2,986 matches
-
aceea de a prezenta corect realitatea, fără orgolii, fără cosmetizări și operații estetice, făcute cu bisturiul subiectivității. Altfel, intrăm din nou pe terenul realismului socialist, perioadă de tristă amintire, în care trebuia descrisă numai partea convenabilă a progresului revoluționar. Acest pamflet nu trebuie interpretat greșit. Preopinentul nu se află în criză de personalitate și nici în criză de publicitate, disperat că nu este cunoscut. Din contră, aceste puseuri le cedează cu multă plăcere celor care au mare nevoie de ele. Semnatarului
Tableta expirată. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]
-
popasului blăjean și poezii inspirate de acest moment biografic. Încheierea se face în contrapunct, căci după momentul de triumf al primirii lui Eminescu de către școlarii Blajului, la puțin timp după moartea lui Eminescu, tot la Blaj, apare cel mai vitriolant pamflet antieminescian - datorat canonicului Al. Grama. Se explică succint, dar convingător cauzele apariției acestui pamflet și ecourile lui în posteritate. Eseul monografic se impune, în mod evident, prin vasta bibliografie consultată, prin bogăția și varietatea scrierilor literare consacrate Școlilor Blajului,pe
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
căci după momentul de triumf al primirii lui Eminescu de către școlarii Blajului, la puțin timp după moartea lui Eminescu, tot la Blaj, apare cel mai vitriolant pamflet antieminescian - datorat canonicului Al. Grama. Se explică succint, dar convingător cauzele apariției acestui pamflet și ecourile lui în posteritate. Eseul monografic se impune, în mod evident, prin vasta bibliografie consultată, prin bogăția și varietatea scrierilor literare consacrate Școlilor Blajului,pe care le prezintă,într-o succesiune compozițională bine structurată, prin îmbogățirea literaturii inspirate de
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
Vavilonului“, „Lucian Blaga. Dor și eternitate“ ș.a. LUNI, 13 DECEMBRIE SAMUEL JOHNSON În 1784 a decedat Samuel Johnson. Una din cele mai mari personalități ale literaturii engleze, a fost critic, poet, eseist și lexicograf. După ce a cultivat poezia, eseul și pamfletul, a redactat cea mai importantă lucrare a sa - „Un dicționar al limbii engleze“ (1755), o piatră de hotar în lexicografia engleză. El și-a asigurat locul în istoria literaturii Albionului prin colecția de studii biografice și critice „Viețile poeților englezi
Agenda2004-50-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283162_a_284491]
-
flamand van Helmont. Să observăm mai întâi că aici șerpii din care este alcătuit copacul trimit la scara tâlcuitoare din Istoria ieroglifică, acolo unde reptilele simbolizează tocmai reprezentanții Înaltei Porți. Prin acest simbol, așadar, Cantemir atașează gravurii o notă de pamflet, făcând acum, în exilul său rusesc, din „cuceritorul și învingătorul popoarelor”, cum apare Otman în Incrementa et decrementa othmanici imperii (I, 23), rădăcina răului în lume, iar din „legea Curanului (sic)” expresia acestui rău pe pământ: „bunule Dumnezeu, iartă-mi
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
cele perverse și ție scârboase, dar aceasta o fac ca să vadă cei credincioși și să înțeleagă cât de departe de adevarul tău e minciuna acelui pseudoprofet Muhammed” (p. 231) . „Arborele falnic” din legenda despre visul profetic al sultanului devine în pamfletul lui Cantemir un arbor mala, dar nota pamfletară nu ar fi pe deplin înțeleasă fără a se trece și pe la sursa acestei gravuri. Ea este, în opinia noastră, gravura de pe pagina de titlu a cărții medicului Georgius Kirstenius, Adversaria et
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
sincera politică culturală, astfel să nu o „exportăm” și în Vestul celor 3,5 milioane de români ai noului... Exod. Opinez, nu doar sentimental, că, alături de doamna Herta, Richard ar fi meritat, pentru opera sa, același premiu Nobel. (oct. 2012). Pamflet, ma non troppo TEROAREA IMAGINARULUI, TERROR MENTIS Lui Luc și celorlalți A scrie auto-observabil, iată, pe termen lung, riscul manierismului, eșuabil în maniacal. Alienarea acesta vine din veac, stihie bătrână, Menmosyne oarbă. O știu câțiva mari psihanaliști, au conștientizat-o
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
împreună cu V.A. Urechia) revista „Vieața“, în 1901 (împreună cu George Coșbuc), „Semănătorul“, iar în 1909, revista pedagogică „Lumina“. A condus numeroase reviste literare și a fost redactor la mai multe publicații din București, Galați, Târgoviște ș.a. A scris articole, foiletoane, pamflete, poemul „1907“, versuri, romane, note de călătorie - „România pitorească“. A refuzat să devină membru corespondent al Academiei Române în 1896. În 1948 a fost ales membru de onoare post-mortem al acestui for. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 13 noiembrie - Sf. Ioan
Agenda2004-46-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283058_a_284387]
-
și de consum, la costuri mici, el a fost unul dintre primii producători autohtoni care au descoperit inconvenientul concurenței străine. Și dacă vor reciti plîngerile pe această temă ale scriitorilor, vom avea un foarte expresiv tablou al nemulțumirilor, acuzelor și pamfletelor că există o conspirație împotriva României, apărute mai tîrziu. Într-un anume fel, chiar și reacțiile vehemențe de tip "Nu ne vindem țară", reacții al căror motiv secret era acela al păstrării stării de izolare economică a României pentru a
România la sat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17722_a_19047]
-
Rusia (apoi URSS) a răpit Basarabia din trupul țării noastre. Noua carte a d-lui Michael Bruchis, o culegere de studii, are un caracter polemic mai pronunțat, păstrîndu-se însă în cadrul acelorași dramatice preocupări. Autorul nostru polemizează, pînă a atinge zonele pamfletului, cu acei istorici și lingviști din Basarabia, care denaturează adevărul. Uneori chiar se reface istoricul acestei manipulări, făcîndu-se referiri la pseudolingvistul I. Ceban, la rolul nefast al Institutului de Istorie al RSS Moldovenești, la aberantă teorie a unui Mohor care
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
Cotidianul un fel de Atac la persoană ceva mai ponderat. Dacă și pentru Ion Rațiu intențiile publicistice ale noului director al ziarului sau sînt acceptabile, atunci trebuie să ne așteptăm ca la Cotidianul să apară articole extremiste, ceva mai ponderate, pamflete scrise sub pseudonim și tot felul de șarje xenofobe și antisemite, măi ponderate, de felul celor care apar în Atac la persoană? La începutul săptămînii trecute, în Cotidianul a și apărut o mostră de gazetărie pe gustul noului director - așa-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
cei urzicați acolo. Pare o secțiune mai ușurica din creația lui Hașdeu. Nu este, desi P.P.Carp, polemizînd odată cu Hașdeu, îl trimetea, laconic, "înapoi la Aghiuță". Și, oricum, într-o ediție critică integrală nimic nu trebuie lăsat pe dinafara, inclusiv pamfletele împotriva lui C.A.Rosetti, devenit, apoi, coleg de partid cu autorul nostru. D-nii Stancu Ilin și Ionel Oprișan au alcătuit o foarte bună ediție, cu tot aparatul critic final necesar. E un merit care nu va putea fi niciodată
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
îi atrag atenția că i-ar putea distruge reputația dezvăluind publicului pretinse fapte compromițătoare din biografia să. În cele din urmă, un odios rechin de presă, Theodor Antim, pune în aplicare amenințarea, publicând în propriul său ziar, Drumul libertății, un pamflet intitulat bombastic Tăcerea care acuza. Augustin Buzura face un adevărat tur de forță parodiind texte de acest fel. Ne aducem aminte că în unele din românele sale anterioare apăreau scrisorile unor delatori către "conducerea de partid și de stat" și
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
l^autre flamme. Această scriere provoacă mare răsunet, lui aducîndu-i imense daune din partea presei franceze de extremă stînga, inclusiv discreditul lui Rolland, activ filosovietic (era căsătorit cu o rusoaica recrutata de N.K.V.D.). Prietenii francezi, mai toți, îl abandonează, unii scriind pamflete împotrivă-i, descriindu-l că agent al Siguranței. Din 1930 se află în România. Istrati era un însingurat, nimeni - cu excepția grupării de la Viață Românească - neacordîndu-i recunoașterea pe care o merită. A urmat o inutilă cură balneara la Mînăstirea Neamț, internat
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
anii '50. E vorba de Rechizitoriu (titlul dat de editură): Scrisoare deschisă lui Mihail Sadoveanu (reluată din revista Carpații, 10 iulie 1954) și de Tudor Arghezi. Tejgheaua cuvintelor (reluată fiind broșura cu același titlu de la Editura "Carpații", 1958). Ambele sînt pamflete, în stilul gazetarului de la Hiena și de la Curentul interbelic, aproape uitat astăzi, dar bine știut contemporanilor săi, contestat ca persoană publică pentru lipsă de scrupule și grosolănie verbală, devenit personaj (cîteodată odios) în Sectarii lui Agîrbiceanu, Gorila lui L. Rebreanu
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
au relansat ideea într-o Românie întregită, pregătind mișcarea legionară (deși oamenii lui Codreanu i-au fost adversari). A emigrat îndată după al doilea război în Spania, unde a murit la începutul anilor '80, dacă nu greșesc. A scris numeroase pamflete (dar și cronici literare!), în timpul în care s-a aflat în țară, între care acela contra lui G. Călinescu ("dement cu intermitențe"), cu ocazia Istoriei literaturii, și a fost ținta unor pamflete, uneori tot așa de virulente ca ale lui
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
anilor '80, dacă nu greșesc. A scris numeroase pamflete (dar și cronici literare!), în timpul în care s-a aflat în țară, între care acela contra lui G. Călinescu ("dement cu intermitențe"), cu ocazia Istoriei literaturii, și a fost ținta unor pamflete, uneori tot așa de virulente ca ale lui, ca, de pildă, cele ale lui Zaharia Stancu sau N.D.Cocea, acesta din urmă într-un roman rămas inedit (semnalat de dl. Florescu în 1977). "înjurătura surugească" este expresia cu care l-
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
morală. Prea multe scrupule nu și-a făcut nici unul. E oarecum ciudat să vezi cum se învinuiesc unii pe alții de imoralitate niște oameni care, dincolo de talentul lor, adesea indiscutabil, nu posedă nici cel mai elementar simț moral. Faptul că pamfletele pe care și le aruncă unii altora în cap, ca niște lături, au ca miză moralitatea (niciodată aceea proprie, totdeauna a celuilalt) trebuie să ne dea de gîndit. Ca și împrejurarea că, deși timpul joacă de obicei rolul unui epurator
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
ca niște lături, au ca miză moralitatea (niciodată aceea proprie, totdeauna a celuilalt) trebuie să ne dea de gîndit. Ca și împrejurarea că, deși timpul joacă de obicei rolul unui epurator eficace, nici acum, la decenii bune de la "consumarea" lor, pamfletele cu pricina nu pot fi citite cu seninătate, pentru "literatura" din ele.
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
judecat din interior. Una din reguli este că Alex. Ștefănescu face din autorii pe care îi discută eroi, fie negativi, fie pozitivi, asta neînsemnînd neapărat lipsă de nuanță sau naivitate, ci un devotament special, absolutizat, care merge de la apoteoză, la pamfletul cel mai personalizat. Alta ar fi că autorul are o continuă vocație de întemeietor, desființează cu nonșalanță receptarea anterioară - în prefața ediției de texte critice despre Arghezi vorbește despre lipsa de dramatism a receptării poetului -, dar nu o face neapărat
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
care avea toate șansele să fie bun!" În magma cenușie și indigestă a peste două ore de proiecție descoperi idei strălucite și mostre de bravură regizorală, care ar fi meritat o soartă mai bună. Totul a fost conceput ca un pamflet cu o respirație agitată, de clip monstruos, al unei lumi - al unei civilizații, al unui mod de a (nu) fi - de care merită să se aleagă praful. Lumea merită să fie aruncată în aer, și noi odată cu ea! Violența eliberatoare
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
o critică distrugătoare a lui Burns, în discursul de inaugurare a sărbătorii cu pricina, mușcînd vîrtos din caltaboș și cu paharul de whiskey în mînă. După cum mă îndoiesc sincer ca vreun critic literar să se fi supărat la apariția unui pamflet îndreptat împotriva ideilor politice ale lui Burns, să zicem, folosind drept contraargumente menite să-l apere pe poet succesul mondial al whiskey-ului scoțian. De asemenea am credința că există cititori de poezie din lumea întreagă, nu doar din Scoția, pentru
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
țara natală. Între timp, am avut cu Domnia-sa un schimb amabil de scrisori, fără a ne întîlni, totuși. Pretuindu-l că întotdeauna, pentru operele sale, mă văd obligat, cu regret, astăzi, în 1999, să reproduc la rubrică mea obișnuită pamfletul de pe timpuri, silit tot de rațiunile de istorie literară pomenite. Iată însemnarea: L'Incroyable Moftangiul i-am spune pe românește. Filfizonul... Oricît ne-am strădui să-i găsim un echivalent, caracterul ne scăpa. Nu-i de pe la noi. Nu ni se
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
urma urmei, muzica este cea mai pură dintre arte). Au izbucnit, din 1990 încoace, tot soiul de certuri și polemici între scriitori. De obicei violente, mai rar cavalerești, cînd pătimașe, cînd din vîrful buzelor. Nu au lipsit atacul la persoană, pamfletul ("spadasinii" vădindu-se a fi, uneori, prea pătimași), dar și cordialitatea ori schimbul de idei. Constantă a fost întotdeauna pluralitatea opiniilor, fie că acestea se înfruntau virulent sau pașnic. S-au încheiat prietenii, alianțe și mezalianțe, ori s-a ajuns
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
sale de debut. Era vremea în care un cîntec mussolinian proclama: "Tinerețe,/ Primăvară frumuseții,/ În fascism e salvarea/ Libertății noastre" (Giovinezza). Ceilalți cîntau "Internațională" că imn de stat. Urmează o trezire la realitate, brutală, după ce Malaparte publică la Genova un pamflet avîndu-l ca protagonist pe însuși Mussolini, sub identitatea aluziva a personajului Don Cameleo - Cameleon, ceea ce atrage criticare aspră a autorului de către cel vizat de ironia subtilă. Drept compensație, dar mai ales pentru a i se închide gură, i se dăruiește
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]