454 matches
-
acesta a făcut pușcărie pentru ce nu făcuse. De ce ? Ca să- i ceară încă o dată să recunoască furtul. Astfel, ceea ce până atunci putea simboliza setea de putere, autoritarismul, călcarea în picioare a celorlalți se transformă în patologie, într- o obsesie paranoidă justificabilă doar medical. Intelectualul acesta care e o rușine pentru societatea socialistă, fiind atât de îndepărtat de ceea ce înseamnă omul nou, e pur și simplu dus cu capul, dement. O teză veche și dragă propagandei comuniste - cei care încearcă să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
adulți, să nu fie înclinați să se identifice cu adultul și deci să nu adopte normele lui morale și sociale. Se simte izgonit de ceilalți, deoarece nu a fost admis în mediul său de origine. Adoptă față de ei o atitudine paranoidă. Crezând că este ținta permanentă a atacurilor celorlalți, încearcă să le prevină atacând el mai întâi, căutând să se simtă în siguranță prin conduite agresive. Se simte inferior altora, de aceea încearcă să se revalorizeze prin fantezii compensatorii. Are sentimentul
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
adaptive, indiferent de tipul sau felul lor, există și stiluri de conducere dezadaptive, ca modalități ineficiente de raportare a conducătorilor la subordonați, la situațiile problematice sau solicitante pe care le traversează. De Vries și Miller (1992) descriau cinci asemenea stiluri (paranoid, obsesiv, isteric, depresiv, schizoid). Stilurile de conducere (adaptive sau dezadaptive) se difuzează nu numai în interiorul echipei de conducere, ci și în afara granițelor ei, cuprinzând, la un moment dat, chiar întreaga organizație. Or, una este transferarea unui stil de conducere adecvat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
din personalitatea liderului și din trăsăturile lui explicația centrală a reușitelor și eșecurilor organizaționale. Kets de Vries vorbește despre „iraționalitatea managerilor” ca piedică fundamentală în asigurarea succesului organizațional. El se referă la câteva stiluri de conducere dezadaptiv‑nevrotice ale liderului (paranoid, obsesiv, isteric, depresiv, schizoid) care generează adevărate patologii organizaționale (vezi Kets de Vries, 2002, capitolul 8). Pentru Alain Kerjean, caracteristica psihoindividuală care facilitează sau împiedică obținerea succesului organizațional este caracterul. Iată cum raționează autorul. Aflate sub influența a trei șocuri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să le integreze în el însuși. Dacă salariatul refuză să se preteze la acest joc, mai devreme sau mai târziu va trebui să părăsească serviciul. Kets de Vries descrie patru tipuri de „înțelegeri secrete” între superiori și subordonați: narcisică, tiranică, paranoidă, sadomasochistă. Nu dorim să intrăm în amănunte, ne vom limita la a oferi doar un singur exemplu. „Înțelegerea secretă” de tip tiranic presupune rigiditate, perfecționism, ordine, meticulozitate, lipsă de suplețe, obsesia disciplinei. În plan profesional, tiranul pune accent pe ierarhie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
surprindă impactul pe care șocul ce apare între timpul vieții și tipul de muncă, între timpul uman și timpul trăit, pe de o parte, și timpul cronologic pe de altă parte îl are asupra personalității umane, bufeele delirante, puseele procesuale paranoide care apar, de cele mai multe ori, ca rezultat al dezorganizării reperelor temporale; abordările cognitiviste se conturează pe surprinderea efectelor de natură patologică ce pot apărea atunci când subiectul execută simultan activități multiple (de exemplu, să răspundă motor la un sunet grav și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lua forme distincte sau mixate. Câteva dintre acestea vor fi prezentate în continuare, fără a înțelege că ele ar fi singurele. În lucrările sale, Kets de Vries (2001, 2003) prezintă următoarele stiluri nevrotice ale liderilor și organizațiilor: personalitatea și organizația paranoidă/suspicioasă, personalitatea și organizația obsesiv-perfecționistă/compulsivă, personalitatea și organizația isterică/dramatică, personalitatea și organizația depresivă, personalitatea și organizația schiziodă/detașată. 6.2.1. Stilul paranoid/suspicios Stilul paranoid denotă lipsa de încredere în ceilalți, hipervigilență, preocupare excesivă pentru aspectele particulare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de Vries (2001, 2003) prezintă următoarele stiluri nevrotice ale liderilor și organizațiilor: personalitatea și organizația paranoidă/suspicioasă, personalitatea și organizația obsesiv-perfecționistă/compulsivă, personalitatea și organizația isterică/dramatică, personalitatea și organizația depresivă, personalitatea și organizația schiziodă/detașată. 6.2.1. Stilul paranoid/suspicios Stilul paranoid denotă lipsa de încredere în ceilalți, hipervigilență, preocupare excesivă pentru aspectele particulare, concentrare, raționalitate, răceală, lipsa emotivității. Preocuparea acestui stil este de a fi permanent în gardă, gata de atac și gravitează în jurul neîncrederii și temerii că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
2003) prezintă următoarele stiluri nevrotice ale liderilor și organizațiilor: personalitatea și organizația paranoidă/suspicioasă, personalitatea și organizația obsesiv-perfecționistă/compulsivă, personalitatea și organizația isterică/dramatică, personalitatea și organizația depresivă, personalitatea și organizația schiziodă/detașată. 6.2.1. Stilul paranoid/suspicios Stilul paranoid denotă lipsa de încredere în ceilalți, hipervigilență, preocupare excesivă pentru aspectele particulare, concentrare, raționalitate, răceală, lipsa emotivității. Preocuparea acestui stil este de a fi permanent în gardă, gata de atac și gravitează în jurul neîncrederii și temerii că întotdeauna există amenințarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aceea, coordonarea devine anevoioasă, ca și realizarea de proiecte sau acorduri comune. Orice decizie, orice strategie este reactivă, conservatoare, analitică, secretă, se concentrează mai mult pe descoperirea tendințelor mediului extraorganizațional, pe găsirea de probleme, decât pe rezolvarea acestora. Așadar organizația paranoidă (centrată pe alții) are următoarele particularități: neîncrederea managerială se convertește în accent mare pus pe sistemele de informare și control organizațional; se explorează permanent ambianța pentru a descoperi amenințările și provocările ce pot veni de la concurenți, clienți etc.; membrii/grupurile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a da un răspuns adecvat eventualelor amenințări; informațiile multe, paralele consumă timp și energie; concentrarea puterii în mâinile managerilor care proiectează/utilizează sistemele informal și de control; multe ședințe de recoltare a informației, însă decizia se ia la vârf; organizația paranoidă este reactivă, imitativă (dacă alte organizații reduc prețul, introduc noi produse, acestea vor fi imitate); se caracterizează prin teama de inovare excesivă, de asumare a riscurilor - se fac doar mișcări „sigure”, pe principiul pașilor mici și a riscului minim; posibilitățile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ale acestor organizații. În consecință, organizația obsesivă (centrată pe sine) are următoarele note definitorii: nimic nu se face la întâmplare, fără „ritual”, totul se planifică, totul se execută în manieră prestabilită și repetitivă; recurge tot la control (ca si organizația paranoidă), însă acesta este orientat spre interior; totul este prestabilit, sistematizat, concentrat în mod formal; organizația este excesiv ierarhizată - indivizilor li se acordă privilegii doar în virtutea poziției lor; centrată pe evitarea surprizelor - de aceea se recurge la controale severe, la standardizarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de Seine. Mă pasionează enorm creația arhitecturală. E un domeniu care te absoarbe. Odată terminate aceste investiții, am relansat producția de filme. La Festivalul de la Cannes din acest an am fost prezenți în competiție ca producători pentru un film magnific, Paranoid Park, al lui Gus Van Sant; am fost apoi în secțiunea „Quainzaine des realisateurs“ cu filmul superb al lui Danielle Arbid, Un homme perdu. Care este secretul prolificei industrii cinematografice franceze? Chiar dacă unele filme rămân „orfane“, cum ați spus, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
pe care i-ai putea-o pune lui Gus Van Sant, cel mai bine răspund tot filmele. Sau nu, pentru că filmele lui sunt vagi, unduitoare, ca rotocoalele în apă. Când vrei să scrii despre Elephant, Gerry, Last Days ori proaspătul Paranoid Park, și se confirmă pe propria peniță că totul e relativ și că viața, arta șamd lucrează cu paradoxuri, cu legi vagi, că lucrurile sunt așa dar pot la fel de bine să fie și altfel, că cel mai bun ritm se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
vorbesc ori scriu despre filmele lui Van Sant folosesc un epitet comun, spun despre ele că sunt „hipnotice“. N-am citit până acum vreun text despre filmele lui Van Sant care să fie cât mai apropiat de spiritul lor. La Paranoid Park știu că cineastul a spart foarte mult acțiunea romanului inspirator, transformând-o într-una nelineară. Miezul poveștii este crima involuntară comisă de un adolescent skater care într-o seară, apărându-se de paznicul unei gări (se urcase într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
am luat autograf de la Wong Kar-wai. Ciuda că am ratat poza cu Michael Moore, la 20 de centimetri de el. Bucuria de a fi văzut trei filme care m-au uns la inimă: 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, Paranoid Park de Gus Van Sant și No Country for Old Men de Ethan și Joel Coen. Plus bucuria umană de a vedea documentarul lui Michael Moore, Sicko, în care dulăul se îmblânzește și lasă politica pentru a regăsi umanitatea. Surpriza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
fiind distincte de cele ale naratorului. Destul de des, exemplele teoreticienilor privind focalizarea psihologică și ideologică (de exemplu, cele ale lui Rimmon- Kenan) par a fi mai lesne adaptate în caracterizări mai ortodoxe ale autorului, ele fiind naive, copilăroase, sfioase sau paranoide. Limitarea orientativă atribuită perspectivei unui anumit personaj pare să își găsească rostul în relație cu problemele spațio-temporale; de departe însă, în domeniile psihologiei și ideologiei este mai greu să hotărăști dacă un anumit accent nu aparține naratorului - bineînțeles, cu excepția
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cu teribila bănuială a Eului meu, aflat În crize sceptice, că „marile mele calități”, Încă defel omologate, se află În perfectă discordanță, nepotrivire, nu numai cu „lumea comunistă, stalinistă românească”, dar... și cu lumea În general! Un mărunt, biet tinerel paranoid ce-și „coafează” lenea și inconecvența profesională În „ratare”! Ratare a... ce! (Insist asupra „cazului” pentru „a face curaj”, dacă e posibil, tinerilor cărora li se pare că li se Întârzie norocul” atunci când ambiționează a face carieră Într-una dintre
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
extrem de abil În „adaptare socială”? Și, mai grav, că păcălesc la rândul lor sute și mii de elevi, profesori, indicând o falsă valoare?..Ă Interesant, extrem de interesant la acest capitol al „imitației” este faptul că și nebunii, unii dintre ei, paranoizi de exemplu, sunt capabili de o vicleană și inteligentă imitație a normalității. În această „postură”, ei seamănă cu „proștii”, care și ei sunt capabili de același „exercițiu”. Dar ambele categorii - pe care le-am numit „limitele insului statistic normal”, dușman
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
bineînțeles, amprenta unui scriitor de prim rang! - nu-mi atrag sufragiile estetice totale, cu excepția celor două magistrale piese citate mai sus, care sunt de altfel la granița Între realism și suprarealism. (În Regele moare asistăm, de fapt, la monologul fantast, paranoid, Însă posibil, al unui ins comun care, ca și Ivan Ilici al lui Tolstoi, are o criză a lucidității și a iminenței sfârșitului, știind că, odată cu el, se prăbușește Întreg Universul vizibil; iar În Scaunele urmărim jocul și dialogul a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
hepatitele cronice de etiologie virală (cu markeri de replicare virală pozitivi), ciroza hepatică 2. HIV/SIDA 3. Leucemiile, limfom Hodgkinian sau ne-Hodgkinian 4. Talasemia majoră (anemia Cooley), hemofilie 5. Epilepsia 6. Boală Parkinson 7. Miopatii 8. Boli psihice (schizofrenia, sindromul paranoid, psihoza maniaco-depresiva, psihoza toxică și infecțioasă, delirul acut, toxicomania prin stupefiante și substanțe psihoactive, paralizia generală progresivă) 9. Boli de colagen (LEȘ și PR), spondilita anchilopoietica 10. Parazitoze (malarie, chist hidatic) 11. Tuberculoză 12. Tumori maligne 13. Diabetul zaharat și
ORDIN nr. 788 din 16 noiembrie 1999 pentru aprobarea Listei cuprinzând bolile pentru care asiguraţii beneficiază, în tratamentul ambulatoriu, de medicamente eliberate fără contribuţie personală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126595_a_127924]
-
hepatitele cronice de etiologie virală (cu markeri de replicare virală pozitivi), ciroza hepatică 2. HIV/SIDA 3. Leucemiile, limfom Hodgkinian sau ne-Hodgkinian 4. Talasemia majoră (anemia Cooley), hemofilie 5. Epilepsia 6. Boală Parkinson 7. Miopatii 8. Boli psihice (schizofrenia, sindromul paranoid, psihoza maniaco-depresiva, psihoza toxică și infecțioasă, delirul acut, toxicomania prin stupefiante și substanțe psihoactive, paralizia generală progresivă) 9. Boli de colagen (LEȘ și PR), spondilita anchilopoietica 10. Parazitoze (malarie, chist hidatic) 11. Tuberculoză 12. Tumori maligne 13. Diabetul zaharat și
ORDIN nr. 190 din 16 noiembrie 1999 pentru aprobarea Listei cuprinzând bolile pentru care asiguraţii beneficiază, în tratamentul ambulatoriu, de medicamente eliberate fără contribuţie personală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126614_a_127943]
-
atelier) și o conducere "obiect rău" (cea care participă la negocieri). Jaques (citat de Amado și Guittet, 1975) scrie: "Cu cât conducerea făcea mai multe concesii, cu atât muncitorii resimțeau culpabilitatea și teama anxietății depresive și se repliau în atitudini paranoide ca mijloc de a evita anxietatea depresivă". Aceste atitudini, care nu erau explicitate, au fost discutate deschis. Pentru Amado și Guittet, ele au adus un control mai amre asupra relațiilor fantasmatice; acest control va juca un rol determinant în rezolvarea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
paraplegii, tetraplegii, ataxie manifestă, manifestări distonice accentuate; - epilepsie cu tulburări psihice interaccesuale sau cu crize frecvente; - nevralgie trigeminala esențială; - coree cronică; - encefalopatii cronice infantile. 11. Boli psihice: - psihoze cronice, periodice sau procesuale (psihoza maniaco-depresivă, schizofrenie, deliruri cronice); - psihoze involutive depresive, paranoide; - demente organice: senila, arterosclerotica, posttraumatica; - nevroze grave și prelungite fobice, obsesive sau isterice; - psihopatii grave sau cu decompensări frecvente. 12. Boli canceroase: - tumori maligne ulcerate cu secreții abundente sau fetide; - neoplazii maligne în stadii avansate; - neoplazii maligne cu sechele postterapeutice
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 8 aprilie 1999 (*actualizată*) privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123789_a_125118]
-
HAV, HBV, HCV sau HGV), hepatitele cronice de etiologie virală (cu markeri de replicare virală pozitivi) 2. Ciroza hepatică 3. HIV/SIDA 4. Leucemii și limfoame 5. Talasemie 6. Epilepsie 7. Boală Parkinson 8. Miopatii 9. Boli psihice (schizofrenia, sindromul paranoid, psihoza maniaco-depresivă, psihoza toxică și infecțioasă, delirul acut, paralizia generală progresivă) 10. Lupus Eritematos Sistemic 11. Poliartrita reumatoidă 12. Spondilita ankilopoietica 13. Chist hidatic 14. Malarie 15. Tuberculoză 16. Tumori maligne 17. Diabet zaharat și boli de nutriție 18. Stări
ORDIN nr. 306 din 19 aprilie 2000 pentru aprobarea Listei cuprinzând bolile pentru care asiguraţii beneficiază, în tratamentul ambulatoriu, de medicamente eliberate fără contribuţie personală, decontate din Fondul de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128338_a_129667]