857 matches
-
Munteanu, fiind asasinat de către hoardele ungurești, în chip barbar, în centrul urbei, căreia i-a închinat întreaga sa viață și iubire părintească, duhovnicească. O zi senină, înnorată, nu se mai știe, o zi în care Părintele Aurel a intrat în panteonul martirilor neamului pentru credința ortodoxă strămoșească, ținând trează conștiința creștinilor ortodocși, dar nu numai că veacul nu s-a sfărșit, că dreptatea nu a murit, că adevărul va birui, că libertatea va veni, că unitatea națională și spiritual a românilor
PE URMELE MARTIRULUI AUREL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377029_a_378358]
-
asigurăm un standard de viață decent, să visăm. Eu mai găseam ceva timp liber ca să mai notez și niscai versuri, în secret, ferindu-mi opera literară de interpretări fanteziste... Emilia Țuțuianu: Toate cărțile tale sunt semnate cu pseudonimul Daris Basarab... Panteonul literar dăruit de tine aparține acestui popor sau aparține mai mult trecutului, este o dedicație în care ai adunat toate frământările tale, ca într-un legământ de încredere cu prezentul și viitorul în care ai crezut? Când ai început să
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
nevisăm într-o trezie frântă De răsăritul impregnat cu ceață, Când neodihna cearcănelor zvântă Cleștarele'nridate'n dimineață. Siliciile'n clepsidre'și pierd răbdarea, Noi nemurim cu buzele'ncleștate. Hrănită cu nesaț, îngemănarea, Ne poartă lin înspre eternitate. Acolo,'n panteonul nemuririi, Și'n pulberea stelară încrustată, Ne proclamăm arhangheli ai iubirii Cu mii de căi lactei încununată. *** Referință Bibliografică: Să nevisăm ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1853, Anul VI, 27 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
SĂ NEVISĂM ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378045_a_379374]
-
încercări de același fel, având drept protagoniști zei, eroi mitici, ca și oameni, ceea ce îi permite autorului să noteze pregnant: ,, Într-unul dintre cele mai vechi mituri ale omenirii, zeul- păstor Dumuzi, deși se bucura de o poziție înaltă în panteonul sumerian, ca și Proserpina din repertoriul greco-latin, primește vestea că urmează să fie ucis, ,,în strunga cu oi”, de către duhurile infernale Galla. Eroul, puternic și divin, nu se gândește să ia măsuri de apărare, nu pune mâna pe ciomag să
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
să-și pună pe hârtie versurile memorate în închisori. Ar trebui ca institutele de literatură să deschidă un program de cercetare despre viața și opera lui Sergiu Mandinescu, un poet care poate sta alături de Radu Gyr și Nichifor Crainic în panteonul literaturii române. Chintesența poeziei lui Sergiu Mandinescu este poemul ”Amin”, care e reprezentativ pentru poezia română contemporană, în care sunt surprinse într-un florilegiu genial întreaga suferință transcendentă a românilor din închisorile comuniste: Era o noapte jefuită de stele. La
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
ultimii ani de viață a avut loc expoziția sa retrospectivă, apoi din cauza războiului se mută, când Parisul este cuprins de tulburări revoluționare refuză să devină membru al Uniunii artiștilor adepți ai Comunei, bolnav fiind nu reușește să execute comanda decorării Panteonului. Van Gogh a încercat opt picturi ale stelelor asemănătoare cu ale lui Millet, spunând în cele din urmă că părăsește inspirația, întrucât și-a dat seama că nu poate ajunge niciodată la „înălțimea asemănării”. Totuși el considera că prin copiere
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
ajuns pentru dragostea de țară despre care se vorbește din ce în ce mai puțin. Mulți ar dori să știe ce se ascunde în mintea și sufletul eroului, ce gândește el atunci când se hotărăște să ucidă, să se lase ucis sau să intre în panteonul eroilor pentru că așa cum spune Allende „erou nu este cel care ucide, ci acela care nu ucide și nu se lasă ucis”. Sufletul veteranului este asemenea unei scântei dintr-o flacără de o imensă măreție, de o uriașă înălțime, ajungând până la
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379204_a_380533]
-
se dea cineva în spectacol. Cred că aici intervine și respectul pentru celălalt. În zona centrală există o serie de palate și biserici monumentale: Basilica de Nuestra Senora de Atocha, biserica Sân Francisco el Grande datând din secolul 18, devenită panteon național. Au loc, fără să se excludă reciproc, și valorile clasice, și cele contemporane. întâlnești cu mare drag, istoria cu tot ce înseamnă modernism. Cervantes și eroii săi, Don Quijote și Sancho Pânză, se simt ca acasă în Plaza de Espagna
OLE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369265_a_370594]
-
în hambarele veșnice ale Împărăției Sale sunt boabele mărunte și smerite de grâu vânturate prin ciurul cu ochiuri dese al istoriei, grâu sfânt și curat ca aurul din care ni se cere să dospim anafură pentru bolnavi și săraci. În panteonul roman unde erau expuse, promovate și tolerate toate religiile neamurilor din orient până la marginile lumii cunoscute atunci ale peninsulei iberice ar mai fi fost loc și pentru o „sectă” nesemnificativă de oameni săraci, de pesari și perceptori, de filozofi și
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
în numele libertății de gândire și expresie. Lipsa de curaj a bisericii de a lupta pentru ceea ce este adevărat, bun și drept, a făcut ca istoric slujbașilor bisericii să li se rezerve o funcție mai mult sau mai puțin decorativă în panteonul elitei intelectuale și politice, rolul celui neputincios, doar tolerat, câteodată neavând încotro și fiind deci nevoit să nu aibă altă șansa decât cu voie sau fără voie să îngăduie și chiar să binecuvânteze fărădelegile și blasfemiile impuse de mamona, stăpânul
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
de materia înconjurătoare... Opera trebuie să se lege perfect cu natura care să-i fixeze monumentalitatea". Sigur, ar fi fost de preferat acuratețea gramaticală a unui Michelangelo. N-a fost să fie. Oricum, amîndoi se află pentru totdeauna în același Panteon. Cristal descoperit în Australia și analiza lui: planeta ar fi încetat să-și răcească magma primordială mult mai devreme decît se credea: cam cu vreun miliard de ani. Noutatea, auzită acum la BBC, în timp ce-mi întind o pînză
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mi-a purtat pică asta s-a petrecut din motive care țineau de rolul meu de director de revistă așa cum l-am conceput, poate de director cam chițibușar. Dincolo de orice neînțelegere sau confuzie din partea mea, Lupasco se află neîndoielnic în panteonul meu. B. N.: Îți mulțumesc, Edgar! 12. ÎN LOC DE CONCLUZII O idee traversează ca o axă cartea de față: Realitatea este plastică. Suntem parte din această Realitate, care se modifică datorită gîndurilor, sentimentelor, acțiunilor noastre. Aceasta înseamnă că suntem pe deplin
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
revelate prin divinație nu sunt decât rareori explicite) conduce atât la performarea unor rituri obișnuite de purificare (lustrații, procesiuni), cât și la inițierea unor rituri excepționale (sacrificiile umane). În final, sub presiunea mesajelor divinatorii, are loc o restructurare profundă a panteonului religios, prin introducerea În „familia” zeilor canonici a unei noi divinități (despre efectul erodant al acesteia, vezi M. Eliade, 1986, pp. 133-135), aducerea obiectului de cult care o reprezintă și plasarea acestuia (și a oficianților religioși străini care cunoșteau tainele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o persoană consacrată de un anumit statut social („bătrânii” satului, liderul familiei, un șaman sau un vraci). Nu există Însă restricții de gen sau vârstă În ceea ce privește actorul sacrificiului. Frecvent, modelul mitic al sacrificatorului este dat de o anume divinitate din panteonul religios, care a inițiat acel sacrificiu și care a Întemeiat ceva printr-un act sacrificial sau prin propriul sacrificiu. Referindu-se la sacrificiile agrare, Mircea Eliade consideră că acestea sunt repetări rituale ale unui scenariu mitic În care o divinitate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
M. Eliade, 1995, pp. 194-200). Beneficiarul sacrificiului este, pe un prim palier de semnificații, o anumită divinitate: pentru ea este efectuat ritualul și ea primește, integral sau parțial, bunul sacrificat. Sacrificiile pot fi adresate divinității supreme, unei alte divinități din panteonul respectiv, spiritului strămoșilor sau unor figuri demonice. Pe un al doilea palier, cel care execută sau care comandă sacrificiul devine, și el, beneficiarul acestuia: el este consacrat prin ritual și Își asigură astfel sprijinul divinității. Pe un al treilea palier
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Verdun În Europa, mausoleele și monumentele de la Mărășești, Oituz, Oarba de Mureș, Păuliș ori locurile de instituire precum Câmpia Libertății sau Piața Revoluției În România. Alteori, În spațiul urban sunt Înălțate monumente care evocă faptele, locul, eroii și momentele respective: panteon, arc de triumf, statui, edificii religioase. Relevant În acest sens este procesul de monumentalizare inițiat de puterea sovietică: el implică o negare a sistemelor simbolice și ritualice precedente - imaginarului politic (țarist), imaginarul religios (ortodox) și imaginarul cultural (folcloric) - specifice formelor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nereprezentative precum Goga, Pâca, Antipa, Chira Chiralina, Inia Dinia etc.). De asemenea, extrem de discutabile sunt și tehnicile de determinare a semnificațiilor mitologice (bazate pe analogii superficiale și pe asocieri hazardate). Autorul fixează 18 clase În care s-ar Îngloba figurile panteonului mitologic: divinități sincretice (Dumnezeu, Hristos, Sfântul Soare, Maica Domnului, Sântoader etc.), semizei (Zburătorul, Crăciun, Luceafărul, Trif Nebunul), strămoși arhetipali (Moșii, Uriașii, Novacii, Moș Adam, Tinerețe fără bătrânețe), personificări calendaristico-meteorologice (Paparuda, Sântilie, Baba Dochia, Zorilă), zâne bune (Sânzienele, Ileana Cosânzeana, Iana
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de mărturii folclorice, a unei sinteze valide științific, referitoare la mitologia populară românească. Asemenea „tablete” interpretative pot fi găsite În V. Bălteanu (Dicționar de divinație populară românească, 2001), I. Evseev (Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, 1997), I. Ghinoiu (Panteonul românesc: dicționar, 2001), V. Manoliu (Mic dicționar de astronomie și meteorologie țărănească, 1999), A. Olteanu (Metamorfozele sacrului: dicționar de mitologie populară, 1998) sau I. Taloș (Gândirea magico-religioasă la români: dicționar, 2001). Existența și descrierea unei mitologii depinde decisiv de felul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Meteorologie populară, Tipografia Seminarului Teologic, Blaj Ghinoiu, Ion, 1988, Vârstele timpului, Meridiane, București Ghinoiu, Ion, 1997, Obiceiuri populare de peste an, Fundației Culturale Române, București Ghinoiu, Ion, 1999, Lumea de aici, lumea de dincolo, Fundației Culturale Române, București Ghinoiu, Ion, 2001, Panteonul românesc: dicționar, Editura Enciclopedică, București Gill, Sam, 1987, „Prayer”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religion, MacMillan, New York Gillis, John Randall (coord.), 1994, Commemorations: The Politics of National Identity, Princeton University Press, Princeton Gilmore, David, 1998, Carnival and Culture
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu sunt în mod cert slave, precum cele de la Nalbant (jud. Tulcea), Lozna (jud. Botoșani), Seliște-Orhei, Cândești (jud. Vrancea) sau Ostrovu (jud. Mehedinți).6 Despre religia slavilor ne transmite informații Procopius din Caesarea, dar datele sunt insuficiente pentru conturarea imaginii panteonului lor și formelor ei de manifestare în secolele VI-VII. Despre vechile lor concepții religioase păgâne, Procopius notează: "Ei cred că este un singur Dumnezeu, singurul stăpân al tuturor lucrurilor și îi jertfesc boi și alte animale. Ei nu știu ce-i
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fără frecvență (secția română-franceză) ale Facultății de Filologie din cadrul Universității din București (1983). Între timp a practicat, pe rând, meseriile de operator chimist, laborant, profesor suplinitor, instructor de teatru și metodist, corector, consilier cultural și director al Casei de Editură Panteon din Piatra Neamț (1993-1997). Începând cu 1998 este muzeograf la Casa memorială „Ion Creangă” din Iași. A debutat în 1975 la revista „Amfiteatru”, cu un grupaj de versuri, iar editorial, în 1983, cu volumul Naștere vinovată. Intrarea în scenă a lui
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
care îl așteptam în fiecare seară. Am ridicat capacul acela mare, m-am aplecat asupra hârtiilor vechi ca un pirat - asupra comorii dintr-un sipet... La suprafață, am recunoscut câteva fotografii, i-am revăzut pe Țar și pe Țarină în fața Panteonului, apoi pe malul Senei. Nu, ceea ce căutam eu se afla mai la fund, în mulțimea compactă, înnegrită a caracterelor tipografice. Dădeam la o parte, ca un arheolog, strat după strat. Nicolae și Alexandra au apărut în locuri care mi-erau
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și practici păgâne, și adaptarea lor după calapodul noii religii. Zeul sau eroul ucigător de balaur a devenit Sf. Gheorghe. Zeul furtunii a fost înlocuit cu Sf. Ilie („sfânt mare, cu roșu la calendar”, indiciu al importanței zeului furtunii în panteonul arhaic autohton). Zeița fertilității a fost asimilată cu Sf. Maria. Duhurile rele au devenit ipostaze ale lui Iuda sau Scaraoțchi (conform pronunției slave a supranumelui lui Iuda Iscarioteanul - Iskarioțki). Vechii preoți-magi au primit (sau și-au luat) ca „patron” pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
preotul acestuia (și, mai târziu, solomonarul) - pentru care zeul este un model comportamental - preia și el această funcție. Bazându-se pe elemente de istorie comparată a religiilor, Mircea Eliade a adus argumente convingătoare privind statutul probabil al zeului Gebeleizis în panteonul geto-dac. Zeu primordial al cerului (de tip Dyaus), Gebeleizis a devenit - proces bine cunoscut în istoria credințelor și ideilor religioase - zeu al furtunii (fulgerului) și al fertilității (ca Zeus sau Baal) (41, p. 67). El era aducătorul ploilor utile și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
î.e.n., anterioară deci invaziei valurilor succesive de populații indo- europene. Aceste triburi de călăreți războinici au impus în Europa (dar și în India și Iran) structura lor socială patriarhală, în dauna celei matriarhale, activitatea pastorală, în dauna celei agrare, un panteon dominat de divinități masculine, în dauna celor feminine, cultul Zeului-Tată-Cer, în dauna celui al Zeiței- Mamă-Pământ. Vechile zeități feminine, observă Marija Gimbutas, „s-au modificat treptat în mirese, soții și fiice, devenind erotizate, legate prin principiul iubirii sexuale ca urmare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]