1,132 matches
-
istoria științei la Universitatea Berkeley din California, Universitatea Princeton și la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT). Este unul dintre cei mai influenți filosofi ai științei. În cartea sa, "Structura revoluțiilor științifice" Kuhn introduce și susține În lumea academică modelul paradigmatic de dezvoltare științifică. Conform teoriei, o paradigmă reprezintă un set de reguli, norme și metode de cercetare folosite de către o comunitate științifică În procesul de cercetare. Kuhn afirmă că folosind aceste paradigme, cercetătorii contribuie la dezvoltarea științei normale, adică o
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
istoria științei la Universitatea Berkeley din California, Universitatea Princeton și la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT). Este unul dintre cei mai influenți filosofi ai științei. În cartea sa, "Structura revoluțiilor științifice" Kuhn introduce și susține În lumea academică modelul paradigmatic de dezvoltare științifică. Conform teoriei, o paradigmă reprezintă un set de reguli, norme și metode de cercetare folosite de către o comunitate științifică În procesul de cercetare. Kuhn afirmă că folosind aceste paradigme, cercetătorii contribuie la dezvoltarea științei normale, adică o
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
comunități științifice. Comparația Între paradigme, Între modelele de cercetare nu se poate face, nu se poate spune că o paradigmă este mai bună ca alta, deoarece paradigmele se dezvoltă ținând seama de caracteristicile comunității științifice căreia Îi aparține. Astfel modelul paradigmatic de cercetare dezvoltat de către o comunitate științifică nu poate fi adoptat sau tradus de către altă comunitate științifică datorită condiționărilor impuse de limbă. Unii termeni și unele metode de cercetare cuprind elemente care nu pot fi traduse de către comunitatea care dorește
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
comunități științifice. Comparația Între paradigme, Între modelele de cercetare nu se poate face, nu se poate spune că o paradigmă este mai bună ca alta, deoarece paradigmele se dezvoltă ținând seama de caracteristicile comunității științifice căreia Îi aparține. Astfel modelul paradigmatic de cercetare dezvoltat de către o comunitate științifică nu poate fi adoptat sau tradus de către altă comunitate științifică datorită condiționărilor impuse de limbă. Unii termeni și unele metode de cercetare cuprind elemente care nu pot fi traduse de către comunitatea care dorește
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la Quintilian, figurile retorice: metafora și metonimia. Tot la metaforă și metonimie sunt reductibile cele două axe ale limbajului: paradigma și sintagma. După Jakobson, aceste două axe se structurează pe două tipuri de afazie (tulburări de limbaj): afazie sintagmatică - afazie paradigmatică. Importanța și tăria discursivă a metaforei și metonimiei, a figurilor retorice, ne sunt suficiente pentru a pune în paralel cu facultatea gândirii logice din planul tematizării cunoașterii, o facultate a limbajului mai profundă, pentru că, dacă nu figurile retoricii, măcar categoriile
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
să ne vorbească așa cum ar face o persoană. In consecință, interesul teoretic și analitic s-a îndreptat asupra a ceea ce ne spun textele - în sensul conținutului mesajului - și asupra a cum spun ceea ce au de spus forma, stilul. Identificarea structuralistă paradigmatică a limbii cu formele și manifestările culturii pentru a face din acestea sisteme semnificante nu are acest sens. într-adevăr, camparînd structuralismul semiologic cu tradiția oralității nu putem înregistra decât o profundă discontinuitate, o ruptură. Ca tradiție trebuie să vedem
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
fapt ele sunt coloanele și liniile analizei lui Levi-Strauss. Desigur, paradigmele și sintagmele au fost preluate de școlile ulterioare ale lingvisticii structurale și ele sunt prezente și în axele fonologilor, care definesc ocurențele fonematice, ca și în distribuțiile sintagmatice, reluate paradigmatic, ale glossematicienilor. Totodată ele au primit o accepțiune mai largă evoluând și spre retorică și psihiatrie, ca în studiul lui Roman Jakobson, Două aspecte ale limbajului și două tipuri de afazie (1956), unde acesta precizează că "dezvoltarea unui discurs se
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este virtuală și leagă semnul de alte semne (intervenția pajului) a doua este actuală și leagă semnul de celelalte semne ale enunțului care Îl preced sau care Îl urmează”. Prima relație este considerată de tip simbolic a doua de tip paradigmatic și ultima de tip sintagmatic. Tipurilor de relații caracteristice semnului le corespund și conștiințe diferite ale semnului. O conștiință simbolică ce vede semnul În dimensiunea sa profundă, Înzestrat cu un prestigiu mitic, o conștiință paradigmatică ce stabilește o omologie Între
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
simbolic a doua de tip paradigmatic și ultima de tip sintagmatic. Tipurilor de relații caracteristice semnului le corespund și conștiințe diferite ale semnului. O conștiință simbolică ce vede semnul În dimensiunea sa profundă, Înzestrat cu un prestigiu mitic, o conștiință paradigmatică ce stabilește o omologie Între relații binare și o conștiință sintagmatică cea a raporturilor care leagă semnele Între ele la nivelul discursului. Conștiința sintagmatică prevede semnul În extensiunea sa, legăturile semnului anterioare sau posterioare, punțile pe care le aruncă spre
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
18, fie calificative exprimate prin determinanți adjectivali atașați termenului elipsă. Astfel, cercetătorii, în funcție de orientarea și specializarea lor, au identificat subspecii dihotomice de felul următor: elipsa gramaticală vs elipsa stilistică; elipsa textuală vs elipsa gramaticală; elipsa sintactică vs elipsa semantică; elipsa paradigmatică vs elipsa discursivă; elipsa situațională vs elipsa gramaticală; elipsa lexicală vs elipsa gramaticală etc. Din păcate, puțini sunt cei care nu încurcă și aici lucrurile: chiar și lingviștii care disting elipsa lexicală de elipsa gramaticală denumesc în același fel fenomene
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cuvinte în contexte inedite și cu sensuri noi. Întrucât înțelesul unui termen este dat de cuvintele prin care acesta poate fi substituit și de cuvintele care îl înconjoară, de contextele în care el este întrebuințat, constatăm că cel puțin axa paradigmatică dacă nu și cea sintagmatică a cuvintelor condensate este alta decât aceea a omonimelor lor cu care ar putea fi confundate, în schimb este identică cu aceea a compuselor sau sintagmelor din care provin și cu care sunt sinonime. În
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fizică a celorlalte două sau a numelui acestora. În consecință, o lexicalizare deplină nu implică neapărat contexte sintagmatice inedite în care să fie întrebuințat noul cuvânt, dar este imperios necesar ca acesta să intre în opoziții și pe o axă paradigmatică diferite de cele ale termenului omonim mai vechi. Tensiune "hipertensiune (arterială)", de pildă, poate apărea în aceleași contexte ca și tensiune "presiune (a sângelui etc.); încordare", dar primul se opune compusului hipotensiune, iar cel de-al doilea, unor termeni ca
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
receptat nu doar în paradigmele tradiționale, ci și în contexte sintagmatice specifice. Prin substantivul roșie, de pildă, nimeni nu mai înțelege astăzi decât o legumă sau o plantă care în trecut se numea exclusiv pătlăgică roșie și care se opune, paradigmatic, lui ceapă, cartof, vânătă, morcov etc.; semnificația noului cuvânt e dată însă și de contexte cum sunt roșia este gustoasă, s-au copt roșiile sau aș mânca o roșie. Același înveliș sonor nu poate acumula alte conținuturi semantice decât în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
decât în structuri sintagmatice nominale diferite, ca floare roșie, culoare roșie, roșie daneză, ciuma roșie "comunism", (înv.) pătlăgea roșie, în sintagme verbale cum este (cămașa mea) e roșie ori în compuse ca iarbă-roșie; astfel de contexte trimit la alte opoziții paradigmatice decât cele ale substantivului roșie, și anume la verde, albastră, galbenă etc. Debutul procesului de condensare poate fi surprins în diverse texte, inclusiv științifice sau tehnice, în care, din motive de economie comunicațională, sintagmele terminologice sunt substituite ocazional și conjunctural
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nominal determinant având ca centru un substantiv. Uneori, pentru evitarea ambiguității, omiterea unui complement este însoțită de păstrarea unui alt complement sau a unui determinant al substantivului omis. Dacă este un împrumut prin condensare, verbul reținut se integrează în structurile paradigmatice ale morfologiei limbii receptoare. Iată câteva exemple: rom. a cauza "a face rău, a provoca o boală" < a cauza [neplăceri, boli etc.]; rom. a da (la facultate) "a susține un examen în vederea admiterii (la facultate)" < a da [examen de admitere
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mai spectaculos, dualismul intelectual și psihic la care sistemul gândirii totalitare i-a constrâns pe aceia care nu au dorit să renunțe nici la intelectul, nici la sensibilitatea lor. De aceea, analiza atitudinilor lui C. în fiecare moment istoric este paradigmatică pentru devenirea întregii literaturi române, al cărei exponent a fost vreme de jumătate de secol. Momentul hotărâtor trebuie căutat în anii 1948-1949, când tânărul C., cronicar literar al revistei „Contemporanul”, a săvârșit două greșeli care puteau să-l coste capul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
în opera literară a unor „balcanici” precum Dimitrie Cantemir, Anton Pann, Mateiu I. Caragiale, Ion Barbu. Se remarcă mai ales analizele unor texte aparținând literaturii române, în cazul căreia autorul discerne o forma mentis și o stilistică tipic balcanice (modelul paradigmatic ar fi cel barbian-matein), cu predilecție în proza și poezia interbelice și postbelice. Volumul al doilea al trilogiei, care corespunde cărții din 1986 (Permanențe literare românești din perspectivă comparată), se ocupă, într-o manieră mai pregnant comparatistă, de tipologiile și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
urăște, își bate joc de fapte nobile, dar nu le uită generații de-a rândul"10 ș. a. Paragrafele de mai sus, reproduse in extenso sunt concludente nu doar pentru imaginea levantinului cât, mai ales, pentru corecta așezare și înțelegere a paradigmaticului homo duplex. Exegeza a vorbit de adoptarea nei prudentia ce, în triste împrejurări politice, a fost considerată adesea drept civism sau, invers, lipsă de conștiință. Antecedentele urcă, iarăși, până la lumea bizantină, autocratică. Generalul Kekaume-nos îndeamnă "să nu ai încredere", să
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
parvenitul) Algoritmul de mai sus e fără-ndoială elastic întrucât, interferându-se în universul imaginarului, ipostazele omului sud-est european oferă tabloul complex al unui spațiu (nu numai) cultural, puternic istoricizat și redevabil, în aceeași măsură, unor cadre cu valoare încă paradigmatică, înțeleptul Nastratin Hogea are culoare națională (ca la echivalentul său bulgar, Hităr Petăr) dar și un anume statut social, ca în prelucrarea lui Anton Pann; de asemenea, țăranul se bucură de o puternică focalizare socială dar el reprezintă și segmentul
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
declanșează comportamente specifice și au un impact important asupra procesării informațiilor, putând influența pe termen lung cognițiile și comportamentele. Luarea în discuție a implicațiilor problematicii mai recente a expresiei emoțiilor în activitățile socioprofesionale are următoarele efecte asupra calității și orientării paradigmatice a studiilor viitoare: regândirea „stării de bine” mai degrabă în termeni de emoții sau reacții psihofiziologice specifice modulate cognitiv decât în termeni generali de stres sau satisfacție; concentrarea asupra solicitărilor emoționale sociale și ocupațional-organizaționale specifice din interiorul sau din afara serviciilor
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
au propus o caracterizare mai comprehensivă a stresorilor din mediul muncii, incluzând măsurarea efectelor, strain-urilor și moderatorilor/mediatorilor relației stresor-strain. Alegerea unui instrument de măsurare și diagnoză a S.O. este în mod clar dependentă de scopul investigării și orientarea paradigmatică a cercetătorului, iar aceste chestionare variază în funcție de numărul și tipul stresorilor. O problemă cu care se confruntă multe dintre instrumentele descrise mai sus este că tind să se focalizeze doar pe o dimensiune a stresorului investigat, iar diversele scale trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nu poate fi gestionată - această abordare de inspirație americană este prea focalizată pe tehnologiile informației. Japonezii se concentrează asupra principiului comunităților nou-apărute, Într-o abordare mai emoțională. Strategia corporației Mediascope decurge pe de o parte, din constatarea unei veritabile bulversări paradigmatice În organizarea și valorile Întreprinderii, și pe de altă parte din relația sa cu mediile utile. Economia imaterialului Într-o mondializare În creștere antrenează o ștergere a barierelor geografice. În cadrul mediului informatic al rețelelor (digital surround), viteza și ritmul schimbărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
E: 251). Astfel, potrivit lui Blake, eul creator exercita o dublă funcție (și voi utiliza o referință structuralista pentru a clarifica schemă): pe axa sintagmatica, el încearcă să pună la punct o formă de comunicare socială între oameni, în timp ce, pe axa paradigmatica, urmărește să stabilească o formă mai subtilă de comunicare, de data aceasta cu instanță transcendență. Leonard W. Deen consideră, la rându-i, ca "poetul, ca om, are drept scop o societate de gânditori independenți, o "republică" democratică, dar pe o
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
similare, dar variile interpretări ale experienței depind de cadrul religios și/sau filosofic al misticului. (M3) Există un numar restrâns de tipuri de experiență mistica ce transcend barierele culturale. (M4) Există tot atâtea tipuri diferite de experiențe mistice câte expresii paradigmatice ale acestora. (M5) Există tot atâtea tipuri de experiențe mistice câte interpretări incorporate ale acestora" (1982: 128). Cele cinci principii enunțate de Almond ne permit să înțelegem fenomenologia misticismului, permițându-ne să stabilim conexiuni mai clare între acesta și vizionarism
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a lui Blake la crearea unui poem, a unei gravuri sau a unui desen este, precum pretinde el însuși, virtual nulă148. Oricât de flamboaiante ar părea, aceste declarații estetice generează, de fapt, un paradox al viziunii, care emerge atunci cand experiență paradigmatica a realității trebuie transferată la diferite niveluri materiale (scripturale sau plastice), altfel spus, cănd artistul încearcă să comunice fenomenologia stării de creație. Intenționez să evidențiez structura dimorfa a acestui paradox al viziunii. În primul rând, paradoxul viziunii rezidă în statutul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]