373 matches
-
de avocați ai artei sociale, precum relativ obscurii Vasile Demetrius sau I.C. Vissarion, indică alianța dintre două concepții „antiburgheze”; în cazul lui Vinea, sensibilitatea fin de siécle, elegiacă și melancolică, a poetului se află în echilibru instabil cu angajarea militantă, pamfletară a gazetarului democrat. Adeseori, în cazul adepților noutății artistice, determinismul familial și, în particular, complexele oedipiene au un cuvînt greu de spus. Dislocarea/scindarea identitară, tradusă de obicei printr-un atașament matern și printr-o ruptură față de autoritatea paternă (v.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un cuvînt greu de spus. Dislocarea/scindarea identitară, tradusă de obicei printr-un atașament matern și printr-o ruptură față de autoritatea paternă (v. Mateiu Caragiale, Ion Vinea, Tr. Tzara, Urmuz, N.D. Cocea, chiar T. Arghezi ș.a.), îmbracă varii aspecte. Viitorul pamfletar socialist N.D. Cocea (adept, la precocele său debut editorial, al unui erotic style insolent, care îi va atrage exmatricularea din liceu) este fiul unui ofițer de carieră foarte rigorist și al unei fiice de moșier cu sensibilitate artistică: dubla educație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
terminologic dintre categoria pozitivă și cea negativă a Decadenței: pentru tradiționaliști, cuvîntul „decadent” are conotații patologizante: „boală”, „degenerescență”, „sminteală”; polemic, Davidescu transferă accepțiile negative asupra literaturii adversarilor. Tonul insurgent, „purificator” al manifestului se prelungește în două interviuri imaginare cu caracter pamfletar semnate Nae&Mitică (corespunzînd celor mai tineri insulari: Nae Ionescu și Dem. Theodorescu): „Interview cu statuia lui Ovidiu“ (despre Victor Eftimiu) și „Interview cu boul lui Grigorescu“ (despre Al. Vlahuță și E. Lovinescu); o altă rubrică polemică - „Obsesii contemporane“ - îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
este în largul ei atunci cînd se exercită asupra unor critici sămănătoriști din provincie (sînt vizați în special cei din Craiova, de la revistele Ramuri sau Drum drept). Multe dintre textele critice ale foarte tînărului comentator indică o prefigurare a stilului pamfletar al avangardiștilor (forjat la școala unor pamfletari precum Arghezi și N.D. Cocea). Însă tabletele grupate sub titlul ireverențios „Flocăieli“ îl au ca victimă, între alții, pe dogmaticul postjunimist Mihail Dragomirescu, directorul Convorbirilor critice, apostrofat cu insolență vulgară: „Opaițul Sămănătorului s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
împotriva căruia se dezlănțuie în diatribe violente; aparent contrariant (ambii comentatori sînt adversari ai sămănătorismului, ambii se vor manifesta ca exponenți ai sincronismului modernist), faptul se deovedește a fi elocvent. Ar fi reductiv să punem aceste excese doar pe seama influenței pamfletare a lui Arghezi și a lui N.D. Cocea, a apropierii de socialiști și a aversiunii față de liberali; după cum ar fi naiv să le considerăm doar drept o expresie a tinereții iubitoare de frondă (deși, în anii ’30, cînd avangarda era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
va recunoaște că opțiunea sa modernistă a înlocuit - treptat - originarul său „moldovenism” conservator, de gust clasicizant... Artist cu gust educat și spirit critic, tînărul Vinea îi contestă lui Lovinescu autenticitatea opțiunii estetizante, suspectate de didacticism burghez și de conformism. Atitudinea pamfletară din „Literatura, Lovinescu etc.“ uzează de procedeul fiziologiei: „un tînăr, burghez de tînăr, gras de tînăr și probabil moale”; „un burghez și un prost superior”; „nu se mulțumește să fie dascăl, chiar universitar, prefect, deputat sau șef de siguranță. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Jacques G. Costin, cel care — potrivit unei afirmații tîrzii a lui Vinea — „nu a mai prins” numărul 5 din Simbolul. (Costin — viitor colaborator al Contimporanului - va semna însă după 1917, într-o altă ediție a Chemării, articole politice cu caracter pamfletar.) În prefața ediției franceze a Primelor poeme de Tristan Tzara, Claude Sernet consideră - pe drept cuvînt - că aspectul revistei Chemarea „era total diferit de ce se tipărea pînă atunci în România” [Claude Sernet, prefață la Tristan Tzara, Les premières poèmes suivis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
săptămînii“ (realizat, probabil, de Ion Vinea) polemizează, pe același ton violent pînă la trivialitate, cu represiunea instituită în Capitală de trupele Gărzii Demnității Naționale. Toposurile tradiționaliste, denunțate drept mistificatoare, sînt flagelate într-un limbaj scatologic și sexualizant, în care „marca” pamfletară a lui N.D. Cocea și Tudor Arghezi indică o radicalizare a limbajului specifică epocilor de criză. Vitriolarea literaturii „patriotice”, „cu haiduci”, a romancierilor populari tip N.D. Popescu se asociază cu apărarea libertății nealiniate, pe un ton polemic ce va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
număr al revistei Euresis... dedicat avangardei românești și contextului său european. Interesantă este observația potrivit căreia Iancu ar fi cel care a dat, grație numeroaselor sale relații artistice internaționale, un fason european Contimporanului. Întru aceasta, el va elimina treptat „reziduurile pamfletare” ale lui Vinea (moștenite de la Facla lui Cocea) și va redimensiona - după modelul maestrului său Hans Arp - linia artistică a grupării... Capitolul VI. Contimporanul. O interfață Art Déco a „anilor nebuni” Preliminarii avangardiste. Etapa social-politică (1922-1924) Cea mai longevivă dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
față de E. Lovinescu - forjată în perioada colaborării sale antebelice la gazetele lui N.D. Cocea și Tudor Arghezi - rămîne constantă; nu este vorba aici doar de antipatii ideologice (socialism vs. liberalism burghez), ci și de sensibilități artistice incompatibile. Oricum, dincolo de tonul pamfletar și de parti-pris-urile evidente, obiecțiile „contimporane” cu privire la dubioasele simpatii ale criticului sînt - privite din unghi modernist - valabile. În schimb, în nr. 12 al revistei Integral, la rubrica „Note-cărți-reviste”, Ilarie Voronca (încurajat la debut de Lovinescu, căruia tînărul Eduard Marcus îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fi adus la putere dinastia „plutocrată” a Brătienilor), Cocea va fi condamnat pentru lezmajestate, iar Vinea ține să îi ia apărarea și în paginile Contimporanului („Cocea și pisma dinastică“, nr. 43), făcîndu-i ulterior un portret complex: reorganizator al Partidului Socialist, pamfletar temut („articolele lui Cocea - ritmice, rapide - retorică, lirism, pornografie...”), conducător înnăscut, combativ și independent, omul e „un spectacol de modern dramatism” („N.D. Cocea“, nr. 44). În iulie 1923, revista își încetează apariția. Vinea se refugiază la Facla aceluiași N.D. Cocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent: „poeți ai fondului obscur”, „mari sensibili schimonosiți”... Tudor Arghezi este un alt mare poet modern aflat în „grațiile” revistei. „Contimporanii” îi vor publica în special texte anticlericale („Mitra Mitropolitului Grigorie“ ș.a.), pamfletare sau poeme „incantatorii” („Lingoare“), iar volumul Cuvinte potrivite va fi promovat de ei atît înainte, cît și după apariția lui din 1927. Atitudine cît se poate de logică: nu era, oare, Arghezi cel mai important deschizător de drum al modernismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
existențială sau simbolică se întoarce adeseori pe fereastră, autorii neputînd sări cu adevărat nici peste propria lor umbră, nici peste propria cultură „clasică”, de care încearcă să se rupă... În unele cazuri, referențialul/realul apare supralicitat în direcție „reportericească” sau pamfletară. Scrisoare disperată de Felix Aderca, de pildă, mixează comic un episod de amor provincial cu fragmente de romanță (parodie a sentimentalismului minor), făcînd considerații exasperate la adresa condiției periferice: „Dulce Românie! Provincie integrală! Patrie în care e sortit să pregătim cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
n.n.) de avant garde fasciste. Dir. L. Longanesi. Bologna”. O notiță din nr. 76 adaugă argumentelor simpatiei spiritul revoluționar în artă: „L’Italiano, revista revoluționarilor fasciști, știe să fie și revoluționară în artă, grație spiritului creator al directorului său poet, pamfletar, desenator de mare talent Leo Longanesi. În ultimele numere, această foaie săptămînală a luat locul unui organ de luptă modernist și nu ferește cu ironia de spiritul său nici pe confrații din străini - arta e luptă”. Pentru ca o alta din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
prin cantitatea producției, prin cutezanța doctrinelor și prin ascendentul pe care-l exercită față de ceilalți moderniști”. E vorba, mai precis, de I. Voronca, B. Fundoianu, I. Vinea și Tr. Tzara. Interesant e faptul că - dincolo de ironiile ieftine și de umorile pamfletare - autorul încearcă să mențină o anumită „medie” între opiniile criticii lovinesciene și ale celei dragomiresciene. Altfel spus - el se înscrie, prudent, în sensul canonului critic al epocii... Lui Ilarie Voronca îi sînt recunoscute „curajul atitudinii” și „vehemența expresiunii”, bogăția creativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
consider eseurile tale ca (pe) un tot organic, ca o singură carte, dedicată În Întregime nemuritorului poet Ion Barbu. Este o carte prin care ne faci mai accesibil sensul capodoperei barbiene „Joc secund” și În care-i combați cu vigoare pamfletară, polemică, cu asprime și fără menajamente pe toți cei ce, intenționat sau involuntar, au deformat și denaturat, cât au putut, luminosul mesaj poetic barbian. Iar, acum, coane Costache, ia te rog, aminte și fii receptiv la modestele mele obiecții din
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
destulă coerență Într-un discurs oniric național. Stilul acesta de a trece de la una la alta și de a căuta mereu În fapte un Înțeles moral-pedagogic este propriu lui Heliade. Stilul este cînd elegiac (acolo unde narează moartea copiilor), cînd pamfletar, turbat de mînie, În portretul „iazmei Îngrozitoare”, „Împielițat Satan”. Portretul „nevoiașului bărbat” anunță portretele lirice din Flori de mucigai. Visul, În orice caz, are șir („visu-și mai ținea șirul”), cu oarecare rupturi, puncte obscure cînd temele se confundă și alegoria
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Sala pașilor pierduți, din Universitatea Iași pe care a slujit-o magistral - s-a dus într-o stea... să mai vegheze la limba română. Modelul, rămâne ! (MERIDIANUL, An XI, nr.5 (784), joi, 5 februarie 2009, Editorial) 2. POLEMIC ȘI PAMFLETAR... BICEFALIA ... contemporană Bicefal # dublu centru de comandă, modalitate de realizare a unui cult, a unei acțiuni de excepțională întindere. Se spunea cândva că biserica ortodoxă română e bicefală, dar "sensul" nu mai există. Conducerea bicefală nu înseamnă societate pe acțiuni
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
problemele județului ca pe cântările popești ! Ar trebui ca pe 25 noiembrie să se ivească șanse și pentru noi. Dar cum politica e încă o mizerie... (MERIDIANUL, An IX, nr.43 (721), joi, 1 noiembrie 2007, Editorial) POLITICALE în tonuri pamfletare : europarl localele : azi, 8.XI, Pe locuri; 15.XI, Fiți gata ; 22.XI, Start. Azi: Starea lor (pe locuri) PSD Puzderia Societarilor Dezbinați: se mișcă ceva în județ pentru că Gabi Crețu (Buzatu) merge pe rute ocolitoare către... Bruxelles, Strassbourg, ș.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe buletine noi. Referendum-ul... o mare cheltuială inutilă spre paguba și suspinele poporului ne...suveran ! "Fiț i gata!"... pentru numărul următor, tot cu... EI, ce ?! (MERIDIANUL, An IX, nr.44 (722), joi, 8 noiembrie 2007, Editorial) POLITICALE în tonuri pamfletare: Europarl localele azi II : FIȚI GATA !; joi, 22: START! P.S.D. -Puzderia Societarilor Dezbinați, dar nu prea în județul Vaslui, unde Mitică Buzatu are vicepreședinte pe Vasile Mihalachi care-i asigură bine, bine spatele. PSD Vaslui este cel mai motivat în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
face ceva nume acum ! Echilibristică pe puntea suspinelor ! Referendum-ul # inutilă cheltuială și suspine cu înjurături ale întregului popor, de 2 ori prostit. Pe 22 START ! (MERIDIANUL, An IX, nr.45 (723), joi, 15 noiembrie 2007, Editorial) POLITICALE în tonuri pamfletare: europarl localele Azi (pentru duminică): START M-am distrat preț de 2 numere pe seama alegerilor de duminică, pentru că ne costă scump, pe toți, această distracție a infantilismului politic. A fost un exercițiu 254 pamfletar legat de "războinicii" momentului, cu personaje
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
așteaptă ca "veninurile să li se poată cumpăni într-olaltă cu folos"279. Și ce alt folos dacă nu repunerea în circuit a operelor/ autorilor care vădeau tendința de a-și pierde și publicul, și statutul supremației îndelung deținute? Parabola pamfletară pe care e sigur că Swift nu a alcătuit-o doar ca să amuze și să se amuze are, prin urmare, toate trăsăturile unei scrieri de graniță pe care discuția de față nu putea să nu o ia în calcul. Cu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în raport cu piesa a fost schimbarea accentului dramatic. Wesker a încropit o poveste lâncedă cu băieți bogați și deștepți care-i trădează pe săracii idioți într-o cazarmă, în timp ce Alexa Visarion a reconstituit, în colorit păstos, cu rigoare compozițională și violență pamfletară, viața abrutizantă din mediul cazon englez, în care sunt posibile toate ticăloșiile, inclusiv apostaziile notate în text. Pentru aceasta, regia a lărgit spațiul de joc, ieșind din interioare pe câmpul de instrucție, făcând ostașii să străbată în marș forțat sala
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vise, de cealaltă, lumea reprezentanților ordinii publice, o lume viscerală, bântuită de instincte animalice și degradată de trădarea indolentă a menirii ei sociale. Prima descinde într-adevăr din litera lui Caragiale, a doua s-a închegat pe ecran din vâna pamfletară a unui regizor format intelectualmente la școala și în spiritul necruțător al lui Caragiale, și marcat cinematografic de violența vizuală a lui Buñuel și Bergman. Cheful cu lăutari din cârciuma sordidă și slinoasă (autorul decorurilor Marcel Bogos) are ceva din
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
părerea noastră, fără drept de apel, întregul efort de reciclare din mers, a omului, doctrinei critice și cărților sale publicate din anii șaptezeci și până în prezent, inclusiv monumentul de subiectivitate numit "Istoria critică a literaturii române" (2008). În același spirit pamfletar sunt tratate de George Mirea "memoriile octogenarei" Ninei Cassian: "O invităm vară de vară la Neptun (probabil cu o cursă Charter!). O premiem. Îi tipărim cărțile cu fonduri de la F.C.R. și mai recent de la I.C.R. Să-l tot fi cântat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]