit momentul să împărțim iubirea în trei! PALOȘ:Pruncul care se va naște este rodul iubirii noastre! PRINȚESA: M-am gândit să vorbesc cu tata să organizeze un bal în cinstea noastră! Bărbatul o apleacă ușor pe spate și își afundă fața între sânii săi. PALOȘ: Ce gust
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]