7,232 matches
-
singură opinie diferită de a sa. Filavtia este în final o imensă autoînșelare, o autoamăgire 75 când, crezând că ne construim fericirea, de fapt ne îngropăm în durere, în frică și în întuneric, totul fiind văzut ca o viață în paradis, când de fapt este un iad interior bine camuflat. Cel robit de această patimă a filavtiei sau a iubirii trupești și egoiste de sine însuși, caută propria sa plăcere trupească, plăcerea legată de simțuri. Această patimă se manifestă printr-un
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
serioasă în acest sens). S-a vorbit deja despre finețuri de genul unui celular care sună într-o moschee sau al unor recitări din Coran pe fondul unor imagini video cu teroriști. Descoperirea mea se lega de o viziune a paradisului pe care, cu puțin înaintea atacului, o are unul dintre teroriști - un tip bonom, durduliu, cu ochelari - care e americanizată până în pânzele albe: fete blonde, chiar californiene?, în bikini, alergând pe malul mării cu pletele în vânt, ca într-o
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
în măsura în care consoarta îi face morală. Îl doare să se despartă de ea, firește, dar bătălia morală la care te-ai aștepta, între dragoste și sinucidere nu se dă niciodată, sau cel puțin nu e concepută în acești termeni. Tocmai pentru că "paradisul martirilor" care i se promite îi pare personajului mult mai palpabil/material decât propria nevastă. Ceea ce, dincolo de absurditatea aparentă, putem concepe dacă reflectăm puțin asupra capacității de figurare a religiei. Ignațiu de Loyola, anyone? Să trecem la destinatarul marelui premiu
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
ele s-au lins pe bot și au spus Ťmulțumescť.../ acum totul e OK și totul pare posibil/ de pe acest platou chimic ziua apare/ într-o lumină aproape favorabilă.../ Semicatatonică încerc/ să ascult o slabă voce interioară/ delirând fără neologisme./ Paradisul artificial e foarte artificial/ și nu înșală pe nimeni./ Plăcerea e absența durerii binele e absența eului..." (Tranzacție) Aici e viața de apoi este, în opinia mea, cel mai bun debut în poezie al anului trecut. În primul rând, remarcabil
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
Dianeu? Sau o bibliotecă enormă și inaccesibilă din care intervin Onochefalos, Erudițian, Idiotiseanu? Devine evident că spațiul epopeii lui Budai-Deleanu diferă mult de oricare dintre spațiile accesibile cititorului. Avem pandemonii în care se pătrunde fără cezuri, călătorii narative într-un Paradis cu arhitectură gastronomică, dispariții nemotivate. Așa încât geometria reliefului din Țiganiada, cu denivelările sale, e absolut nefirească. La fel cum, nici sub aspect literar, Budai-Deleanu nu se află într-un canon al firescului. El construiește, cu bună știință, o jucăreauă deloc
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
de artă din lume, cu 5.250.000 de vizitatori în anul 2000, ceea ce inseamnă mai mult decât dublul unor mari muzee new-yorkeze și pariziene. Un asemenea record, înscris de altfel în Guinnes, poate să dea o idee despre acest paradis - sau Babilon - al artei moderne și contemporane care este Tate Modern, gazda expoziției Brancuși. Ca să ajungi la el, treci Tamisa dinspre Catedrala St. Paul pe splendidul Millenium Bridge, aruncat peste fluviu numai pentru traversările pedestre. în ianuarie 2004, în așteptarea
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
mai pese. Și va fi problema ta dacă dincolo, pe poarta pe care vei pofti să intri, vei găsi afișată, cu litere de foc, o listă cu acte, documente, din care nu trebuie să lipsească nici unul. Dacă tocmai invitația în Paradis îți lipsește și vei fi nevoit să revii de unde ai plecat, într-o lume pe care n-o mai înțelegi, te vei întreba dacă iadul n-a rămas cumva în administrație comunistă.
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
la corolarul firesc al său, la o "fraternizare" franciscană cu ele, care e un mod de integrare în univers, spre deosebire de dezintegrarea atît de frecventă în poezia mdoernă, încît postura în cauză e subiacent polemică. Neîndoios transpare aci o "nostalgie a Paradisului". Pretutindeni pulsează urmele unei vîrste de aur ale armonizării ființei cu mediul său, vîrstă intemporală, absolută, pe care poezia încearcă a o "actualiza" grație limbajului liric: "Nici nu m-am scuturat bine de glasurile nopții,/ de glasurile și chipurile din
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
n alte opere, acesta simbolizează când ,recluziunea fericită" (Sărmanul Dionis) când ,iubirea absolută" (O mie și una de nopți). |n aceeași idee a Domesticului interior, a intimității, sunt apoi trecute în revistă spațiul rememorării (Ion Ghica - Scrisori către Vasile Alecsandri), paradisul lecturii (G. Ibrăileanu), spațiul fecundității artistice (Balzac), al meditației filosofice (Descartes), al subteranei dostoievskiene. Urmărind cu atenție jocul nuanțelor, tonalitatea psihologică și corespondentul ei estetic, Valeriu Cristea constată că spațiul intim se și dezintimizează, ca în lirica lui Goga (,absența
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
al morții" (la Ivan Bunin) și despre acela al ,intimității macabre", ca în Plumb de G. Bacovia. |n contrast, la Blaga, ,mormântul translucid, se iluminează feeric, morții sunt radioși, osul strălucește și cântă", la Eminescu, insula lui Euthanasius e ,un paradis" al stingerii vieții. Tabla de materii a sensurilor și semnificațiilor este prea vastă ca s-o putem epuiza. Să mai reținem observația criticului că ,cele două tipuri fundamentale de spațiu se atrag reciproc, transformându-se câteodată în opusul lor", precum
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
care ea le-a respirat, însușin- du-și-le, chiar dacă filogeneza, originile ei biologice sunt altele. Ea a trăit în București și ne mărturisea foarte des: "A fost cea mai frumoasă perioadă din viața mea!" R.B.: A fost de fapt, paradisul copilăriei... C.H.: Da, dar și al adolescenței. Mama a păstrat tot acest tezaur de trăriri și cred că, în mod inconștient, le-a transmis mai departe, chiar într-un registru foarte senzual: mîncam "bucate românești", iar pentru colegii mei de
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
cu explicațiile de rigoare, în cartea lui de amintiri (Născut în ’02, București, Minerva, 1973, p. 318).”2) Despre anii petrecuți în orașul cu castani autorul a mai vorbit în cîteva rînduri, cu o căldură lipsită de obișnuitul scut ironic: “Paradisul copilăriei se identifică mai ales cu șederea acolo, într-o casă cu livadă adîncă, cu iarbă deasă și cu numeroși pomi. Fundul livezii era tangent la curtea liceului de fete. Elevele care chiuleau de la ore conversau uneori cu mine prin
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
carte de “o sensibilitate și o subtilitate rar întâlnită”, Alexandru Vona ale cărui Ferestre zidite au constituit pentru poetă “o surpriză de zile mari”, Valeriu Cristea a cărui frumoasă evocare, din finalul cărții, denotă afinități existențiale cu autorul Bagajelor pentru paradis. Memoria “rea” și memoria “bună” conlucrează fast în cuprinsul acestei cărți de captivante convorbiri, purtate “pe hârtie” de marea poetă și de criticul cel mai proeminent al generației lui.
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
desprinderea mea nu s-a produs - nici de Marica, de frâul ei, nici de ambiția exoterică, dans laquelle je suis mon propre ennemi. Pe de altă parte, continui să cultiv introspecțiile și retrospecțiile - sufletul și trecutul meu rămân cele două paradisuri cărora le tot sar gardul de zeci de ani. Asta nu m-a ajutat să mă eliberez de ursită, sunt tot bastardul unui ins vulgar; nobilii Karabetz se dovedesc a fi prea îndepărtați. Neutilizabili. Pot conchide: viața nu mi-a
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
vorbeam tocmai îți vorbeam despre eremiți și lucrul în sine dar cum să adopți un legământ de credință uite cum apele se aprind în vaduri precum un foc august în câmpia lactee ehei ziceai azi greierii nu mai cântă în paradis austrul dezgolește vechile dileme ai trecut și tu cândva prin fâșia de raze apocaliptice doar crăițele firii picotesc lângă garduri tot aerul tău o pavăză este cernită ca și cum carbonarii ar dojeni o harfă-n delir pe malul lagunei substanța își
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
tablouri terifiante, hrănindu-se din esență comună a muzicii și poeziei. Căinarea pentru precaritatea omenescului, dramă spiritului și năruirea trupului converg; acest lirism thanatic face din iubire reperul existenței și invocă moartea pustiitoare că iubita, sfîrșind În Mariolatrie. Cu nostalgia Paradisului (inventat În amintire), cu vocație de eretic și experiența de „marginal”, poetul pare, s-a observat, un posedat al reînvierii, căutînd În fascinantul Baaad o lume „de la-nceput”. El Își Îndrăgește propria-i tristețe (cum mărturisea În Jeu d’amour
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
văpaia. Ne cunoaștem trup fără trup, Numai dorință de invizibil, Naștere din nenaștere, Infinit devorat de infinit. 13 decembrie 2006 * în clipa asta totul plutește, Cer, pământ, zi, noapte, lucrare divină, Am în el cu trupurile noastre înlănțuite încă în paradis și pe care prăpastia le separă. Acum suntem fără nimeni în plenitudinea spaimei, Hrăniți de sânul unei fiare, Cu ochii supți de această clipă Ce ne smulge gurile de pe sânul îmbuibării cu moarte. Ne întoarcem crucificați unul într-altul în
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
New York și sunt sigur că ne vom revedea pe undeva În lumea asta mare - și destul de mică. Tot În acea seară minunată la «33» am Întâlnit-o pe scriitoarea Nastasia Maniu, care mi-a oferit cartea Bilet de intrare În Paradis pentru care nu am cuvinte să-i mulțumesc. Rămân cu speranța că ne vom reîntâlni pe undeva. Este mică lumea, nu? Am Întâlnit-o la „33” și pe temerara traducătoare În engleză a poeziilor lui Cezar Ivănescu, Muguraș Maria Petrescu
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
până acum fără să te poți refugia În nici una dintre ele? Înseamnă că trăiești degeaba. 862. Rupe foile din calendarul trecut al amintirilor tale și aruncă-le spre viitor pentru a le readuce În prezent. 863. Ce să facem cu paradisul tău Doamne dacă suntem orbi ca să-l vedem și surzi să-l auzim? 864. Ce ne-am face dacă am avea toate dorințele Împlinite? Am fi mai fericiți fără să ne mai dorim nimic? 865. Răbdarea este una din monedele
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
și nimeni, dar nimeni nu Îndrăznește neiosul să-l facă să tacă-n undrea. Crăiasă a Zăpezilor, vino mai aproape! Furtuni. Copaci smeriți. Doar făclieri de-o noapte. Întrupare a batrâneții nemeritate, Înțelepciune rememorată pe zidul din mine, avarul! Copilărie, paradis al credinței pierdute, unde mi-ai ascuns tinerețea de ieri? În afara timpului viețuiesc, În afara secundei mă las mistuit de-o șopârlă cu buze de viață arzândă. Cine să recunoască acest genocid inventat de Poet? Cine se mai Înfrigurează la dulcea
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
te cheamă Și vezi tu oare valul, Ce tremură de spaimă? Mereu mă-ntorc la tine Răceala ta mă cheamă Mă spulberi cu privirea Tu zeu, cu ochi de aramă. Acolo unde tu exiști Acolo unde tu exiști Se naște Paradisul Miraculos miraj, petale mari Ce îmi aduc doar visul .... Se cerne așa frumos și fin O ploaie ca de aur Și Paradisu-i infinit Te voi găsi, te caut. Acolo unde tu exiști Sunt pajiști fermecate Sunt drumuri parfumate-n flori
Poezii. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eleonora Kohn () [Corola-journal/Imaginative/93_a_123]
-
prelung și demonul bătrân se aude bătându-l cu vergi pe fratele tău geamăn într-un claustru al melancolicei abații În timp ce nepăsătoare nenorocirile proaspete își deschid corolele roșii ca sângele pe pajiștea cu iluzii și miei în umbra luminoasă a paradisului sub flăcările de pucioasă din siderurgia infernului În ceasul acesta în care femeia te ademenește pe coridoare întunecate prin care se furișează amintiri iluzii și spaime printre îngeri cu archebuze în spate șoptindu-ți Pe talgerul morții nu cântărești nici
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
sub acest aspect, și în capitolele următoare, dedicate speciei poemului ca atare. Același rol de invariante profund semnificative, ce generează ecouri și reverberații în opera marilor romantici, îl joacă, de-a lungul studiului, și Divina comedie a lui Dante, și Paradisul pierdut al lui Milton. Autoarea nu se rezumă la "reexaminarea unor părți importante ale creației romantice" - chiar dacă include analiza pertinentă, surprinzător de condensată, a tuturor operelor importante ale romantismului, de la modele mari arhidiscutate la cele "mici", neglijate și, uneori, uitate
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
împotriva lumii moderne, invocată în roman ca un reper (p. 31). Fundalul romanului nu are nimic surprinzător în comparație cu decepțiile postrevoluționare ale tinerilor față de o Românie mizeră, insalubră fizic și moral, întru totul detestabilă. Singura salvare e plecarea în Occident, un paradis aseptic, loc ideal pentru afirmarea profesioniștilor și dobândirea unui câștig material pe deplin asigurator pentru o viață mai mult decât decentă. Așa procedează, devenind cetățean canadian, și Ruxandra Albescu, împreună cu soțul ei, Cristian, informatician de mare clasă, cu un salariu
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
neliniștii A istovitoarelor fete morgane Mâna Întinsă te scapă Nimeni nu te poate prinde Căci cine poate prinde Și tine timpul ca pe-un sac cu merinde. Halucinantă pasăre-albastră, Filtru invizibil pe ochiul real Adu-mi, adu-mi otrava nebuniei Paradisului tău artificial ! ARIADNA Totul În mine e dragoste E o risipă de tandrețe, de cântec Care Învăluie copacii și pietrele Tulbure ca un descântec. Cu mâinile deschise pline de vise Iți Întind harta sufletului meu Cu toate luminile lăuntrului aprinse
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]