4,853 matches
-
a pornit și de ce ai ajuns în punctul în care ai ajuns. Studiul nu se îneacă în informații ci le subliniază pe câteva cu mai multe culori. Mai precis, cu mai multe nuanțe ale aceleiași culori. Nu există divagații, nici paranteze, I. Lascu nu se îndepărtează de la tipul de analiză pentru care a optat. Despre esența personalității lui Camus se poate spune, dacă ar fi să-l credem pe Jean-Claude Brisville, menționat de I. Lascu destul de des, că ea constă în
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
exces de sentiment și de rafinament. De altfel cînd încearcă acest registru, al înduioșării, el sună strident și singurele pagini care nu-i reușesc sînt cele în care e patetică, chiar dacă motivele sînt întemeiate: moartea celei mai bune prietene. (în paranteză fie zis: contrar a ceea ce se crede, patetismul nu are nimic condamnabil în sine, dimpotrivă, este o performanță literară dintre cele mai greu de atins). Totul, în Femeia din fotografie, ca și în precedentele cărți, o arată pe autoare aptă
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
anii '70 promotor al structuralismului și semioticii muzicale, ades atacat de confrați în ultimul deceniu dar considerat mereu și de toată lumea ca o personalitate incontestabilă și de primă mărime - a făcut obiectul unor seminarii profesionale presărate de înfruntări. Într-o paranteză imaginară, două observații: 1) Un referat profesional serios, cum este cel al profesorului Nattiez, nu este o sumă de elogii sau invective, ci o lucrare științifică în toată regula, în care fiecare cuvânt este atent ales, cântărit și motivat; 2
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
care ne-a fost dat să trecem - încununează în loc să inaugureze, cum s-ar fi cuvenit, o carieră care ar fi fost - în virtutea principiului noblesse oblige - una în primul rînd de romancier. O încununează însă frumos, la sfîrșitul lungii și sinistrei paranteze comuniste, și nu fără ceva din acea melancolie care-mi aduce aminte de definiția baudelaireană a frumuseții: "Nu pretind că Bucuria nu se poate asocia cu Frumusețea, dar susțin că Bucuria e una din podoabele ei cele mai vulgare; - pe
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
acoperite de memoria prepierzaniei, orele când prevăd poate șansa de a nu muri cu totul. Uite, acum, în după-amiaza asta, când pe fereastra mea cât o pagină de carte intră vântul, când soarele e învins, când încep să pun în paranteză ruperile, când rămân numai cu Hölderlin, când citesc, aproape tare, din René Daumal ("maîtresse de la peur - maîtresse de la fin"), când încep să-mi potrivesc respirația după Mozart, parcă aflu ceva nou și înnoitor în identitatea zilelor. Ce-ar fi să
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
fim - pentru a câta oară! - dezamăgiți că românii nu excelează prin solidaritate, în cazul de față, intelectuală, fiind vorba de anii de restriște ai pribegiei. Scrise la o vârstă înaintată, memoriile lui Alexandru Ciorănescu din acest volum, cu excepția unor mici paranteze, nu trec mai departe de anul 1934. Activitatea lui pe planuri vaste și pluridirecționate abia începea în ajunul războiului, scurtă vreme în țară, apoi în Franța și Spania, consacrându-se literaturilor romanice, inclusiv cea română, fiind un eminent istoric literar
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
la una cînd la cealaltă sclipeau șapte inele, gemene toate - șapte safire de Ceylan" (pp. 39-40). Despre asociațiile magice sau religioase (inclusiv satanice: fiara cu șapte capete din Apocalipsă) ale numărului șapte n-are rost să insist acum. O scurtă paranteză despre narator e poate mai utilă aici. Căci la (re)lectură felul cum e spusă povestea, în egală măsură cu substanța ei (simplu spus: ce se întîmplă în ea), modul cum trebuie luată ea de cititorul înscris în text, tipul
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
nu este făcut pentru a scrie lucruri inteligente, ci este făcut pentru a trezi interesul publicului și a-i face eventual poftă să se uite la cărți... dar nu trebuie să ne așteptăm din partea jurnalismului să facă tratate de literatură." Parantezele dramatizante de genul "( intervine din nou brusc, agresiv, dar vădit incitat)" fac din acest dialog o piesă de teatru vie, bine regizată, și împrumută interviului elemente de literatură. Din fiecare interviu luat de Rodica Binder transpare preocuparea constantă pentru ceea ce
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
Al. Moghioroș) este mai competent să legifereze în materie de scriere (care, neîndoielnic, e o componentă a culturii naționale) decât forul care-i cuprinde pe cei mai distinși savanți și oameni de cultură ai țării? (Aici, fie-mi permisă o paranteză. S-a tot spus că specialiștii s-au opus, în bloc, acestei măsuri. Nu-i adevărat. Chiar în sânul Academiei, lucrurile au stat și stau diferit. în 1993, în Academie erau doi lingviști: Ion Coteanu - membru titular și Emanuel Vasiliu
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
al nost, fiul lui Traian și Decebal. Uraaa! Ne primiți? Iar cuplul UE - NATO ar fi răspuns optimiști: - Okey! Okey! Mai pălăvrăgim la următorul summit despre cele șapte'ș'șapte de criterii care v-au mai rămas de îndeplinit... În paranteză fie spus, criteriul principal și hotărâtor este că strămoșii noștri au fost Decebal și Traian din a căror homosexualism au apărut puii de daci care, condamnați de istorie, au devenit harnicii și vitejii daci liberi. Evident, în Codul Penal scoriliano-burebistan
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
că după '89, articolul cu pricina a fost repus în drepturile sale, adică a fost dat la o parte din Codul Penal pentru ca urmașii dacilor să fie cu adevărat liberi și fericiți prin primirea lor în UE și NATO. Închis paranteza. Bucata de pământ, ca să(-mi) revin, nici n-am vândut-o nici nu am folosit-o, fiindcă nu știu cum și nici nu mă interesează în mod special. Dar m-am simțit important să aud, primăvara, în vremea aratului, înjurăturile unui vecin
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
voi ocupa într-o viitoare lucrare de doctorat în dialectologie. Adică nu mă credeți în stare? Să fim sobri, oameni buni! Vă garantez că la viitoarea noastră întâlnire voi fi doctor în ceva asemenea oricărui mediocru care se respectă... Închis paranteza. România va dispare ca noțiune (sau națiune? Că m-am zăpăcit din cauza... Lapsus total, blocaj!) și va apare în loc denumirea Colonia dacilor liberi din sud-estul Europei... Pe scurt, aceasta e viața mea... Și poate că aș fi murit într-un
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
închipuim acum scenarii de budoar în care ea îi refuză intimitatea dacă el votează “pro exploatare”....a se vedea un film de-a lui radu mihăileanu) @victor ponta: eu sunt convins că Victoras a fost convins prin metoda expusă în paranteză
Decența Dacianei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82369_a_83694]
-
idee democratică elementară. Numai că sensul sloganului e mai puțin inocent și, din păcate, prea vag. Întrebarea pe care mi-o pun este dacă merită să pui la zid toate corporațiile din România în numele spăgilor date pentru Roșia Montană (în paranteză fie spus, mi se pare mult mai simpatic, mai cinstit și mai precis sloganul “S-a dat șpagă barosana pentru Roșia Montană”). Cu siguranta, nu e singurul caz de acest gen din România, dar cum rămâne cu toate corporațiile care
Uniți, simplificăm și arătăm cu degetul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82385_a_83710]
-
poteca prin fața buchiniștilor de la Universitate. Cumpărăm tot ce mi se părea “esențial” și credeam că voi avea cândva vreme să citesc. Aveam un plan de “lecturi obligatorii”, inspirat de referințele erudite ale eseiștilor români în vogă la acea vreme. În paranteză fie spus, la 15 ani Irina Nicolau a încercat, fără succes, să mă vindece de această sminteala. Privind în urmă, îmi pare rău că n-am ascultat-o. Dar anticipez. În anii aceia, am adunat o bibliotecă de care am
Fără obligații by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82419_a_83744]
-
Titu Maiorescu în care-și dădeau întâlnire atâtea glorii ale literaturii noastre; câți sunt cei care-și mai amintesc unde se afla Muzeul Simu sau statuia lui Take Ionescu, pentru a rămâne în același mic perimetru al orașului? După această paranteză, să ne înapoiem, însă, în Strada Academiei și anume acolo de unde am pornit: conferința doamnei Marie von Mutius. Mi-e cu atât mai ușor s-o recomand, cu cât pot face apel la un articol apărut în "Adevărul literar și
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
lui Viorel Marineasa ar merita să provoace o dezbatere pasionată în mișcarea de idei din România de astăzi. Atuurile literare, alături de cele științifice, sunt evidente. Bogăția și claritatea ideilor, subtilitatea și rigoarea demonstrației, patosul argumentativ se îngemănează cu expresivitatea stilistică, paranteza fermecătoare, vorba de duh ori detaliul suculent, lucru vizibil îndeosebi în note. Corpusul lor formează, la propriu, o carte în carte, potențând consistența, varietatea și actualitatea unei bibliografii mai degrabă organic asimilate decât utilizate.
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
carlinul" (lui Haralambescu): rasă de câini al cărei nume se trage dintr-un Carlo (Bertinazzi), după cum "șarla" (evocată de Ion Luca, într-un pamflet, al său, antidinastic) e la origine, și ea, un mic (King) Charles. De adaos, într-o paranteză, că și un Carol feminin, o Carolină, transpare, în roman, în filigrană, - atunci când, zugrăvindu-și străbunicul (în calitatea-i de ajuns, de "ciocoi nou", ca unul ce trecuse, într-o noapte, de la "coada butcei" odraslei fanariotului penultim, Ioan Caragea, Ralu
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
Mateiu, compensatoriu, îl proiectează într-un cadru mai "semeț", printre "frumoșii lorzi" ai altei sute și-ai unei Anglii vesele, aceștia, "ținând în mână trandafiri" (iar nu garoafe), roza fiind, cu precădere, floarea blazoanelor și stemelor ilustre. (De adăugat, în paranteză, că tot garoafa, între flori, fusese slăbiciunea lui Caragiale-tatăl8, - fapt de natură să amplifice, pesemne, cariofilofobia mateină!) Aubrey de Vere are, de altfel, și meteahna, cvasi-vulgară, de-a "roși ș?ț sub sulimanuri", - neajuns de care gentelman-ul Pantazi, în ciuda faptului
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
pasul. La plecarea în călătorie eroul este căutat "pînă și în gaura curului" (sic) de Inchiziție; iar, la întoarcerea sa, în jur de 1520, găsește un pitoresc edict, citat integral, al aceleiași Inchiziții pe poarta "catedralei" din Belém, care, în paranteză fie spus, nu este catedrală, ci mînăstire. Portugalia nu avea însă "inchiziție", ea fiind introdusă abia în 1536, deci mult după timpul narațiunii. Dar, dacă "Spania" avea inchiziție la 1500, de ce să fie Portugalia mai prejos? Dintre multele personaje istorice
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
70 de ani în urmă, Mircea Eliade nu a fost în stare să capete decât magna cum laude. Suntem însă tare curioși să aflăm ce eliadiști făceau parte din comisia examenului de doctorat de la Facultatea de Istorie din 2003. în paranteză fie spus, toți cei opt recenzenți francezi ai cărții lui Florin Țurcanu șPierre Vidal-Naquet, Emmanuel Le Roy Ladurie, François Hartog, Jean-Yves Grenier, François Dosse, Claire Lesegretain, Michel D^Urance, Marc Celsț nu au scris în viața lor o recenzie, un
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
nu El era un cuvânt scris de tine, Daniela, un cuvânt zbuciumat, viu, cu toate cele trebuincioase, tocmai bun de repetat în delir în paginile câtorva cărți pe care nici nu-ți mai vine să le deschizi. 3 Deschidem o paranteză. Cum ți-au deschis uterul să-ți scoată ciorchinele ăla vânăt tot ce mai poți naște tu acum o învălmășeală de celule rele un conglomerat de cuvinte cleioase, banale, care-ți fac rău numai ție. Scuipate afară, nu spun nimic
Euroscripta by Daniela Crăsnaru () [Corola-journal/Imaginative/11412_a_12737]
-
se va mai vedea nimic după un timp. Și din păcate vei mai avea timp să încropești alt ghemotoc vânăt alte cuvinte. Vom repeta operația, el nici nu-și va da seama, vei fi ca nouă. Tampon. Dezinfectăm bine. închidem paranteza. 4 Nimic notabil, nimic citabil. La vârsta asta cum să-ți mai tai venele? Cum să mai gâfâi artistic la momentul oportun, ca să-i faci o plăcere lui (iubitului, publicului cititor?), când habar n-ai care mai e momentul oportun
Euroscripta by Daniela Crăsnaru () [Corola-journal/Imaginative/11412_a_12737]
-
i târbanul gol.) Se cuvenea, mereu mi-am zis, și mie, Când insistau nagâții să mă-nsor, O baftă cu pestelcă și cu ie, Dar n-am prizat, pe-atunci, povața lor. Dupe ce-am pus ce-am pus în paranteză Haiti să revin la cestiunea grea, Transtemporală pururi și obeză Cât să nu-ncape-n sapiența mea. De unde, Doamne, să invent o frână Pentru viteza timpului buiac? Când n-am nici sarbacana la-ndemână, Presupunând că-l sparie vreun fleac
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
rostite în parlament; este prima culegere de discursuri politice apărută în România după acelea ale lui Ceaușescu. La lansarea cărții, autorul va spune: ,De ce mi-am intitulat volumul Rîsete în Parlament? Explicația este simplă. în stenogramele discursurilor lui Nicolae Ceaușescu, paranteza obișnuită, s-ar zice chiar obligatorie, era ŤAplauze furtunoaseť. în stenogramele cuvîntărilor mele, paranteza cea mai frecventă este ŤRîseteť. Nu este singura deosebire dintre mine și Ceaușescu, dar este aceea pe care contez mai mult pentru a obține clemența judecătorilor
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]