8,430 matches
-
decât un pas noi dăm seara bună liftierului ce adduce pe tavă amintiri din copilăriile despre care nu mai aveam habar pentru că recursul la oligoelemente ține de o anume vitrifiere a cortextului nerecognoscibil dintr-odată a devenit importantă pentru futurologi paradigma cu felul în care dădeai cândva târcoale trupului mamei în stare de criză puerperală tu în stare de diluant psihopatologic ea da, mai știu mirosul încins al torsului mamei de care mă lipeam pentru a scăpa de zgârietura piezișă a
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
practicate de Cantemir (ceea ce Gabriel Mihăilescu numește nașterea și dedublarea dioscurica a eroului, faptele de vitejie ale eroului "legător", respectiv biruința eroului), adică o functie nouă a modelului mitic moștenit sau preluat mai recent după modele clasic, valorizînd politic o paradigmă morală și prin această pregătind apariția marilor proiecții romantice: nașterea eroului (origine divină sau "măcar" regală), parcursul eroic (ceea ce presupune o existență condiționată de adversități și pericole), precum și momentul împlinirii, al triumfului, care echivalează cu o nouă naștere, cu o
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
idei ale timpului, Nae Ionescu remarcă, în articole pline de nerv și hotărâre, lipsa de apetență spre metafizică a societății noastre, defect accentuat de influențele occidentale, generate, după părerea gânditorului, de cartezianism, în ultima parte a existenței sale, acesta propune paradigma unui stat totalitar, pentru a cărui edificare nu se sfiește să exercite un fulminant "traseism" politic. Susținând cu egală ardoare necesitatea fondării statului pe baze spirituale, Nichifor Crainic discreditează și el "modernitatea", de pe poziția tradiției și a specificului național, ajungând
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
cambie, ca pe o poliță în alb, dar face ca acești doi termeni, care compun sintagma amintită, să-și (re)actualizeze, fiecare, multiplele lor sensuri (comune sau aparte), până la ceea ce Ion Barbu numea exhauțiunea 1, i. e. "sleirea" celor două, ample, paradigme. Astfel (și faptul n-a trecut neluat în seamă), craii aceștia sunt/pot fi, deopotrivă, regi(-magi), "Crai de la Răsărit", urmând, și ei, la '910, o stranie stea cu coadă (alias cometa Halley ivită-n "acea vară"), sau închinându-se
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
de scărbă", (Antimetafizica). Tocmai această interzicere feroce din anii '50 a literaturii interbelice a dus tînăra generație la reorientarea totală a "frontului liric": vreme de decenii "opozantul" nu a mai fost, cum firesc ar fi în dialectica rupturilor dintre generații, paradigma literară anterioară, ci primitiva minciună a maculaturii realist-socialiste, slujită uneori din oportunism și de rafinați scriitori ai deceniilor cinci și șase. La scurt timp după începerea facultății, soarta literară îi dăduse deja un semn proaspătului ucenic asupra căilor viitoare, mijlocindu
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
de masă ucid individualitatea și creativitatea și mai ales originalitatea. Datorită acestui concept instituțional cultural masificator oamenii de litere din Cluj-Napoca în ultimii ani s-au refugiat la București. Acest fenomen de migrație culturală internă trebuie să înceteze prin schimbarea paradigmei proiecției culturale a Clujului. Accentul trebuie pus pe Excelență, creativitate și originalitate artistică, de fapt pe omul creator, pe artist, pe prozator, pe poet. La Cluj-Napoca trăiesc și compun poeți deveniți clasici ai culturii române, care ar fi păcat să
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
Igna sunt câteva nume de poeți care merită mai mult din partea autorităților locale și a clujenilor. Hemoragia poeților clujeni spre București poate fi stopată prin schimbarea politicii culturale a orașului. Reinventarea festivalurilor culturale și organizarea unora noi trebuie să fie paradigma în Cluj-Napoca, pe viitor. La mijlocul anilor 1990 am organizat împreună cu poetul Dumitru Cerna și criticul literar Petru Poantă, cu sprijinul scriitorului Constantin Cubleșan, celebrul Festival de poezie Orfeu. Acesta s-a desfășurat doi ani la rând, în două ediții excepționale
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
ai lupilor, altfel spus: Pleșa, Cornetul..."). Mult mai interesantă este însă prezența lupului în opera dorcesciană. Așa cum ne-a obișnuit, în tratarea literară a oricărui subiect, Poetul valorifică o tradiție culturală de expresii și semnificații, dar își creează și o paradigmă proprie, criptică, în care subiectivitatea de abordare este nestingherită, generând, de cele mai multe ori, un hiatus, care poartă amprenta sa, în fluxul cultural. De pildă, în proza fantastică, lupul Dionis stabilește, prin nume și comportament, relația cu simbolul dacic: poartă nume
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
Balaban. Spre sfârșitul anilor '80 am publicat un serial pe această temă în revista "Viața studențească", iar în cartea mea "Controverse în știință și inginerie" (Ed.Tehnică, 1990) am consacrat un întreg capitol acestei probleme. Revin cu un capitol în "Paradigme universale II". Ați înregistrat vreun efect? Nu. Ulterior, s-a scris mereu, acad. Ionel Haiduc a publicat un articol în Revista 22, în anul 1997, dând un adevărat semnal de alarmă, prin reproducerea clasificării țărilor din Europa în privința impactului în
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
de ipostază impersonală a sa, care - mai presus parcă de controlul propriei conștiințe, dar nu și dincolo de un mod anume de a trăi cotidianul - este supusă unor principii ce îi instituie statura morală". Confruntându-se, în dialoguri ce ar parodia paradigma socratică, cu o suită de personaje hilar modelate, Luca Pițu se înfățișează ca și cum "ar trăi cu fantasma eroismului cavaleresc, fundat pe dorința confirmării nu a existenței unei iubite imaginare, ci a propriei existențe, fără s-o poată face altfel decât
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
Carol cu dictatura legionară, așa- numitul "stil Carol al II-lea" devine "stil național legionar". Epilog (Epilogue). Anul 1945 aduce cu sine transformări majore la toate nivelurile; arhitectura identitară, rămasă fără sprijin politic și ideologic, încetează să mai existe oficial; paradigma artistică nu se pierde, dar cunoaște doar manifestări marginale. Modelul sovietic impune o nouă doctrină și un nou tip de arhitectură identitară; dar, deși în câteva momente, sistemul a încurajat particularizarea prin accente "naționale" a arhitecturii din țările blocului comunist
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
Gheorghe Grigurcu Arghezian în fond și în expresie, Ion Caraion rămâne la primul din cei doi timpi al registrului moral din paradigmă, timpul negativ. Nu ajunge la înseninările bucolice, la înfrăgezirile amintirii, la diafanitățile franciscane ale autorului Cuvintelor potrivite, mereu dovedindu-se traumatizat, ultragiat, refuzat de universul în care ne e dat a viețui. E un mare producător al negației pe care
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
șansă a actualei promoții de comentatori această distanță pe care ei, o au, nolens-volens, față de literatura scrisă înainte de 1989 și chiar față de freneticele reconsiderări publicistice din anii '90. Lucrurile se așează în istoria literară, valorile se cern mai bine, iar paradigma selectării și impunerii lor se conturează, pentru un observator atent, cu suficientă pregnanță. Teoriile fără acoperire, ca și utopiile cu "farmecul neîntinat de verificarea în practică", lasă loc acelora deduse din fenomenul literar; compartimentările, categoriile estetice, termenii se justifică prin
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
fără fisură a argumentelor discursive. Dintre profesioniștii pe care logica românească îi are în clipa de față, Mircea Dumitru este un exemplu privilegiat. Privilegiat din motivul că, făcînd parte din ultima generație de logicieni, Mircea Dumitru se mișcă în miezul paradigmei anglo-saxone de gîndire analitică, o paradigmă ai cărei zei tutelari - Frege, Quine, Russell, Meinong, Strawson sau Kripke - au împins această ramură la rangul de cea mai răspîndită formă de filozofare din Occident. Cred că nu greșesc spunînd că mai mult
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
profesioniștii pe care logica românească îi are în clipa de față, Mircea Dumitru este un exemplu privilegiat. Privilegiat din motivul că, făcînd parte din ultima generație de logicieni, Mircea Dumitru se mișcă în miezul paradigmei anglo-saxone de gîndire analitică, o paradigmă ai cărei zei tutelari - Frege, Quine, Russell, Meinong, Strawson sau Kripke - au împins această ramură la rangul de cea mai răspîndită formă de filozofare din Occident. Cred că nu greșesc spunînd că mai mult de jumătate din învățămîntul filozofic european
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
mai răspîndită formă de filozofare din Occident. Cred că nu greșesc spunînd că mai mult de jumătate din învățămîntul filozofic european s-a convertit deja la rigoarea pe care un asemenea mod de filozofare îl cere. În plus, voga acestei paradigme este atît de mare încît astăzi, întrecînd filozofia politică sau fenomenologia, școala analitică reprezintă forma dominantă de gîndire contemporană. În fața avîntului ei, formele tradiționale de gîndire europeană - metafizica, dialectica sau structuralismul - au dat ortul popii. Din ele nu au mai
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
și transcendență. Identificarea cu națiunea simplifica relațiile sociale și interstatale complicate și rezolva problema loialității...". Postmodernii nu mai vor să explice naționalismul printr-un model unic, ci construiesc modele limitate și abordări ale unor aspecte particulare. Smith 30 identifica două paradigme ce s-au vrut a fi alternative la modernism: primordialismul și perenialismul. Un reprezentant al primordialismului în varianta să biologistă, sociobiologul Pierre van den Berghe 31, consideră că națiunile trebuie tratate că grupuri de descendentă la fel ca grupurile etnice
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
două cancere, regresul democratic și corupția, amenință visul pentru care atât de mulți au muncit începând din 1989", Sabin Drăgulin a remarcat faptul că " Pentru a înțelege marele joc care se duce în România trebuie să priviți atât într-o paradigmă geopolitică cât, și în una geostrategică. Avem parte de doi actori principali: Statele Unite ale Americii și Federația Rusă. SUA promovează valorile democratice și regimul democratic pentru a crea un spațiu de geopolitică care să se contrapună spațiului geopolitic sovietic. Doriți
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
erminiei și stilistica transcendenței. În aceste condiții, chiar dacă formal arta românească modernă este una perfect integrată în ideologiile și în experiențele europene, în esență ea trăiește - și în cazurile fericite ea trăiește fertil - " în coduri morale diferite și chiar în paradigme spirituale diferite. Și în cazul în care pictorul nu mai are legături directe cu pictura postbizantină și cu formula introvertită a gîndirii orientale, el recuperează cultural, ca spectacol pur de virtuozitate și ca experiență gratuită în cîmpul limbajului, grafismul, tenta
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
aceste cunoștințe au fost asimilate, adică au fost înțelese și abia apoi spuse, că așadar ai de-a face cu un om care scrie în cunoștință de cauză despre lucruri despre care foarte puțini au o cît de mică înțelegere. Paradigme universale II. Pornind de la un zîmbet este o carte la capătul căreia te trezești îngenuncheat. Cititorul cu pregătire umanistă nu-l va putea urmări pe autor decît în trei sferturi din paginile cărții, restul rîndurilor fiind fortărețele inexpugnabile ale unei
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
începem să nu le mai privim cu spaimă. E ca atunci cînd, pus în fața unui lucru pe care nu-l poți pricepe, nu-l mai privești cu suspiciunea celui care simte că nimic nu îl leagă de el. În fond, Paradigme universale II. Pornind de la un zîmbet, ca eșantion reprezentativ al gîndirii științifice contemporane, e mîna prietenoasă pe care un erudit o întinde celor a căror erudiție se oprește la porțile științelor. Este drept că, purtat de la mașina Turing la descrierea
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
tipologia literară Autoficțiunea, ca practică literară (inițial) a unui individ occidental civilizat (în sensul lui Norbert Elias), urban, instabil, dezrădăcinat și avid, tocmai de aceea, de a lăsa urme, fie și imprimate, nu este un bildungs și nici nu aparține paradigmei textualiste. Autoficțiunea, cel puțin cea care se practică astăzi în Franța, este pe jumătate avatarul alegoriei de odinioară, pe jumătate o retorică a confesiunii, într-o lume care știe că nici o poveste nu este adevărată, ci, doar, că are sens
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
destăinuire a criticului capătă o extindere mai largă, până la a se confunda cu întreaga operă. Aurel Sasu și-a construit un întreg eseu critic, excelent în analize și deducții, pe această idee a naturii confesive a personalității lovinesciene: Eul suveran. Paradigme lovinesciene (Ed. Dacia, 1994): Ce altceva sunt volumele lui Lovinescu, memorii sau romane, decât jurnalul unei nedesmințite nevoi de a se mărturisi, de a se analiza, de a-și fixa datele vieții afective, intelectuale și publice, de a se judeca
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
și Idem, Braut und Bräutigam. Die Auslegung des Canticum durch Gregor von Nyssa, Tübingen, 1993, p. 30-33. footnote>, care au aceeași temă ca și De vita Moysis, anume înălțarea nesfârșită a sufletului spre Dumnezeu. În De vita Moysis, Moise este paradigmă a sufletului care se înalță spre Dumnezeu, în timp ce în In Canticum canticorum, Mirele este exemplul. Ca și în De vita Moysis, textul paulin de la Filipeni 3, 13, text ce indică înălțarea fără sfârșit, este un vers important. Poate cea mai
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
progresului sufletului spre Dumnezeu și al răspunsului față de atracția divină. Relevanța constă în aceea că răspunsul nostru pământean la frumusețe ne oferă o senzație furtivă a ceea ce ar însemna să transcendem aspectul aparent și să-L discernem pe Dumnezeu ca paradigmă a frumuseții prin excelență<footnote Frances Young, „Sexuality and Devotion: Mystical Readings of The Song of Songs”, în Theology and Sexuality, Vol. 7, Nr. 14, 2001, p. 94. footnote>. Din moment ce existența este un efort continuu de a se menține în
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]